Sectorul silvic se pregătește pentru noul buget multianual al Uniunii Europene, ca să nu mai fie pus în situația ca să rămână fără bani, așa cum s-a întâmplat cu bugetele anterioare. La nivel comunitar, banii pentru agricultură și silvicultură sunt împreună, motiv pentru care alocările pentru păduri sunt foarte mici, iar, în România, aproape nesemnificative. De aceea, reprezentanții tuturor factorilor din acest sector s-au reunit la Academia Română ca să analizeze situația.
Necesitatea creării unui instrument financiar dedicat pădurilor în viitorul Cadru Financiar Multianual al Uniunii Europene a fost concluzia conferinței „Pădurile, pilon central al viitorului investițiilor verzi în Europa”, co-organizată astăzi de WWF-România la Academia Română, se arată într-un comunicat de presă al Asfor (Asociația Forestierilor din România). La eveniment au luat parte peste 100 de reprezentanți ai autorităților naționale și europene, cercetători, asociații ale proprietarilor de păduri, organizații ale societății civile, administratori de arii protejate și actori din industria forestieră.
Toți cei prezenți la eveniment au ținut să arate importanța pădurilor în Europa, de la impactul economic, la cel ecologic. Statistic, pădurile acoperă 43,5% din teritoriul Uniunii Europene și generează anual bunuri și servicii în valoare de 520 miliarde euro. Sectorul forestier susține direct și indirect peste 2,6 milioane de locuri de muncă și contribuie cu aproape jumătate din serviciile ecosistemice furnizate la nivelul întregii Uniuni. „Cu toate acestea, pădurile beneficiază de fonduri insuficiente, alocate în exercițiile financiare de până acum, care acordă mai puțin de 1% din buget pădurilor, în ciuda rolului lor crucial pentru economie, climă și biodiversitate”, precizează comunicatul.
„Este fundamental să aducem pădurile în centrul agendei europene. Nu discutăm doar despre conservare, ci despre transformarea pădurilor într-un pilon de dezvoltare economică și competitivitate pentru Uniunea Europeană. România are toate argumentele pentru a deveni un avocat puternic al pădurilor europene, susținând inițiative precum un fond european pentru reîmpăduriri și plăți pentru serviciile ecosistemice, menite să sprijine proprietarii de păduri și comunitățile locale”, a declarat Victor Negrescu, vicepreședinte al Parlamentului European, prezent la conferință.
„Cu toții depindem, într-un fel sau altul, de pădure și de produsele ei. Dacă nu ai pădure, nu ai oxigen, nu se captează dioxidul de carbon”, a spus Mihaela Frăsineanu, consilier de Stat în cadrul Cancelariei Prim-Ministrului. „Vorbind despre rolul economic al pădurii, ar trebui să avem politici publice și surse de finanțare pentru stimularea industriei care depinde de produsele pădurii. Avem și foarte multe comunități care sunt dependente de pădure, care nu au altă sursă de trai sau de venit în afara produselor pădurii”, a ținut să atragă atenția Mihaela Frăsineanu.
Ministerul Mediului, autoritatea publică centrală responsabilă în domeniul silvic, a fost reprezentat de Alexndru Avram, secretarul general al ministerului și coordonator al Programului de Aderare la OCDE.
„În primul rând, politicile publice care susţin gestionarea durabilă a pădurilor sunt esenţiale pentru a permite investiţii pe termen lung, iar din această perspectivă, colaborarea dintre mediul guvernamental, decidenţii de politică publică, mediul asociativ, ONG-uri şi mediul academic este esenţială pentru oferirea de soluţii durabile. În al doilea rând, trebuie să recunoaştem că gestionarea pădurilor nu implică doar externalităţi pozitive asupra mediului. Trebuie să ţinem cont, totodată, şi de componenta economică, de sursele de finanţare necesare pentru a asigura rezilienţă, prosperitate şi sustenabilitate, dat fiind contextul macroeconomic şi fiscal-bugetar delicat al ţării noastre”, a spus Avram, precizează Agerpres.
„Temele legate de strângerea curelei bugetare a RNP (n.r.- Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva) nu reprezintă pentru Ministerul Mediului acţiuni de PR, ci o necesitate stringentă. Vom reorganiza RNP într-o structură mai eficientă, transparentă şi orientată spre performanţă, care să răspundă cerinţelor de guvernanţă modernă şi de sustenabilitate financiară. Invit toate părţile interesate pentru a se implica în oferirea de observaţii şi de sugestii pe Hotărârea de Guvern privind reorganizarea RNP în contextul angajamentelor europene privind neutralitatea climatică şi conservarea biodiversităţii”, s-a simțit dator să spună reprezentantul Ministerului Mediului.
Oficialul a precizat că, în privinţa implementării de proiecte prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), există 11.000 de contracte pentru programe de împădurire. Sectorul silvic este unul dintre principalii beneficiari ai fondurilor PNRR.
Mihail Dumitru, director general adjunct la DG Agri, Comisia Europeană, a ținut să atragă atenția că Europa este singurul loc din lume unde suprafața pădurilor a crescut în ultimii ani. „Pădurile au un rol economic major în zonele rurale europene. Deși nu există o politică forestieră comună la nivel european, Politica Agricolă Comună sprijină gestionarea durabilă a pădurilor. Dezvoltarea bioeconomiei circulare și integrarea agro-silviculturii sunt esențiale pentru un viitor verde. Strategia Forestieră Europeană 2030 este o oportunitate pentru folosirea durabilă a potențialului pădurilor”, a spus Dumitru.
„Societatea are așteptări mari de la păduri, însă oferă prea puțin în schimb. Este vital să sprijinim gestionarea durabilă a pădurilor și comunitățile locale care depind de acestea printr-o tranziție justă, care să includă măsuri compensatorii și investiții în soluții bazate pe natură. Managementul durabil al pădurilor trebuie recunoscut drept sector strategic în politicile europene și finanțat corespunzător, în baza unor indicatori de performanță clari și ambițioși”, a spus Radu Vlad de la WWF. Potrivit acestuia, „fără un sprijin real și echitabil nu se vor putea realiza măsurile necesare”.
Și Ciprian Muscă, președintele Asfor, a ținută să atragă atenția asupra faptului că „sectorul forestier este un sector vital. Pădurile nu reprezintă doar un patrimoniu natural valoros. Economia forestieră, cu toate segmentele ei, joacă un rol vital deoarece produsele din lemn sunt necesare pentru buna funcționare a societății. Pădurile nu pot rămâne un capitol secundar. Ele sunt coloana vertebrală a tranziției verzi și a unei economii sustenabile și echitabile pentru toți.”
Cel mai dur mesaj, dar pentru autoritățile române, a venit din partea Asociației Producătorilor de Mobilă din România. „Avem un elefant în încăpere și acel elefant este Guvernul României”, a spus Nadinea Nedelea, directorul executiv al asociației. Ea a atras atenția asupra dificultăților cu care se confruntă sectorul prelucării lemnului, care are un aport important la exportul României. „Avem nevoie de susținere pentru ca să nu ne pierdem competitivitatea. Nu este vorba numai despre noi, ci de întreaga Uniune”, a spus Nadinea Nedelea, care a atras atenția asupra importurilor, din China în special, care au crescut cu 10%. „Hai dă producem la noi cât de mult putem și să nu ne mai vindem ieftin”, a conchis reprezentantul asociației.
De altfel, toți cei prezenți au arătat că pădurile sunt subfinanțate, în ciuda rolului lor strategic pentru climă, biodiversitate și o bioeconomie sustenabila. „Participanții au concluzionat că alinierea dintre politicile de mediu și bugetele europene este esențială, iar statele membre cu păduri valoroase, precum România, trebuie să beneficieze de un sprijin financiar echitabil, proporțional cu eforturile de conservare depuse”, precizează comunicatul.
În aceste condiții, este nevoie ca viitorul buget al Uniunii Europene să includă, încă din stadiul de planificare, o alocare adecvată, predictibilă și echitabilă. Acesta trebuie să finanțeze conservarea și restaurarea pădurilor, promovarea practicilor silvice apropiate de natură, inovația și competitivitatea în bioeconomie, care să susțină o dezvoltarea durabilă a comunităților.
„Pe măsură ce Comisia Europeană elaborează direcțiile strategice pentru bugetul post-2027, evenimentul de la Academia Română devine un punct de pornire pentru recunoașterea pădurilor ca pilon esențial al tranziției verzi și al rezilienței Uniunii Europene”, completează comunicatul.
Evenimentul a fost organizat de un consorțiu format din instituții academice, organizații non-guvernamentale și asociații profesionale din sectorul forestier: Universitatea Transilvania din Brașov – Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere, WWF România, Asociația Forestierilor din România (ASFOR), Asociația Administratorilor de Arii Naturale Protejate din România (ANANP), Asociația Proprietarilor și Administratorilor de Păduri din Estul Transilvaniei (APAPET), Asociația Administratorilor de Păduri din România (AAP) și Asociația Producătorilor de Mobilă din România (APMR).
