Agricultorii români au primit, începând cu 2007, peste 3 miliarde de euro din bugetul Uniunii Europene, la care se mai adaugă şi banii de la bugetul de stat. Pe lângă victoria cheltuirii subvenţiilor, România trebuie să dea şi ceva bani înapoi, pentru că nu a respectat regulile jocului. Autorităţile sunt optimiste şi speră ca, de la erori de peste 10% din suprafaţa verificată, să se ajungă la sub 2% în 2011.
Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a plătit fermierilor, de la aderarea României la Uniunea Europeană până în prezent, aproximativ 3,24 miliarde de euro, potrivit directorului general al Agenţiei, Florin Marius Faur. „Practic este o sumă care este compusă din trei zone majore: plăţile pe unitate de suprafaţă (2,2 miliarde euro), care au fost alocate în perioada 2007-2010 şi care sunt plătite, discutăm de bani plătiţi fizic, nu de ceea ce trebuie plătit, 770 milioane euro au intrat în conturile fermierilor din zonele defavorizate şi cei care au ales să acceseze măsuri de agromediu şi 263 milioane euro sunt fonduri care au intrat în România pe măsurile de piaţă, aici discutăm de reconversia-restructurarea în sectorul viti-vinicol, de intervenţia pe piaţa cerealelor, de acel program de ajutorarea persoanelor defavorizate”, a spus Faur, marţi, 10 mai 2011, într-o conferinţă de presă.
Potrivit acestuia, plăţile aferente anului 2010 au fost făcute în termen şi „este primul an în care reuşim să închidem chiar înainte de termen aceste plăţi”. Totodată, şeful APIA a precizat că procentul de absorbţie al fondurilor europene este de 98,8%.
Greşelile la îndreptat
APIA şi-a stabilit ca obiectiv reducerea până la maximum 2% a erorilor privind solicitările de subvenţii, în 2011, în condiţiile în care, anul trecut, aceasta a fost de 3,64%. „Orice stat membru trebuie să atingă un nivel de eroare de 2% în ceea ce priveşte controalele administrative şi în teren pentru plăţile pe suprafaţă din fonduri europene. Acest lucru înseamnă că din cei 1,1 milioane fermieri care au depus cerere de plată nu trebuie să identificăm erori pe suprafaţă mai mari de 2% în controale, în condiţiile în care avem solicitări de plată pe aproape 10 milioane de hectare de terenuri fărâmiţate”, a adăugat Faur. Acesta a precizat că în 2010 gradul de eroare a fost redus la 3,64%, de la 5,6 procente în 2009, în timp ce în anii 2007 şi 2008 depăşea 10%, ceea ce a atras corecţii şi penalizări din partea UE.
„Am avut corecţii majore din această cauză, calculate la aproape 100 de milioane de euro, dar pe care am reuşit să le reducem la 75 de milioane de euro.(…) Am făcut însă demersuri la Bruxelles să reducem cu încă 18 milioane euro şi această penalizare”, a explicat Faur.
De fapt, România trebuie să dea înapoi aceşti bani încasaţi nemeritat de către unii fermieri. Cea mai frecventă neregulă se constată la declararea terenurilor pentru care urmează să primească subvenţie. Pe lângă banii daţi înapoi, fermierii trebuie şi ei penalizaţi pentru declaraţiile greşite, numai dacă acestea determină încasarea unor subvenţi peste un anumit cuantum. Problema este că statul român a decontat deja aceste subvenţii, urmând să încaseze banii de la bugetul UE.
