Mai este o săptămână până intră în vigoare sancțiunile aplicate companiilor rusești Lukoil și Rosneft, iar, în România, nu se întâmplă nimic. Și toate acestea în condițiile în care companiile Lukoil asigură circa 20% din piața internă a carburanților. Specialiști în energie, ziariști, societatea civilă, toată lumea ”țipă” că, dacă nu se face nimic, prețurile benzinelor și motorinelor vor exploda, ceea ce, în final, va conduce la majorarea prețurilor tuturor celorlalte mărfuri și servicii. La o primă vedere, pare că autorităților nu le pasă, că se grăbesc ”încet”. Dar, ”la o a doua privire”, s-ar putea să constatăm că autorităților le pasă foarte tare, doar că ”pe dos”! Mai exact, o închidere a rafinăriei Petrotel – Teleajen, deținută de Lukoil, și a benzinăriilor ce operează sub acest brand pare nu numai că nu îi deranjează pe guvernanți, ba chiar le place, le convine! Și au și motiv: o reducere a ofertei, inevitabil, va conduce la o crește a prețurilor. Dar, o creștere a prețurilor, înseamnă și o sumă mai mare de încasat la buget din TVA! Și, cum bugetul este ”flămând”, orice sumă în plus nu poate decât să-i bucure pe guvernanți!
Departamentul Trezoreriei Statelor Unite a anunțat, în 22 octombrie, sancțiuni împotriva celor două principale companii petroliere rusești, Rosneft și Lukoil, ca răspuns la ”lipsa unui angajament serios din partea Rusiei în ceea ce privește un proces de pace, pentru a pune capăt războiului din Ucraina”. Cele două companii erau deja sancționate de SUA, dar, de data aceasta, sancțiunile au fost extinse și asupra filialelor și companiilor afiliate la care dețin o participație mai mare de 50%, direct sau indirect.
Vecinii noștri ”s-au apucat de treabă”. Astfel, autoritățile de la Chișinău – unde Lukoil alimenta aeronavele pe aeroportul internațional, iar carburanții săi asigurau circa 25% din piață -, au preluat administrarea activelor Lukoil Moldova, iar Rompetrol va asigura kerosenul pe aeroport.
De asemenea, bulgarii, care depind în proporție de 80% de combustibilii Lukoil (care deține rafinăria Burgas, cea mai mare din regiune, și peste 220 de benzinării), au reușit să obțină derogări de la americani pentru aplicarea sancțiunilor. Oficiul pentru Controlul Activelor Străine (OFAC) din cadrul Departamentului Trezoreriei SUA a prelungit până pe 13 decembrie 2025 termenul pentru aprobarea și finalizarea contractelor privind vânzarea Lukoil International GmbH și a activelor Lukoil aferente. În plus, Administrația SUA a autorizat desfășurarea de operațiuni cu entitățile juridice bulgare ale companiei ruse (Lukoil Neftohim Burgas JSC, Lukoil Bulgaria EOOD, Lukoil Aviation Bulgaria EOOD și Lukoil Bulgaria Bunker EOOD) până pe 29 aprilie 2026, adică o derogare de peste 5 luni.
Autoritățile române par impasibile
În România, încă din anul 1998, Lukoil a preluat rafinăria Teleajen, cu o capacitate de rafinare de 2,4 milioane tone țiței anual. În prezent, deține și 320 de stații de carburanți, precum și 87% din perimetrul Trident la Marea Neagră (pentru explorarea – exploatarea gazelor naturale).
Astfel, un lucru este cert: din 21 noiembrie, Lukoil nu mai are voie să vândă carburanți în România în formula actuală a acționariatului, potrivit sancțiunilor americane.
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, spunea, recent, într-o postare pe Facebook, că ”protejăm securitatea energetică a României și aplicăm ferm sancțiunile internaționale ce vizează Lukoil. (…) O spun răspicat: nu voi solicita prelungirea termenului de 21 noiembrie fixat de autoritățile americane”.
Președintele Nicușor Dan spunea, cu câteva zile în urmă, că ”rafinăria este importantă, nu benzinăriile” și că ”bineînțeles că există un interes ca ea să fie preluată, dar nimic nu ne obligă să grăbim procesul acesta”.
La rândul său, premierul Ilie Bolojan spunea că ”suntem în situația în care, dacă nu se găsește o soluție comercială, operarea Lukoil în România va fi foarte greu de făcut”.
Dacă reprezentanții autorităților par impasibili – sau, în cel mai bun caz, că ”se grăbesc încet” – specialiștii în energie, mass media, societatea civilă și-au manifestat îngrijorarea privind oprirea activității companiilor Lukoil în România.
Dacă nu se va găsi o modalitate prin care să se asigure continuarea activității la rafinăria de la Teleajen și aprovizionarea cu carburanți a benzinăriilor, evident că va scădea oferta de benzine și motorine produse în țară. Și, invariabil, orice scădere a ofertei conduce la creșterea prețurilor. Iar o majorare a prețurilor la energie (fie că este vorba despre carburanți, gaze naturale sau energie electrică) invariabil conduce la o creștere generalizată a prețurilor tuturor celorlalte mărfuri și servicii, adică a inflației.
Și-atuci apare, firesc, întrebarea: de ce autoritățile par atât de impasibile? Răspunsul e simplu: orice majorare a prețurilor înseamnă și o creștere a încasărilor din TVA!
De remarcat, în indicele prețurilor de consum (inflație), combustibilii au cea mai mare pondere: 847. Sunt urmați de carne (827) și energie electrică, gaze şi încălzire centrală (750). Spre comparație, produsele de morărit şi panificaţie au un coeficient de ponderare de numai 573 puncte, laptele şi produsele lactate – 527, legumele – 333, iar medicamentele – 350. Ceea ce înseamnă că orice creștere a prețurilor la carburanți influențează mult mai puternic inflația decât creșterea prețurilor oricărui alt produs sau serviciu.
În România, zilnic, se consumă aproximativ 15 milioane de litri de carburanți. Se vor consuma și în continuare, doar că nu vor mai fi produși, toți, în România, ci se vor importa. Evident, la prețuri mai mari, măcar pentru că aceste prețuri vor include și transportul.
Da, dar orice majorare a prețurilor conduce și la încasări mai mari din TVA! Potrivit execuției bugetare, încasările din TVA începând cu luna august (de când taxa ”a urcat” la 21%) au depășit, în fiecare lună, 12 miliarde de lei, față de circa 10 miliarde de lei lunar înainte de aplicarea noilor cote.
În prezent, prețul ”la pompă” al carburanților, care este de circa 7,5 lei/litru la benzină și 8 lei/litru la motorină, include un TVA de aproximativ 1,3 lei/litru. O creștere a prețului înseamnă și o creștere a TVA. Un preț de 10 lei/litru al carburanților ar duce TVA-ul inclus la 1,7 lei/litru. 40 bani în plus din TVA la prețul carburanților înseamnă încasări – în plus! – de 6 milioane de lei! Pe zi! Într-o lună, înseamnă 180.000.000 lei! Doar din carburanți! Dacă adăugăm și TVA-ul în plus încasat la buget din creșterea prețurilor celorlalte bunuri și servicii, bugetul țării ar avea sume imense de încasat!
De aceea credem că autoritățile de la București ”se grăbesc încet” în privința continuării activității Lukoil în România! Pentru bani!
