Acasă Stiri InterneGaze Ultimul tren pentru gazele din Marea Neagră

Ultimul tren pentru gazele din Marea Neagră

de M G

Christina VERCHERE

Dacă Legea offshore nu va fi modificată în acest an, vom pierde ultimul tren pentru gazele din Marea Neagră, a declarat directorul general al OMV Petrom, Christina Verchere, în cadrul conferinţe de presă de prezentare a rezultatelor companiei pentru prima jumătate a anului. Aceasta a precizat că se aşteaptă ca Legea offshore să fie modificată până la finele anului, conform declaraţiilor publice ale autorităţilor, fără a avea, însă, informaţii suplimentare.

„Ştiu ce ştiţi şi voi, că ministrul Energiei (n.r. – Virgil Popescu) a spus că Legea offshore va fi modificată în acest an. A devenit foarte crucial ca acest lucru să se facă anul acesta. De ce? Pentru că tranziţia energetică are nevoie de gaz şi riscăm să pierdem ultimul tren, deci trebuie să ne mişcăm. Şi ştim că acest proiect este important pentru România”, a spus şefa Petrom.

Investiţia în acest proiect este condiţionată de existenţa unui cadru fiscal stabil, întrucât este vorba de miliarde de euro, consideră Verchere.

Pe de altă parte, în aceeași zi, dar la Viena, Rainer Seele, director general al OMV (”patronul” Petrom), a afirmat că proiectul Neptun din Marea Neagră „este mai important ca niciodată” pentru perspectivele viitoare ale Petrom.

Grupul austriac OMV, prin subsidiara OMV Petrom, şi ExxonMobil sunt parteneri egali în proiectul de explorare a zăcământului de mare adâncime Neptun din Marea Neagră, estimat la 42 – 84 de miliarde de metri cubi de gaze. Zăcământul a fost descoperit în 2012, însă dezvoltarea sa a fost amânată de mai multe ori, după ce România a implementat modificări legislative considerate nefavorabile de către dezvoltatori. Romgaz a depus ofertă pentru preluarea participației Exxon în proiect, după ce americanii și-au anunțat intenția de a părăsi România.

O decizie finală de investiţii cu privire la proiectul de gaze Neptun din Marea Neagră ar urma să fie adoptată în primul trimestru din 2022.

„OMV va face tot ceea ce stă în puterea sa pentru a se asigura că acest proiect este unul de succes”, a mai spus Rainer Seele, adăugând că şi Guvernul României trebuie să asigure cadrul necesar pentru această investiţie. Cu privire la acest aspect, Rainer Seele este optimist şi vede că există conştientizarea necesară.

Mai mulți carburanți

Petrom a crescut producţia de motorină şi a triplat-o pe cea de kerosen, pentru a acoperi deficitul de pe piaţă după închiderea rafinăriei Petromidia, a declarat Radu Căprău, directorul de downstream oil al OMV Petrom, în cadrul aceleiași conferinţe de presă.

Acesta a fost întrebat dacă în piaţă există deficit de aprovizionare cu carburanţi, după ce rafinăria Petromidia, cea mai mare din România, a fost închisă de aproape o lună, în urma unei explozii.

„În primul rând, ca operatori în această industrie de petrol şi gaze, nu putem să nu fim afectaţi de ceea ce s-a întâmplat. Pe partea de diesel wholesale, am văzut o creştere de 60%, pe care am acoperit-o din producţie internă şi din achiziţia de la terţe părţi. În ceea ce priveşte jet-ul pentru aviaţie, am crescut producţia de trei ori pentru a acoperi acest deficit. În privinţa benzinei, am direcţionat fluxurile care erau prevăzute pentru export către piaţa internă”, a arătat Căprău.

Întrebat dacă există probleme privind aprovizionarea pieţei sau estimează că vor apărea dacă Petromidia nu va fi redeschisă în următoarele luni, el a adăugat: „Este o provocare pentru toată industria, în contextul în care vedem creşterea cererii pentru toate produsele, dar în acest moment facem tot ce putem să acoperim acest deficit neprevăzut pe zona de aprovizionare”.

Pe de altă parte, Căprău a negat faptul că OMV Petrom ar fi raţionalizat cantitatea de motorină vândută clienţilor angro.

Reamintim, o explozie urmată de un incendiu s-a produs pe 2 iulie la Petromidia, iar rafinăria, cea mai mare din ţară, a fost închisă de atunci.

Profit de aproape un miliard de lei la Petrom în prima jumătate a anului

OMV Petrom a încheiat primul semestru al acestui an cu un profit net de 980 milioane lei, în creştere cu 13% comparativ cu cel din perioada similară a anului trecut, potrivit datelor companiei.

Valoarea veniturilor din vânzări consolidate, în valoare de 10,126 miliarde de lei, a crescut uşor cu 1% comparativ cu perioada ianuarie – iunie 2020, în principal datorită preţurilor de piaţă mai bune pentru produsele petroliere şi electricitate, compensând volumele mai mici ale vânzărilor de gaze naturale şi electricitate.

Vânzările Downstream Oil au reprezentat 77% din totalul vânzărilor consolidate, vânzările Downstream Gas au reprezentat 21%, iar cele din Upstream 1% (vânzarile din Upstream fiind, în mare parte, vânzări în interiorul Grupului, nu către terţi).

Rezultatul din exploatare CCA excluzând elementele speciale a fost de 1,504 miliarde de lei, cu 20% mai mare comparativ anul trecut în aceeaşi perioadă, în principal datorită condiţiilor de piaţă semnificativ mai bune din segmentul Upstream, generate de creşterea preţurilor la ţiţei, parţial contrabalansate de marje de rafinare mai scăzute în segmentul Downstream Oil şi de contribuţia mai mică a segmentului Downstream Gas, se precizează în raportul companiei.

Rezultatul din exploatare a crescut la 1,237 miliarde de lei, comparativ cu 972 milioane de lei anul trecut, în principal ca urmare a mediului de piaţă favorabil, întrucât performanţa Grupului în 1-6/20 a fost influenţată negativ de preţurile mai mici şi de criza generată de COVID-19.

Investiţiile au însumat 1,208 miliarde de lei în perioada menţionată, cu 23% mai mici faţă de primul semestru al anului trecut şi au fost direcţionate, în principal, către segmentul Upstream (993 milioane de lei). Investiţiile din Downstream au fost în valoare de 208 milioane de lei din care care 198 milioane de lei în Downstream Oil.

Capitalurile proprii au scăzut la 32,352 miliarde de lei la 30 iunie 2021, comparativ cu 33,071 miliarde de lei la 31 decembrie 2020, în principal ca urmare a dividendelor distribuite pentru anul financiar 2020, parţial compensate de profitul net generat în perioada curentă.

Indicatorul total capitaluri proprii la total active al Grupului a fost de 69% la 30 iunie 2021, la acelaşi nivel comparativ cu 31 decembrie 2020.

La sfârşitul lunii iunie a acestui an, OMV Petrom avea 8.747 angajaţi, în scădere cu27% faţă de perioada similară a anului trecut.

Investiții de 2,9 miliarde de lei în acest an

Grupul OMV Petrom estimează investiţii în valoare de 2,9 miliarde de lei pentru acest an, excluzând achiziţiile, suma fiind în scădere uşoară faţă de cele 3 miliarde de lei investite anul trecut.

După primele şase luni, investiţiile au însumat 1,208 miliarde de lei, cu 23% mai mici faţă de primul semestru al anului trecut şi au fost direcţionate, în principal, către segmentul Upstream (993 milioane de lei). Investiţiile din Downstream au fost în valoare de 208 milioane de lei din care care 198 milioane de lei în Downstream Oil.

Pentru întregul an, pe segmentul Upstream, investiţiile, excluzând achiziţiile, se vor ridica la aproximativ 2 miliarde de lei. Grupul are în vedere forarea a circa 35 de sonde noi şi sidetrack-uri şi realizarea a circa 700 de reparaţii capitale.

Pentru optimizarea portofoliului, OMV Petrom se va concentra pe barilii cei mai profitabili şi va realiza transferul a 40 de zăcăminte marginale către Dacian Petroleum, încheierea tranzacţiei fiind aşteptată în S2/21.

Compania estimează un declin al producţiei în România de aproximativ 6% faţă de 2020, fără a include iniţiativele de optimizare a portofoliului.

În prima jumătate a acestui an, producţia de hidrocarburi la nivel de Grup a scăzut cu 8,9%, la 24,67 milioane bep, din cauza producţiei mai scăzute atât în România, cât şi în Kazahstan.

„Producţia medie zilnică în România, excluzând iniţiativele de optimizare a portofoliului, a scăzut cu 7,0% faţă de anul anterior. În România, producţia de hidrocarburi a fost de 23,87 milioane bep sau 131,9 mii bep/zi (1-6/20: 25,81 milioane bep sau 141,8 mii bep/zi). Producţia de ţitţei şi condensat în România a scăzut cu 5%, la 11,27 milioane bbl, în principal din cauza declinului natural accentuat. Producţia de gaze naturale în România a scăzut cu 9,5%, la 12,61 milioane bep, fiind influenţată de declinul natural al principalelor zăcăminte (Totea Deep şi Lebada Est) şi al sondei 4461 Totea Sud, precum şi de lucrările de mentenanţă, aspecte parţial contrabalansate de contribuţia mai mare a producţiei rezultate în urma reparaţiilor capitale la sonde, dar şi din sondele noi”, se precizează în raport.

Producţia de hidrocarburi din Kazahstan a scăzut cu 37,4%, la 0,80 milioane bep, din cauza vânzării activelor de producţie.

Estimările companiei arată că cererea de produse petroliere şi electricitate va fi peste nivelul înregistrat în 2020, în timp ce cererea pentru gaze naturale este estimată la un nivel similar cu cel al anului 2020.

Conform estimărilor OMV Petrom, în intervalul ianuarie – iunie 2021, cererea naţională de gaze naturale a crescut cu aproximativ 8% faţă de perioada similară a anului trecut.

Volumele de gaze naturale vândute au fost de 26 TWh, în scădere cu 19%, pe baza vânzărilor en-gros mai mari în prima jumătate a anului 2020 datorită tranzacţiilor încheiate în scopul îndeplinirii obligaţiilor pentru piaţa reglementată şi pentru piaţa centralizată de gaze naturale care au creat un efect de bază mai mare.

Conform datelor disponibile la acest moment din partea operatorului de sistem, consumul naţional de electricitate a fost cu 8% mai mare comparativ cu prima jumătate a anului trecut, în timp ce producţia naţională a crescut cu 13%.

România a fost exportator net de electricitate în prima jumătate a acestui an, faţă de importator net în ianuarie – iunie 2020, precizează sursa citată.

„Centrala electrică Brazi a avut o producţie netă de electricitate mai mare, de 1,87 TWh comparativ cu 1,67 TWh în 1-6/20, reprezentând 6% din producţia de energie electrică a României, susţinută de marje pozitive. Centrala electrică a avut de asemenea şi o contribuţie importantă pe piaţa de echilibrare şi a serviciilor de sistem, susţinută de capabilităţile ei tehnice”, se mai arată în raportul OMV Petrom.

Pentru 2021, OMV Petrom preconizează că preţul mediu al ţiţeiului Brent va oscila în intervalul 65-70 dolari/baril, în creștere față de 42 dolari/baril, cât a fost prețul mediu în 2020.

Totodată, Grupul îşi propune, până în 2025, reducerea intensităţii emisiilor de carbon cu 27% faţă de 2010.

din aceeasi categorie