Volkswagen (VW) este o companie “prea mare pentru a da faliment” (“too big to fail”), din cauza conexiunilor politice şi a rolului emblematic al grupului, de simbol al redresării economiei Germaniei de Vest după Al Doilea Război Mondial, se arată într-o analiză realizată de Bloomberg, transmite Agerpres. Banca elveţiană Credit Suisse estimează că scandalul falsificării testelor de emisii poluante ar putea costa grupul auto german Volkswagen între 23 şi 78 de miliarde de euro. De remarcat, aproximativ o treime din cele 600.000 de locuri de muncă ale VW sunt în statul german. Reamintim, până acum, sintagma “too big to fail“ a fost utilizată în special pentru instituţii financiare, prea mari şi prea interconectate, încât întreaga economie ar avea de suferit. De altfel, acesta a şi fost motivul pentru care statele dezvoltate au ajutat financiar băncile în timpul recentei crize financiare, considerându-se că, dacă le-ar fi lăsat să falimenteze, economia mondială ar fi căzut într-o recesiune mai profundă decât cea din 1929.
Conexiunile politice în cazul Volkswagen sunt deja stabilite: când Germania a privatizat producătorul auto, în 1960, landul Saxonia Inferioară, unde este sediul central al grupului auto, şi-a păstrat o participaţie de 20% în Volkswagen şi un loc în Board-ul de supervizare. Afinităţile politice şi conştientizarea rolului economic fac din scandalul VW o ameninţare mult prea mare pentru prosperitatea naţională ca să poată fi tratat cu neutralitate de Guvern. În 2007, Saxonia Inferioară a cumpărat acţiuni Volkswagen în valoare de 41 de milioane de euro, pentru a-şi menţine participaţia la 20%, în urma căreia îşi păstrează nivelul maxim al drepturilor de vot.
Cancelarul Angela Merkel, care a crescut în timpul comunismului în Germania de Est, a avut prima sa maşină – un Volkswagen Golf compact – după căderea Zidului Berlinului, în 1989.
“Va fi important pentru Guvernul de la Berlin să analizeze toate scenariile şi să se aştepte la ce poate fi mai rău. Printre opţiunile Cabinetului se află sprijinirea landului Saxonia Inferioară pentru a-şi majora participaţia deţinută la VW sau acordarea de facilităţi fiscale la achiziţionarea vehiculelor electrice“, a apreciat Stefan Bratzel, şeful departamentului de cercetare auto la Universitatea din Bergisch Gladbach, Germania.
Din aceste motive, analiştii consideră că Angela Merkel nu se poate distanţa de scandalul emisiilor solicitând pur şi simplu VW să vină rapid cu o soluţie. Încercările de delimitare sugerează ezitarea oficialilor de a-şi exercita direct influenţa în companiile private, în condiţiile în care amploarea scandalului este departe de a fi cunoscută, susţin surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul.
“Desigur, Guvernele germane au ţinut cont de interesele sectorului privat. Dar, dacă analizăm situaţia din Franţa, acolo legăturile dintre politică şi afaceri sunt mult mai strânse decât în Germania“, a afirmat Marcel Fratzscher, şeful institutului de cercetare DIW.
În condiţiile în care capitalizarea bursieră s-a redus cu aproape 35% de la începutul scandalului, în 18 septembrie, statul ar putea interveni, dacă acţiunile vor scădea şi mai mult la Bursa de la Frankfurt.
Merkel a mai intervenit în sectorul auto în 2013, când a relaxat normele europene privind controlul poluării, o decizie care a fost lăudată de puternica Asociaţie a producătorilor germani de automobile (VDA). Cancelarul şi-a justificat atunci acţiunile spunând că apără locurile de muncă. Maşinile au reprezentat anul trecut aproape 20% din exporturile Germaniei, în valoare de aproape 1.500 miliarde de dolari.
Când vine vorba de Volkswagen, cancelarii germani nu intervin în deciziile companiei, deşi predecesorul lui Merkel, Gerhard Schroeder, care, timp de opt ani a avut un loc în Board-ul de supervizare al VW, era cunoscut sub porecla de “cancelarul auto“, din cauza legăturilor sale strânse cu industria auto.
Actualul ministrul de Externe, Frank Walter Steinmeier, l-a urmat pe Schroeder la Berlin, după ce l-a ajutat la conducerea landului Saxonia Inferioară. Sigmar Gabriel, care i-a succedat lui Schroeder ca premier al landului Saxonia Inferioară şi membru al Board-ului VW, este acum vice-cancelar şi ministru al Economiei. Şi alţi oficiali apropiaţi de Gerhard Schroeder au obţinut poziţii la Berlin.
Notă de plată de 78 miliarde de euro
Scandalul falsificării testelor de emisii poluante ar putea costa grupul auto german Volkswagen între 23 şi 78 de miliarde de euro, potrivit băncii elveţiene Credit Suisse. De altfel, aceasta şi-a redus preţul ţintă pentru acţiunile Volkswagen până la 83 de euro, de la 169 de euro, transmite CNN.
Un cost de 78 de miliarde de euro ar fi cu 60% mai mare decât costul scurgerii de petrol de la platforma Deepwater Horizon, care, în 2010, a afectat o mare parte din Golful Mexicului.
“Nota de plată totală (costurile retragerii şi amenzile) este neclară şi depinde în mare parte de performanţele motoarelor după reparaţii“, se arată într-un raport elaborat de analiştii de la Credit Suisse.
În cel mai optimist scenariu al Credit Suisse, producătorul german ar urma să plătească aproximativ 300 de euro pentru fiecare vehicul, în timp ce în cel mai pesimist scenariu costul mediu ar urma să fie de aproximativ 2.000 de euro. În al doilea rând, Credit Suisse are îngrijorări în legătură cu divizia de servicii financiare a Volkswagen, care oferă finanţări pentru achiziţia de automobile şi asigurări pentru clienţii Volkswagen. Veniturile acestei divizii ar urma să aibă de suferit, ca urmare a creşterii costurilor de refinanţare şi a provizioanelor de risc, ceea ce va obliga VW să demareze o majorare de capital.
Până acum, Volkswagen a pus deoparte 6,5 miliarde de euro pentru a face faţă costurilor scandalului emisiilor, însă chiar şi cea mai conservatoare estimare a Credit Suisse este de 3,5 ori mai mare decât suma pregătită de Volkswagen.
Şi alte mărci auto “luate la puricat“
Agenţia pentru Protecţia Mediului din SUA (EPA) a extins investigaţiile privind falsificarea rezultatelor testelor antipoluare şi la alte modele diesel, produse de BMW, Chrysler, General Motors, Land Rover şi Mercedes-Benz, a anunţat publicaţia britanică Financial Times (FT), conform DPA şi Reuters.
EPA verifică cel puţin 28 de modele diesel pentru a a determina dacă VW a fost singurul grup care a falsificat rezultatele testelor antipoluare sau mai sunt şi alte companii auto care au folosit acel soft, susţine FT, citând un document obţinut de ziar.
Luna trecută, Reuters a raportat că EPA şi oficialii din California vor testa şi alte vehicule, pentru a verifica dacă nu au instalate dispozitive frauduloase. Scandalul VW a determinat EPA să înăsprească testele pentru toţi producătorii.
Conform autorităţile din România, au fost eliberate cărţi de identitate pentru 105.000 autovehicule ale grupului Volkswagen, din care 56.000 noi la data înmatriculării şi 49.000 second-hand, iar pe stoc, la dealerii grupului, se află circa 300 de autovehicule ce nu vor mai putea fi vândute până la rezolvarea problemelor, a declarat ministrul Transporturilor, Iulian Matache.
Potrivit acestuia, cele 105.000 de maşini sunt autovehicule din Grupul Wolkswagen, respectiv Seat, Skoda, Audi şi Wolkswagen, dotate cu motoare 1.6, 1.2 şi 2.0 cu norma de poluare EURO 5 Diesel.
”Am solicitat reprezentantului din România al Grupului Volkswagen comunicarea imediată a listei complete a numerelor de identificare pentru autovehiculele care au folosit dispozitive sau tehnici de manipulare, vehicule noi EURO 5 Diesel, echipate cu motoare din familia EA 189. Termenul a fost data de 1 octombrie. Este vorba despre autovehiculele Grupului Volkswagen, respectiv Volkswagen, Audi, Skoda şi Seat. De asemenea, în Germania, a fost stabilită data de 7 octombrie 2015 ca dată de transmitere de către Grupul Volkswagen a planului de măsuri şi a calendarului de implementare pentru remedierea neconformităţilor acestor autoturisme, sens în care am solicitat Ministerului Transporturilor din Germania să ne comunice aceste informaţii de îndată ce ajung în posesia lor. După primirea calendarului şi a planului de măsuri, Registrul Auto Român va comunica reprezentantului din România al Grupului Volkswagen toate datele pentru autovehiculele înmatriculate cu statut de autovehicul utilizat pentru a fi rechemate şi acestea, alături de cele noi, la reţeaua de service din România a Grupului”, a explicat Matache.
De asemenea, RAR va urmări implementarea corespunzătoare a calendarului de remediere, a subliniat el.
În cazul în care modelele Volkswagen vor fi rechemate în service, cheltuielile vor fi suportate de producător. Un proprietar al uneia dintre mărcile Audi, Volkswagen, Skoda sau Seat poate afla dacă autoturismul său este echipat cu softul care păcăleşte testele antipoluare adresându-se dealer-ului auto de la care a achiziţionat modelul.
Grupul german Volkswagen (VW) este acuzat că ar fi manipulat rezultatele testelor făcute de autorităţile SUA cu privire la emisiile vehiculelor, prin instalarea unui software care permitea maşinilor să îndeplinească standardele referitoare la poluare în timpul testelor, dar nu şi în timpul operaţiunilor normale. Din acest motiv, nivelul poluării era mai ridicat, susţine Agenţia pentru Protecţia Mediului din SUA (EPA). Volkswagen a oprit vânzarea maşinilor diesel Passat, Jetta, Golf şi Beetle.
Volkswagen a recunoscut că a echipat 11 milioane de vehicule vândute la nivel mondial (dintre care 2,8 milioane în Germania) cu un soft care falsifică rezultatele testelor antipoluare ale motoarelor diesel. Scandalul a forţat demisia directorului general Martin Winterkorn, care a fost înlocuit cu Matthias Muller, directorul Porsche, una dintre mărcile care aparţin Volkswagen. Portofoliul Volkswagen este format din 12 mărci, printre care automobilele VW, Lamborghini, Skoda, Seat, Bentley, Audi şi Bugatti, dar şi camioanele MAN şi Scania.
