Expertul american Walter Russell Mead a estimat, într-o dezbatere la Ambasada SUA la Bucureşti, că România va avea surse alternative de aprovizionare cu gaze, chiar dacă proiectul Nabucco, menit să conecteze Europa de regiunea Caspică, a eşuat.
În opinia expertului, resursele identificate în Marea Mediterană sau gazele de şist ar putea ajuta România să devină independentă din punct de vedere energetic.
“Când proiectul Nabucco a fost conceput, nu se ştia de rezervele de gaze din Mediterană. Acum acest lucru a devenit clar. Eu nu sunt expert în conducte, dar mi se pare că România va avea surse alternative de aprovizionare mai aproape. Nu este neapărat să provină din regiunea Caspică, pot proveni din Mediterană. Dar, lucrul fundamental, care trebuie reţinut, este că proviziile de gaze naturale sunt mai mari şi mai numeroase decât îşi imaginează oamenii. Acest lucru înseamnă că un anume canal de distribuţie – fie că e vorba reţeaua Gazprom sau de Nabucco – este mai puţin important”, a afirmat Walter Russell Mead.
El a pledat pentru exploatarea gazelor de şist, admiţând că “nicio sursă de energie nu este lipsită de dificultăţi sau costuri”.
“Din punctul meu de vedere, obţinerea energiei este atât de importantă, încât trebuie să găsim soluţii la aceste probleme, nu să le ignorăm, nu să evităm să le înfruntăm. Câţi oameni au murit în accidente în minele de cărbune? Câtă poluare nu se produce de pe urma obţinerii cărbunelui? Nicio sursă de energie nu este lipsită de dificultăţi sau costuri. Lucrul cel mai important este să înţelegem aceste tehnologii (n.r. – de obţinere a gazelor de şist). (…) Petrolul şi gazele se află între straturile de rocă. Noua tehnologie se referă la capacitatea de a pătrunde între straturi în mod economic”, a ţinut să explice profesorul american.
Referindu-se la situaţia din SUA, el a arătat că locurile de muncă în sectorul extracţiei de petrol şi gaze sunt bine plătite şi că în ţara sa “fracturarea este mai interesantă decât conductele”.
Walter Russell Mead a fost de părere că americanii nu se opun exploatării gazelor de şist, pentru că legislaţia le permite să devină proprietarii resurselor identificate sub terenurile pe care le deţin, în timp ce în alte ţări, între care şi România, aceste resurse intră în posesia statului.
“Nu ştiu cât de mari sunt rezervele de gaze de şist ale României. Înţeleg că geologii sunt de părere că ar putea fi rezerve semnificative. (…) Fracturarea este un subiect politic controversat. Voi menţiona, însă, că, în SUA, ne-am mişcat mai repede, pentru că în SUA, dacă se găsesc rezerve sub pământul tău, tu eşti proprietarul petrolului şi aceea este cea mai frumoasă zi din viaţa ta, dar în multe ţări, dacă se găseşte petrol în pământul tău, Guvernul devine proprietarul şi aceea este cea mai rea zi din viaţa ta, pentru că asta înseamnă că ferma, casa ta vor fi distruse şi că nu vei face bani. (…) Poate că una din modalităţile de a lucra asupra problemelor politice asociate cu forarea ar putea consta într-un soi de reformă a drepturilor asupra resurselor minerale. Nu sunt aici, însă, ca să vorbesc despre felul în care România ar trebui să-şi revizuiască legislaţia privind resursele sale minerale. Cred că tehnologia există acum pentru a identifica petrol şi gaze acolo de unde nu le puteam obţine înainte şi pentru România, Polonia şi alte state acest lucru va diversifica, inevitabil, sursele de aprovizionare şi le va ajuta să-şi reducă dependenţa de un furnizor anume şi, probabil, din punct de vedere al politicii naţionale, este o idee bună”, a afirmat Walter Russell Mead.
Referitor la resursele ruseşti, el a arătat că Rusia este un producător scump de petrol şi gaze, spre deosebire de alte state, cum ar fi Arabia Saudită, unde nu trebuie decât “să înfigi un pai în nisip şi petrolul iese la suprafaţă”.
“Dar, dacă vrei petrol în Rusia, trebuie să mergi în Siberia şi este foarte dificil şi scump ca să-l obţii. Rusia are nevoie de un preţ mai ridicat decât Arabia Saudită”, a punctat expertul american.
În context, el a estimat că preţul barilului de petrol se va stabiliza la 65 de dolari, că Rusia nu va mai avea aceleaşi beneficii financiare de pe urma petrolului şi va pierde şi capacitatea de a-şi folosi resursele ca pe o pârghie de influenţă politică.
Comments are closed.