Comunitatea Energiei a cerut Transgaz să explice motivele pentru care nu respectă reglementările UE legate de publicarea datelor despre gazele transportate, instituţia europeană urmând să evalueze cazul alături de Comisia Europeană. Astfel, conducta ce transportă gazele ruseşti de la Isaccea la Negru Vodă creează noi probleme pentru România. Practic, Transgaz se află între ciocan şi nicovală: pe de o parte se află legislaţia europeană, iar, de cealaltă parte – acordurile interguvernamentale semnate de România încă de pe vremea URSS. Respectând una, o încalcă pe cealalată!
„Este inacceptabil pentru un membru UE să nu publice date transparente. Se poate ca Transgaz să fi încălcat reglementările din cel de-al treilea pachet energetic”, a declarat Janez Kopac, directorul Secretariatului Comunităţii Energiei, pentru site-ul ICIS, specializat în ştiri din domeniul energiei, transmite Mediafax. De asemenea, oficialul european a afirmat că o viitoare investigaţie realizată de Comunitatea Energiei şi Comisia Europeană va evalua cazul Transgaz.
Reprezentanţii Comunităţii Energiei au cerut Transgaz să explice motivele pentru nerespectarea cerinţelor prevăzute de legislaţia Uniunii Europene în legătură cu furnizarea transparentă a datelor privind tranzitul gazelor naturale din Rusia la punctele de intrare şi ieşire cu Ucraina şi Bulgaria, potrivit ICIS.
Gazoductul în discuţie este Trans-Balkan, care transportă gaze naturale ruseşti pe teritoriul Ucrainei, Republicii Moldova, României, Bulgariei şi Turciei. În România, conductă intră pe la Isaccea şi iese pe la Negru Vodă.
Transgaz a răspuns solicitării instituţiei şi a recunoscut că nu a respectat legislaţia europeană în acest caz, invocând în acest sens motive „obiective” legate de contractele cu compania rusească Gazprom, conform ICIS. De asemenea, compania a precizat că orice încălcare a termenilor comerciali din contractele cu Gazprom ar putea conduce la iniţierea unor litigii de către producătorul din Rusia, la cererea unor despăgubiri sau la punerea în pericol a securităţii energetice din regiune.
Publicaţia online precizează că Transgaz şi Gazprom nu au răspuns la întrebările ICIS până la apariţia articolului.
Comunitatea Energiei şi-a arătat îngrijorarea legată de punctele de interconectare ale României cu Ucraina, notând că Transgaz nu face publice date referitoare la tranzitul de gaze pentru punctele Isaccea II şi III.
„Deşi punctele Isaccea I, II şi III sunt considerate ca puncte relevante de către ANRE, nu există date referitoare la capacitatea asociată cu acestea. Articolul 18 din reglementările Comisiei Europene cere publicarea informaţiilor legate de capacităţile tehnice, disponibile şi contractate pentru toate punctele relevante”, se arată în scrisoarea trimisă de Comunitatea Energiei către Transgaz.
Instituţia europeană explică în respectivul document că orice excepţie de la această reglementare trebuie aprobată de Comisia Europeană, însă chiar şi în aceste condiţii Transgaz ar fi trebuit să publice date despre capacitatea disponibilă, fără să indice cifre exacte.
În răspunsul trimis Comunităţii Energiei, Transgaz arată că Bulgargaz a contractat capacitatea Isaccea I până la 31 decembrie 2016.
„Ca urmare a înţelegerii cu Bulgargaz legată de publicarea datelor despre Isaccea I, Transgaz va trece la publicarea acestora cât de curând posibil, în acord cu reglementările europene”, se arată în scrisoare trimisă către Comunitatea Energiei.
De asemenea, Transgaz indică faptul că punctele de interconectare Isaccea II şi III au fost stabilite în 1986 şi, respectiv 1996, în urma unor acorduri între Guvernele României şi Uniunii Sovietice/Federaţiei Ruse, care se vor încheia în 31 decembrie 2015 şi, respectiv 31 decembrie 2023.
„Orice încercare a Transgaz de a încheia unilateral aceste contracte ar avea consecinţe ostile, de la litigii, cereri de despăgubiri şi punerea în pericol a securităţii energetice a regiunii. Situaţia neconfortabilă în care este Transgaz de a nu putea publica date despre Isaccea II şi III rezultă din lipsa înţelegerii cu partea rusă asupra publicării datelor”, se arată în răspunsul companiei de stat.
Totodată, potrivit transportatorului de gaze, CE deţine informaţii detaliate cu privire la situaţia punctelor de interconectare România-Bulgaria şi România-Ucraina şi instituţia europeană apreciază eforturile depuse de companie pentru a se conforma regulilor UE.
Comunitatea Energiei este formată din statele membre UE, plus Albania, Bosnia şi Herţegovina, Kosovo, Macedonia, Republica Moldova, Muntenegru, Serbia şi Ucraina. Instituţia internaţională funcţionează din 2006 şi are ca scop extinderea pieţei energiei din UE astfel încât să cuprindă şi ţări din Europa de Sud-Est.
În acest sens, Comunitatea Energiei lucrează pentru adoptarea legislaţiei UE din domeniul energiei şi de către statele din afara Uniunii, pentru atragerea de investiţii şi pentru asigurarea securităţii energetice în Europa. De asemenea, instituţia faca recomandări şi impune măsuri pe care statele membre trebuie să le implementeze pentru aplicarea legislaţiei europene din domeniul energiei.
Acorduri cu Moscova din vremea sovietică
Reamintim, la sfârşitul lunii noiembrie 2011, Comisia Europeană anunţa, într-un comunicat de presă, “Bulgaria şi România nu s-au aliniat încă pe deplin la normele UE privind piaţa gazelor naturale şi, prin urmare, a decis astăzi să defere aceste ţări Curţii Europene de Justiţie”.
În cazul României este vorba tot despre conducta Isaccea – Negru Vodă, prin care şi importă o parte din gaze. Gazoductul merge mai departe, prin Bulgaria, spre Turcia, Macedonia, Grecia.
În condiţiile unei conducte de transport transfrontalier (cum sunt, de exemplu, gazoductele Giurgiu – Ruse sau Szeged – Arad), accesul terţilor la reţea trebuie asigurat. Altfel spus, oricine are bani şi poate închiria capacitate, poate transporta gaze naturale de oriunde şi în orice direcţie (înspre şi dinspre Bulgaria sau înspre şi dinspre Ungaria în cazul celor două conducte de transport transfrontalier). Ceea ce nu se întâmplă în cazul Isaccea – Negru Vodă.
De fapt, pe tronsonul Isaccea – Negru Vodă există trei conducte, pentru fiecare dintre ele fiind încheiate acorduri interguvernamentale, prin care numai gaze ruseşti pot fi transportate: primul – la data de 29 noiembrie 1970, între Guvernele României şi Bulgariei, al doilea – la data de 29 decembrie 1985, între Guvernele României şi URSS, iar al treilea – la data de 25 octombrie 1996, între Guvernele României şi Federaţiei Ruse. Din 1974 până în 2009, prin Isaccea – Negru Vodă, conform Transgaz, au tranzitat din Federaţia Rusă spre Bulgaria, Turcia, Grecia şi Macedonia, circa 340 miliarde mc de gaze ruseşti. De remarcat, pentru tranzitul gazelor naturale, România a primit şi primeşte o plată deloc de neglijat (circa 1 dolar/100 km/1000 mc).
Pe de altă parte, din 1979 până în 2008, prin aceeaşi conductă, România a importat 110 miliarde mc.
Evident, acelaşi lucru se întâmplă şi cu Bulgaria, ţară prin care tranzitează gazul rusesc spre Turcia, Grecia şi Macedonia.
Publicând date privind capacitatea disponibilă a conductei Isaccea – Negru Vodă, alte companii decât Gazprom ar putea cere să utilizeze capacitatea rămasă pentru export de gaze, conform legislaţiei europene în vigoare. Ceea ce, deocamdată, nu se poate, având în vedere acordurile interguvernamentale româno-ruse. Dar, pentru că alte companii nu pot să exporte prin această conductă, România, de fapt, încalcă legislaţia europeană! De aceea, România, încă din septembrie 2012, a încercat să renegocieze anumite aspecte din acordurile cu ruşii. Fără succes, însă.
