Proiectul de lege privind unele măsuri aferente exploatării minereurilor auro-argentifere din perimetrul Roşia Montană şi stimularea şi facilitarea dezvoltării activităţilor miniere în România a apărut în cele din urmă. În principal, proiectul de lege stipulează obligaţiile statului român faţă de promotorii proiectului numai ca exploatarea minieră să se facă. Se ajunge la măsuri care exced prevederile altor legi, generând discriminare între agenţii economici. Se pare că cele două părţi au grijă să nu se ţepuiască una pe cealaltă şi convin ca, prin lege, să oficializeze trocul între statul român şi compania care promovează proiectul pe seama acţiunilor la Roşia Montană Gold Corporation (RMGC).
Proiectul de act normativ este promovat de Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură şi Investiţii Străine (DPIIS), condus de Dan Şova, dar toate responsabilităţile revin Ministerului Economiei. La puţin timp de la preluarea Puterii de către USL, partea din compania de stat Minvest Deva ce se ocupă de exploatarea aurului a trecut, prin act normativ, de la Ministrul Economiei la DPIIS. Lucrurile nu au mai evoluat, iar hotărârea de guvern nu a produs efecte, pentru că nu s-a făcut predarea/primirea între cele două instituţii. Acum, se pare, totul rămâne în sarcina Ministerului Economiei.
Dacă de mileniul trecut, promotorii proiectului se chinuie să deschidă exploatarea de la Roşia Montană, acum statul român aproape imploră RMGC să se apuce de treabă. Prin lege, toate instituţiile statului ajung la picioarele companiei. Statul, prin instituţiile sale, se obligă, cu termene precise, dar nu mai mari de 3 luni, să facă tot ce trebuie pentru ca să fie îndeplinite toate condiţiile de desfăşurare legală a investiţiei.
Remin Baia Mare trebuie să vândă imobilele pe care le deţine la Roşia Montană către RMGC. Mai mult, Ministerul Economiei şi Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului trebuie să pună la dispoziţia companiei şi să emită certificatele de atestare a dreptului de proprietate asupra imobilelor din perimetrul viitoarei mine.
Autorităţile, indiferent de rang, trebuie să dea tot – de la imobile la păduri, pentru care trebuie să parcurgă foarte repede toate etapele de scoatere din fondul forestier a nu mai puţin de 255 ha de pădură. Guvernul şi compania s-au gândit la mai toate problemele, inclusiv la devierea drumurilor care trec prin perimetrul exploataţiei.
Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale este mandatată ca să găsească terenurile necesare minei de aur pentru depozitarea sterilului.
Va fi modificat şi Codul fiscal ca toate cheltuielile, inclusiv sponsorizările şi donaţiile, să fie cotate “cheltuieli de producţie” ca să fie scoase de la impozitare.
Expropriere după bunul plac
Un foarte important aspect se referă la declararea proiectului minier va fiind de utilitate publică şi interes public naţional deosebit. În acest fel, exproprierea imobilelor necesare pentru realizarea acestor proiecte se face de către statul român, reprezentat de Ministerul Economiei, acţionând prin titularii licenţelor de exploatare, la solicitarea acestora. În acest fel simplu, RMGC a rezolvat şi problema celor câţiva proprietari din Roşia Montană care au refuzat, de-a lungul timpului, să-şi vândă casele şi terenurile pentru a fi transformate în exploatare minieră.
Guvernul acceptă mai multă cianură
Proiectul de lege este completat de un Acord privind unele măsuri aferente exploatării minereurilor auro-argentifere din perimetrul Roşia Montană. Prin acest document se pun bazele unui adevărat contract. Gabriel Resources, firma canadiană care deţine 80% din acţiunile RMGC, convine să completeze numărul de acţiuni în contul statului român, puţin peste 5%, ca să ajungă la 25% din capitalul social, dar numai dacă realizează anumite obligaţii legate de autorizarea, din toate punctele de vedere, a proiectului minier.
Cât priveşte obligaţiile de mediu, Guvernul Ponta face un cadou extrem de valoros către RMGC. Se acceptă ca limitele concentraţiei de cianuri să nu depăşească 7 ppm, faţă de limita impusă de legislaţia comunitară, de 10 ppm. Ceea ce nu se spune este că, pe vremea fostului ministru al Mediului Laszlo Borbely, în 2011, RMGC a venit cu propunerea ca tehnologia folosită să nu conducă la concentraţii de cianuri mai mari de 5 ppm. Borbely nu a fost de acord, iar reprezentanţii RMGC au avansat ideea unei tehnologii cu maximum 3 ppm cianuri. Oficiali ai companiei au declarat că această reducere presupune costuri suplimentare de mai multe zeci de milioane de dolari. În condiţiile în care se stabileşte o concentraţie de 7 ppm de cianuri, atunci se creează un avantaj financiar pentru companie, cu costuri de mediu în plus.
Garanţie la poluare de 25 milioane de dolari
Se pune şi problema unor investiţii în cadrul derulării proiectului, în valoare totală de 100 milioane de dolari, din care 70 milioane de dolari în zona perimetrului Roşia Montană şi 30 milioane de dolari contribuţie pe durata de viaţă a proiectului la patrimoniul cultural naţional în vederea susţinerii cercetării, restaurării, conservării, punerii în valoare şi promovării turistice a patrimoniului cultural naţional, imobil, mobil şi imaterial, a siturilor arheologice şi a monumentelor istorice, precizează Acordul.
Alte responsabilităţi financiare se referă la garanţii financiare de mediu ce sunt puse în sarcina promotorului proiectului minier, potrivit legislaţiei naţionale şi comunitare. Acestea trebuie să acopere costurile pentru toate activităţile premergătoare şi efective de exploatare minieră asociate proiectului, precum şi pentru închiderea şi reabilitarea zonei. Potrivit Acodului, costurile totale de închidere şi reabilitare a amplasamentului minier sunt estimate la 146 milioane milioane de dolari.
RMGC trebuie să constitui şi o garanţie de răspundere de mediu, estimată în prezent la 25 milioane dolari, care trebuie să acopere costurile de acoperire efectelor unei poluări.
În cele din urmă, s-a negociat şi un calendar cu termenele de îndeplinire a responsabilităţilor pentru fiecare instituţie a statului în parte, care arată că toate avizele şi acordurile trebuie date până cel mai târziu în martie 2014.
