Industria turismului din România a pierdut de la începutul acestui an aproximativ 50 de milioane de euro pentru că nu se aplică legea voucherelor de vacanţă, care ar fi trebuit să intre în vigoare la 1 ianuarie 2015. Dragoş Răducan, vicepreşedintele Federaţiei Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR) spune că în fiecare zi, din cauza neaplicării legii, industria românească a turismului pierde peste 700.000 de euro.
„Dacă doar 5% dintre cei care au dreptul să primească vouchere de vacanţă le-ar fi primit de la 1 ianuarie, aşa cum prevede legea, am putea vorbi pentru acest an de 178 de milioane de euro care intră în circuitul economic. Ţinând cont că 30% dintre români îşi iau vacanţe în sistem early booking, achiziţionându-le în perioada ianuarie-martie, pentru a putea profita de reducerile din această perioadă, industria turismului a pierdut, din calculele noastre, în jur de 50 de milioane de euro, bani care nu au fost încasaţi pentru că, în mod ilegal, legea voucherelor nu se aplică încă”, a spus vicepreşedintele Federaţiei Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR).
Dragoş Răducan spune că, deşi patronatelor li s-au dat asigurări că se lucrează la legea voucherelor, aceasta încă nu se poate aplica.
„În aceste condiţii, ultimul termen care nu s-a dat pentru emiterea primului voucher a fost 15 martie. Pe 16 martie, dacă nu va funcţiona legea, comitetul director al FPTR a hotărât să înainteze o plângere penală împotriva instituţiilor care blochează aplicarea acestei legi”, a afirmat el.
Răducan a arătat că în iunie anul trecut legea tichetelor de vacanţă a fost modificată, iar acestea au fost transformate în vouchere de vacanţă, care ar fi urmat să fie emise electronic de către ANT de la 1 iulie 2014. Din acel moment, a fost interzisă emiterea de tichete de vacanţă sau acordarea de prime, statul intenţionând să stimuleze acordarea de vouchere.
La solicitarea sindicatelor, spune Răducan, atât interdicţia, cât şi emiterea de vouchere au fost amânate pentru 1 ianuarie 2015. După această dată, statul permite ca atât firmele private, cât şi instituţiile publice, regiile autonome, societăţile şi companiile naţionale să acorde angajaţilor vouchere de vacanţă în valoare de maximum 6 salarii brute minime pe economie, cu care pot fi cumpărate pachete de servicii în unităţi de turism autorizate din ţară.
Cu toate acestea, nici după 1 ianuarie ANT nu a emis aceste vouchere, ceea ce a provocat un blocaj în piaţă.
Alin Burcea, vicepreşedintele Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism (ANAT) a explicat că dacă salariile sunt impozitate cu peste 80%, la voucherele de vacanţă impozitul este puţin peste 20%. În acest caz este normal ca orice firmă, fie de stat, fie privată, să vrea să acorde angajaţilor astfel de vouchere.
Reprezentanţii agenţiilor de turism şi hotelierilor de pe litoral au cerut vineri demisia Simonei Man de la conducerea Autorităţii Naţionale pentru Turism, acuzând-o că blochează proiecte precum emiterea voucherelor de vacanţă şi aplicarea impozitului forfetar, iar Man le-a răspuns că de vină este birocraţia.
Simona Man a răspuns, citată de Mediafax, că acuzaţiile care i se aduc sunt „răutăţi” cărora nu le vede sensul.
„Eu sunt aici făcând parte din echipa lui Victor Ponta şi îmi doresc ca turismul să poată puncta pozitiv şi Victor Ponta să fie mulţumit de prestaţia mea. Nu nu fac politică la ANT, ci administraţie”, a spus ea.
Man a explicat că „degringolada” din instituţie a fost cauzată de o eroare de sistem care a făcut ca din bugetul instituţiei să fie tăiat ultimul zero, acesta scăzând astfel de zece ori.
Începe Târgul de turism, ediția de primăvară
Hotelierii şi agenţiile de turism anunţă reduceri între 10% şi 30% pentru pachetele vândute la târgul de turism care se va desfăşura între 12 şi 15 martie la complexul Romexpo din Bucureşti.
„Biletul de intrare va scădea de trei ori faţă de ediţia anterioară a târgului şi va ajunge la 5 lei”, a declarat Cătălin Trifu, directorul general al Romexpo.
El a adăugat că 260 de firme îşi vor expune ofertele pe o suprafaţă de peste 11.000 de metri pătraţi. Dintre acestea, o treime sunt din străinătate, reprezentând 14 ţări.
„Reducerile în cadrul târgului vor fi de 10-30%, iar în unele cazuri ajung şi la 50%. În premieră, la târg va avea loc şi Bursa de Turism, unde se vor întâlni reprezentanţi ai firmelor din domeniu, şi vor mai exista şi două saloane adiacente – un salon nautic şi unul de sport şi agrement”, a afirmat Trifu.
Programul de vizitare va fi de joi până sâmbătă de la 10 la 18, iar duminică de la 10 la 16. La târg sunt aşteptaţi 25.000 de vizitatori, cu 5.000 mai mulţi decât la ediţia anterioară a târgului.
ANT nu știe dacă va avea stand
Autoritatea Naţională pentru Turism discută închirierea unui stand la târgul de turism, dar cu două zile înaintea începerii nu a plătit încă şi nu este sigură de participare, fiind singurul dintre cei 260 de expozanţi aflat în această situaţie, potrivit conducerii Romexpo. Trifu spune că reprezentanţii Romexpo şi ai Autorităţii Naţionale pentru Turism au discutat despre un spaţiu într-un pavilion din complexul expoziţional, dar încă nu s-a semnat nimic.
„ANT şi-a manifestat interesul să participe la târgul de turism şi sunt încă discuţii cu ei în privinţa luării deciziei de participare. Nu au luat încă o decizie cu 48 de ore înainte de deschiderea târgului”, a afirmat directorul general al Romexpo.
Alin Burcea, vicepreşedintele Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism (ANAT), a spus că agenţiile de turism şi-au închiriat spaţiile la târg cu un an înainte, explicând că cei care plătesc din timp beneficiază de discounturi.
Şefii patronatelor din turism cred că atitudinea ANT arată, astfel, o neglienţă în raport cu cheltuirea banilor publici. Aceştia spun că situaţia de la Romexpo nu este un caz izolat, autoritatea pentru turism având, în ultimele luni, un comportament similar la multe dintre târgurile din străinătate la care participă România şi unde standul este închiriat cu o zi sau două înainte, desconsiderând astfel partenerii externi.
„Autoritatea pentru Turism, care se ocupă de promovarea României, nu este în stare să-şi comande standul cu 48 de ore înainte. Nu e lipsă de bani, ci de creier. Nu suntem în stare să avem o strategie coerentă pentru târgurile externe. Nu există o strategie şi suntem haotici, dacă noi plătim târgurile în străinătate cu o zi sau două înainte de a începe, iar birourile din străinătate nu au chiriile plătite”, a afirmat Burcea.
El a mai spus că România îşi crează astfel o imagine proastă în raport cu alte ţări.
„Când zice un neamţ că lucrează la guvernul Germaniei şi a venit să închirieze un spaţiu, e o garanţie. Când zici prin străinătate, pe unde avem noi spaţii închiriate, guvernul României şi ministerul Turismului, lumea râde. La târgul de la Berlin de zilele trecute, standul României a fost comandat cu câteva zile înainte”, a adăugat Burcea.
