Ucraina a semnat cu grupul petrolier american Chevron un acord de tip împărţire a producţiei (PSA) în valoare de 10 miliarde de dolari, pentru explorarea şi producţia de gaze de şist în vestul statului, un nou pas în încercarea Kievului de a-şi creşte independenţa energetică faţă de Rusia, transmite Reuters, preluat de Agerpres.
Acordul privind dezvoltarea blocului Olesska, semnat cu Chevron, este al doilea acord de acest gen semnat de ţara vecină în acest an, după ce, în luna ianuarie, Guvernul ucrainean a semnat un acord similar de 10 miliarde de dolari cu grupul petrolier anglo-olandez Royal Dutch Shell pentru explorarea resurselor de gaze de şist la blocul Yuzivska din estul Ucrainei.
“Aceste acorduri, cu Shell şi Chevron, ne vor permite să ajungem, până în 2020, la autosuficienţă în domeniul gazelor naturale, iar, potrivit unui scenariu optimist, ne vor permite chiar să exportăm energie”, a declarat preşedintele ucrainean Victor Ianukovici.
Deocamdată, însă, Europa este mult în urma SUA în ceea ce priveşte dezvoltarea gazelor de şist. Recent, Chevron s-a retras din licitaţia pentru acordarea drepturilor de explorare a gazelor de şist la un perimetru din Lituania şi a suspendat lucrările la un perimetru din România, după o serie de proteste ale localnicilor.
Ministrul ucrainean al Energiei, Eduard Stavytsky, cel care a semnat acordul cu directorul Chevron, Derek Magness, a subliniat importanţa acestui acord în contextul preţului ridicat plătit de Ucraina pentru gazele naturale furnizate de Rusia. “Acesta este un nou pas spre atingerea independenţei energetice depline pentru Ucraina. Acest acord va aduce preţuri mai mici la gaze, preţuri care se găsesc în alte părţi ale lumii”, a spus Stavytsky.
În prezent, Ucraina plăteşte 400 de dolari pentru o mie de metri cubi de gaze naturale furnizate de Rusia, potrivit unui acord pe 10 ani semnat în 2009 de cele două ţări, acord pe care Kievul a încercat fără succes să-l renegocieze.
Potrivit lui Eduard Stavytsky, acordul semnat cu Chevron, care se întinde pe o perioadă de 50 de ani, prevede o investiţie iniţială de 350 milioane de dolari din partea companiei americane în următorii trei ani pentru evaluarea viabilităţii comerciale a rezervelor de gaze de şist de la perimetrul Olesska, care se întinde pe o suprafaţă de 5.260 de kilometri pătraţi. Stavytsky a mai spus că Ucraina speră să obţină informaţii mai detaliate cu privire la rezervele de la acest bloc în 2015. Oficialii ucraineni speră că acest bloc va produce cinci miliarde metri cubi de gaze pe an, iar, potrivit celor mai recente şi optimiste estimări, producţia ar putea atinge opt până la zece miliarde de metri cubi pe an.
Acordul semnat de Ucraina cu Shell la începutul anului prevede un nivel similar de investiţii pentru lucrări de explorare la blocul Yuzivska din estul Ucrainei. Împreună, cele două proiecte din domeniul gazelor de şist ar putea aduce Ucrainei, peste cinci ani, o cantitate suplimentară de 11 până la 16 miliarde metri cubi de gaze naturale pe an, ceea ce va permite reducerea dependenţei de Rusia, principalul său furnizor în prezent.
În România, grupul energetic american Chevron a decis, recent, suspendarea activităţilor de explorare a gazelor de şist în judeţul Vaslui. Chevron, a doua mare companie petrolieră americană, are acorduri de concesiune pentru trei perimetre petrolifere în judeţul Constanţa şi unul în apropiere de Bârlad, în judeţul Vaslui. Compania şi-a exprimat interesul pentru a explora şi extrage gaze de şist din aceste perimetre.
Potrivit estimărilor Agenţiei americane de Informaţii privind Energia, România, Ungaria şi Bulgaria au împreună rezerve de gaze de şist de 538 de miliarde de metri cubi, suficient pentru a acoperi necesarul României pentru aproape 40 de ani.
Kievul a început să reglementeze factura cu Moscova
Ucraina a început să-şi reglementeze factura de aproape un miliard de dolari pentru gazele livrate de Rusia, sumă cerută săptămâna trecută de grupul rus Gazprom, a mai anunţat ministrul ucrainean al Energiei, Eduard Stavytsky.
“Plăţile au plecat ieri (n.r. – luni)”, a precizat ministrul. Întrebat în legătură cu modalităţile de plată, Stavytsky a afirmat că este vorba de “un secret commercial”. “Cred că este suficient pentru a pune capăt acestei situaţii”, a mai spus acesta.
Purtătorul de cuvânt al Gazprom, Serghei Kuprianov, a confirmat că “mici tranşe” din datoria ucraineană au fost vărsate, ţinând să precizeze, însă, că, “deocamdată, este departe de a spune” că Ucraina şi-a reglementat datoria.
Gazprom a acuzat săptămâna trecută Kievul de neplata unei facturi de 882 milioane de dolari pentru gazele ruse livrate în luna august. Compania rusă a ameninţat că va cere plata în avans pentru gazele livrate, ceea ce ar complica situaţia pentru Ucraina, ţară confruntată cu importante deficite publice şi o recesiune de peste un an.
După avertismentul Gazprom, Ucraina a ameninţat, la rândul său, cu sistarea asigurării tranzitării pe teritoriul său a gazelor ruse către Europa, în cazul în care Moscova va avea ”o abordare formală” cu Kievul în rezolvarea problemelor legate de gazele naturale, după cum declara, la sfârşitul săptămânii trecute, vicepremierul ucrainean Iuri Boiko.
Reamintim, relaţiile dintre cele două ţări vecine, tensionate de la căderea Uniunii Sovietice, s-au degradat şi mai mult în ultimele luni, în contextul în care Kievul ar putea semna la sfârşitul lunii noiembrie un acord de asociere cu Uniunea Europeană, cu prilejul summitului european de la Vilnius.
Relaţiile tensionate dintre Rusia şi Ucraina au dus, în mai multe rânduri, în ultimii ani, la întreruperea livrărilor de gaz către Ucraina, ţară puternic dependentă de gazul rus, în pofida numeroaselor iniţiative pentru a găsi noi surse de aprovizionare. Aceste conflicte au perturbat, uneori, şi exporturile de gaz rus către UE, Ucraina fiind în prezent principala ţară de tranzit.
