Termoficarea urbană este, probabil, cea mai critică problemă a României, a treia ţară ca independenţă energetică din Uniunea Europeană, a arătat vicepreşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), Emil Calotă, într-o conferinţă de specialitate.
,,Cea mai critică problemă cred că este termoficarea urbană. România are nevoie de investiţii importante. România este a treia ca independenţă energetică din UE, dar are o intensitate energetică peste media europeană. Asta arată că avem prea multe resurse şi nu le folosim cum trebuie. E cu adevărat o şansă pentru România să aibă un mediu de afaceri german integrat în economia locală. În România e loc şi de asistenţă tehnică, e loc şi de cooperare şi, bineînţeles, de business”, a precizat Emil Calotă, conform Agerpres, la simpozionul cu tema “Eficienţa energetică în procese industriale şi logistică”, organizat de Camera de Comerţ şi Industrie Româno-Germană (AHK România).
Evenimentul, iniţiat şi finanţat de Ministerul Federal al Economiei şi Tehnologiei din Germania, s-a adresat firmelor româneşti şi germane interesate să dezvolte afaceri bilaterale în domeniul eficienţei energetice în procesele industriale şi logistică şi are drept scop promovarea pe plan local a produselor şi serviciilor germane din acest sector.
,,Eficienţa energetică este considerată prioritate de grad zero la nivelul UE. În prezent, UE a reuşit să fie zona cu cea mai bună intensitate energetică la nivel mondial, de trei ori mai mare decât a statelor asiatice şi de două ori mai mare decât în Orientul Mijlociu. Cu toate acestea, ţinta asumată de UE, de reducere cu 20% a consumului de energie în 2020, nu poate fi atinsă. Zilele trecute a apărut în spaţiul public ghidul UE privind măsurile de promovare a eficienţei energetice, în care se spune explicit că, la nivelul anului 2020, vom putea atinge doar 16,5% din cei 20% asumaţi. Şi ţinta de reducere cu 20% a emisiilor de carbon se află în faţa unei eşec, ca urmare a prăbuşirii schemei de tranzacţionare cu certificate de dioxid de carbon. Nici cea de-a treia ţintă, privind creşterea procentului de energie regenerabilă în mixul de energie, nu poate fi atinsă, din cauza pasului uriaş făcut înapoi de statele europene, ca urmare a influenţei directe în preţul la consumatorul final”, a arătat, la rândul său, preşedintele Comisiei pentru Industrie şi Servicii din Camera Deputaţilor, Iulian Iancu.
Potrivit acestuia, pentru România, pierderile înregistrate în producţia de energie reprezintă 27% din total sistem energetic, ceea ce înseamnă 4,1 miliarde de dolari anual.
“La nivel european, pentru creşterea eficienţei energetice, cel mai important set de măsuri se adresează clădirilor. 40% din această energie este consumată în clădiri, ceea ce arată că, la nivelul UE, trebuie să ne redesenăm politicile energetice. 4.000 de miliarde euro costă neatingerea ţintelor energetice. O ţară ca România va trebui să plătească 7,1% din PIB pentru a se alinia ţintelor aşa cum au fost ele stabilite iniţial. La consumatorul final, noi, România, va trebui să plătim în plus 12,1%, dar, la nivel UE, creşterile vor fi de la 7,1% într-o ţară ca Germania şi 14,1% într-o ţară precum este Italia. Preţul energiei a scăzut la nivelul producţiei, dar taxele sunt mult mai mari”, a spus Iulian Iancu.
Simpozionul a fost organizat în deschiderea unei misiuni economice care are ca scop stabilirea unor prime contacte între marii consumatori energetici din România, companii româneşti din domeniul energetic şi companii de profil germane.
La manifestare au fost prezenţi reprezentanţi ai Guvernului Federal, alături de experţi germani şi români, care au prezentat, atât aspectele legislative actuale, cât şi soluţiile tehnice şi experienţele concrete privind eficienţa energetică în procese industriale şi logistică.
