Ministrul Economiei, Varujan Vosganian, s-a întâlnit la Kiev cu partenerii ucraineni pentru a reglementa problemele legate de construirea Combinatului de îmbogăţire a minereurilor acide (CIM) de la Krivoi Rog. Un răspuns clar din partea Guvernului din Ucraina – privind decizia referitoare la suma pe care statul român trebuie să o recupereze – vom avea abia în toamnă, a anunțat Ministerul Economiei.
Redeschiderea negocierilor cu partea ucraineană în vederea recuperării cheltuielilor efectuate de România în cadrul participării la construirea CIM Krivoi-Rog a fost decisă de Guvernul României la mijlocul lunii iunie, fiind prima dată după 1994 când discuțiile se reiau la acest nivel.
Delegaţia română, condusă de ministrul Varujan Vosganian, şi delegaţia ucraineană, condusă de Kalenkov Alexandr Fedorovich (adjunct al ministrului Politicii Industriale și ministru interimar în această perioadă), au analizat situaţia actuală a combinatului, consultările fiind îndreptate către identificarea unor variante reciproc acceptabile pentru rezolvarea situației CIM Krivoi Rog, pornind de la prevederile Protocolului între Guvernul României și cel al Ucrainei privind continuarea colaborării la construirea CIM Krivoi-Rog, semnat la Kiev, în mai 1994.
”Delegația română a prezentat partenerilor de dialog poziția României, care a fost adoptată de Guvernul de la Bucuresti în cadrul unui Memorandum, solicitând acestora ca în cadrul Comisiei Mixte, ce va avea loc în această toamnă la București, să exprime un punct de vedere clar privind poziția Ucrainei față de CIM Krivoi Rog. Totodată, a transmis părții ucrainene necesitatea elaborării unui document interstatal, care să reglementeze aspecte ale colaborării la construirea combinatului și care să conducă la confirmarea încheierii problematicii”, se arată în comunicatul Ministerului Economiei.
Potrivit acestuia, delegaţia condusă de Vosganian a reiterat faptul că România şi-a îndeplinit cu bună credinţă obligaţiile rezultate din Protocolul din 1994, până în momentul întreruperii lucrărilor la combinat, solicitând, în acest context, trecerea de la etapa de consultări la etapa de negocieri.
”Partea română a predat totodată, spre analiză, părții ucrainene situația cheltuielilor efectuate de antreprenorii români, confirmate de beneficiarul ucrainean și, de asemenea, situaţia soldurilor conturilor bancare pentru acest obiectiv. Părțile au în vedere faptul că soluțiile propuse pentru această problemă pot necesita, conform legislației interne a părților, adoptarea unor acte normative corespunzătoare de către guvernele și/sau parlamentele părților”, se arată în documentul citat.
De asemenea, s-a convenit ca, până la întrunirea Comisiei mixte interguvernamentale româno-ucrainene de colaborare economică, ce va avea loc în această toamnă la București, să se analizeze în detaliu, la nivel de experți, variante reciproc acceptabile în problematica combinatului Krivoi Rog.
Discuțiile avute la Kiev au fost consemnate în Minuta de discuții, document semnat la finalul întâlnirii de cei doi șefi de delegații, ministrul Varujan Vosganian și ministrul Kalenkov Alexandr Fedorovich. ”Este de menționat că semnarea unui asemenea document la nivel de ministru are loc pentru prima dată în ultimele două decenii”, spun oficialii Ministerului Economiei.
Combinatul Krivoi Rog a fost privatizat în anul 2005, când Mittal Steel l-a cumpărat cu 4,8 de miliarde de dolari. România a investit în combinat, înainte de anul 1989, circa 800 milioane dolari.
Lucrările de construcţie la Krivoi Rog au fost iniţiate de Uniunea Sovietică, în anul 1983, dar nu au fost finalizate. După dezmembrarea Uniunii, Ucraina a primit 56,8% din acţiuni, România 27% şi Slovacia 18,2%. În 1990, combinatul era realizat în proporţie de peste 70%. În 1998, investiţia a intrat în conservare, până la găsirea unei soluţii.
În ultimii ani autorităţile de la Bucureşti au anunţat în mai multe rânduri că vor să renunţe la participaţia deţinută la combinatul din Ucraina.
În urmă cu trei ani, ministrul Economiei de atunci, Adriean Videanu, spunea că România ar putea vinde participaţia deţinută la combinatul de la Krivoi Rog către ArcelorMittal, acţionarul majoritar al unităţii.
Într-un top al datoriilor pe care România le are de recuperat, publicat în mai 2012, cheltuielile cu investiţia de la combinatul de la Krivoi Rog se clasează pe locul al doilea.
Pe primul loc în topul creanţelor ”exotice” ale României, pe cât de consistente, pe atât complicate şi greu de recuperat, este Tezaurul de la Moscova, care cuprinde cele mai importante valori ale Băncii Naţionale, ale unor bănci româneşti private, societăţi comerciale sau persoane particulare, colecţii de artă, bijuterii, inclusiv cele ale reginei Maria, toate trimise la Moscova în 1917, pentru a evita acapararea lor de către armata germană. Componenţa de aur (lingouri şi monede), circa 93 de tone, valorează peste 3,5 miliarde de euro.
