O inflaţie record de 5% în zona euro sună „ciudat” după o lungă perioadă de creştere modestă a preţurilor, însă economistul şef al Băncii Centrale Europene (BCE), Philip Lane, crede că inflaţia va scădea la finele acestui an, transmite Reuters, preluat de Agerpres. Pe de altă parte, Isabel Schnabel, membru al Comitetului executiv al BCE, a declarat că majorarea preţurilor la energie ar putea forţa Banca Centrală Europeană să oprească „examinarea” inflaţiei ridicate şi să acţioneze pentru a tempera creşterea preţurilor, în special dacă tranziţia ecologică se dovedeşte a fi inflaţionistă.
Datele publicate de Eurostat la sfârșitul săptămânii trecute arată că inflaţia în zona euro a atins un nivel record de 5% în luna decembrie, mai mult decât dublu faţă de ţinta de 2% avută în vedere de BCE. Preţurile la energie au crescut cu 26% în ritm anual în luna decembrie în zona euro şi au fost responsabile pentru mai mult de jumătate din inflaţia record de 5% înregistrată luna trecută.
Cu toate acestea, Philip Lane a reiterat mesajul oficialilor BCE conform cărora factorii care stau la baza acestei creşteri au caracter temporar, iar perioada cuprinsă între 2020 şi 2022 a făcut parte dintr-un „ciclu pandemic al inflaţiei” şi de aceea nu ar trebui comparată cu normalul istoric.
„Anul acesta inflaţia se va reduce şi va fi peste nivelul la care vrem să fie pe termen lung”, a declarat Philip Lane pentru postul irlandez de televiziune RTE, reiterând prognozele BCE conform cărora inflaţia va fi peste ţinta sa pe ansamblul anului 2022, urmând să scadă „puţin sub ţintă” în 2023 şi 2024.
„Da, atunci când auzim de cifre precum 5% asta sună atât de ciudat după o lungă perioadă de inflaţie redusă, dar credem că presiunile inflaţioniste se vor reduce pe parcusul acestui an”, a precizat Philip Lane.
Chiar dacă prognozele BCE arată că inflaţia va reveni la 1,9% în ultimul trimestru al acestui an, un număr din ce în ce mai mare de decidenţi pun sub semnul întrebării aceste prognoze, precizând faptul că riscurile sunt orientate spre cifre mai mari şi că valori peste ţinta de inflaţie avută în vedere de BCE ar putea să persiste şi în 2023.
În interviul pentru RTE, Philip Lane a spus că, deşi preţurile ridicate la energie sunt o sursă de îngrijorare, presiunile pe partea de aprovizionare ar urma să se reducă pe pieţele petrolului şi gazelor naturale în acest an.
De asemenea, Lane a mai spus că argumentele pentru modificarea dobânzii de politică monetară a BCE „nu există”, având în vedere că, în opinia oficialilor BCE, inflaţia ridicată nu va fi un fenomen de durată.
Pe de altă parte, Isabel Schnabel, membru al Comitetului executiv al BCE, a declarat că majorarea preţurilor la energie ar putea forţa Banca Centrală Europeană să oprească „examinarea” inflaţiei ridicate şi să acţioneze pentru a tempera creşterea preţurilor.
Până în prezent, BCE nu a înăsprit politica monetară, argumentând că factorii care stau la baza acestei creşteri a preţurilor au caracter temporar.
„Tranziţia verde reprezintă un risc ridicat de inflaţie pe termen mediu. Creşterea preţurilor la energie ar putea necesita schimbarea politicii de expectativă”, a avertizat Schnabel.
Oficialul a adăugat că există două scenarii în care BCE ar trebui să-şi modifice politica. În primul scenariu, Banca va acţiona dacă preţurile ridicate la energie afectează alte sectoare ale economiei şi comportamentul de stabilire a preţurilor. „Până acum, totuşi, nu sunt indicii că avem efecte secundare extinse. Creşterile salariale şi solicitările sindicatelor rămân comparativ moderate”, a explicat reprezentanta BCE.
În al doilea scenariu, Banca Centrală Europeană va acţiona dacă traiectoria preţurilor energiei, afectate de taxele pe emisiile de dioxid de carbon şi tranziţia verde, ameninţă să împingă inflaţia de bază peste ţintă, a adaugat Schnabel.
Analiştii apreciază că majoritatea factorilor care au dus la creșterea inflaţiei sunt temporari, astfel încât, în cele din urmă, presiunile asupra preţurilor se vor atenua.
Comisia Europeană estima, în previziunile economice de toamnă, că inflaţia în zona euro va atinge un nivel maxim de 2,4% în 2021, înainte de a scădea la 2,2% în 2022 şi la 1,4% în 2023.
Această creştere puternică a inflaţiei este determinată, în principal, de majorarea preţurilor la energie, dar pare să fie legată şi de un set amplu de ajustări economice ulterioare pandemiei, sugerând că nivelurile ridicate actuale sunt în mare măsură tranzitorii, aprecia forul european.
