Producția de energie electrică, dar, mai ales, asigurarea necesarului de consum au fost în centrul atenției participanților, proveniți din 5 state din regiune, la South East Europe Green EPC, conferință dedicată investițiilor în energii regenerabile. Mai toți cei prezenți la eveniment au arătat că statul este principaliul „actor” care determină mersul lucrurilor în acest sector, de multe ori cu decizii care afectează piața energiilor regenerabile. Birocrația, neplata finanțărilor promise, alături de politicile fiscale apărute în timpul derulării proiectelor prejudiciază planurile de investiții în producerea de energie.
Piața energiei din surse regenerabilă prezintă o nouă provocare: stocarea energiei, cea mai facilă fiind cea în baterii. Conferința s-a focusat pe acest subiect, mai ales că România se confruntă cu lipsa producției de energie care să acopere consumul, în special în vârfurile de sarcină.
Schimbările legislative promovate de Ministerul Energiei au deschis, începând cu 2024, drumul pentru investițiile în stocarea de energie. Este vorba de stimulentele acordate de Ministerul Energiei, mai ales prin PNRR, inclusiv prin Fondul de Modernizare, a susținut Sorin Elisei, secretar general în cadrul Ministerului Energiei, în casdrul conferinței. „Există, într-adevăr, zece sau poate o sută de megawaţi, astăzi, cu anumite probleme şi la baterii, şi la fotovoltaice. Ne aşteptăm că aceste sute, mii de megawaţi care au fost anunţate în ultimele luni, vor intra în PIF (n.r. – Punerea în Funcţiune) în perioada următoare, să poată să livreze într-un cadru de piaţă normal”, a spus oficialul.
„Ne aşteptăm, pe de altă parte, ca un al doilea efect, ca bateriile să contribuie sau, dacă vreţi, să consolideze această piaţă a contractării pe termen lung, de tip PPA (n.r. – Power Purchase Agreement). Al doilea obiectiv al ministerului, dacă citim oarecum din politicile implementate din fondurile acordate, nu rămâne simpla producţie de energie regenerabilă şi curată, ci şi faza în care trebuie să ne mai uităm puţin şi spre piaţă, spre clienţii care consumă această energie, dar şi la sustenabilitatea preţurilor în acest context”, a atras atenția Sorin Elisei.
De nepermis schimbarea politicilor fiscale „în timpul jocului”
Mediul privat a avut altă părere cu privire la modul în care evoluează sistemul energetic.
„Țările din jurul nostru au politici mult mai pragmatice, nu introduc taxe noi”, a declarat Corina Popescu, vicepreședinte al Grupului Enevo și președintele CA al Moldelectrica (n.r. – „Transelectrica” din Republica Moldova).
„Este adevărat că procentul de realizare a proiectelor (n.r. – care au ATR-uri) este destul de mic, 13%, – eu estimasem, undeva, înspre 20-30% – , dar sunt convinsă că procentul ăsta are spațiu să mai crească. Și sper, pentru că România are nevoie. Cel mai mult sper să nu mai apară alte surprize neplăcute din partea celor care conduc țara și care inventează taxe suplimentare. Din păcate, țările din jurul nostru au avut proiecte de mii de megawați, instalați, funcționali, energizați și fără taxe inventate”, a spus vicepreședintele Enevo.
Cât privește bateriile de stocare, Corina Popescu consideră că a fost o strategie greșită a țării, doar pentru că am intrat foarte târziu în piață cu aceste proiecte.
„Despre nevoia de flexibilitate am vorbit, la nivelul Transelectrica, când era un dubiu, dacă trebuie să pună și baterii la proiectele de regenerabilitate, și încercam să le explic că, de fapt, acesta este viitorul. În momentul în care închizi cărbunele, cel care îți oferea marea parte din serviciile de sistem și energia de echilibrare, era clar că aveai nevoie să pui altceva în loc. Proiectele hidro nu s-au dezvoltat în ritmul care trebuie. Proiectele noi pe gaz fie sunt foarte întârziate, cum este Iernut, fie au apărut mai târziu în piață. Să sperăm că vom vedea Mintea cum funcționează, cel puțin în perioada de probe, sfârșitul anului, începutul anului viitor.
Din perspectiva asta strategia a fost greșită. Că nu a apărut mai repede sau că nu am găsit instrumentele necesare care să accelereze acest tip de investiții”, a precizat președintele CA Moldelectrica.
Cât privește planurile ca România să aibă 4 gigawați instalați în baterii la sfârșitul anului 2027, Corina Popescu este de părere că este loc pentru toată lumea. Dar atrage atenția că ar fi indicat ca investițiile să vizeze baterii stand-alone, alături de cele instalate pentru proiecte în energii regenerabile deja dezvoltate. Ar fi o măsură care să susțină vârfurile de consum.
Dezinteresul autorităților
Un semnal de alarmă dur a tranmis și Dan Drăgan, expert în energie şi fost secretar de stat în Ministerul Energiei. Este vorba de criza energetică prin care trece România în condițiile în care se apropie iarna.
„Va fi un impact foarte grav în această iarnă şi trebuie să fim conştienţi de acest lucru”, a spus Dan Drăgan, referindu-se la impactul prețurilor crescute la energie. „Dar se pare că, în acest moment, având în vedere situaţia, la nivel decidenţi politici, aceasta este pierdută din vedere. Impactul este major. Consumatorii industriali se plâng şi acest lucru nu rezonează, de cealaltă parte, cu feedback-ul într-un astfel de context extrem de dificil”, a spus acesta. (…) „Lipsa a 1,4 GW din piaţă, aproape 20% din consum, cred că a trebuit să nască discuţii prelungite pentru organizarea şi găsirea unor soluţii temporare pentru a trece peste această criză”, a menţionat expertul în energie.
Pe de altă parte, „constat că, în continuare, există un apetit foarte mare pentru supra-reglementare, ceea ce întotdeauna am considerat că nu este cazul şi nu ajută piaţa spre dezvoltare. Este clar că, în momentele când observi că o piaţă concurenţială nu funcţionează în parametrii normali, mecanismele nu funcţionează, atunci trebuie să intervii, dar sunt convins că va exista o perioadă în care mulţi din actorii care au încercat şi au dezvoltat proiecte în piaţa de energie vor pune problema dacă vor continua această activitate sau o vor stopa”, a precizat Drăgan. În aceste condiții, expertul a atras atenţia că intenţiile de dezvoltare a unor noi proiecte în sectorul energetic ar putea încetini.
