Ministerul Energiei va pune “pe masă” în această toamnă Strategia Energetică a României, valabilă pentru 2016-2030, cu perspectiva anului 2050, însă capitole din acest document vor fi puse în dezbatere publică până la finalizarea sa.
„Strategia o face Ministerul Energiei, este o strategie a României. (…) Avem câteva sute de specialişti care într-un fel sau într-altul sunt în dialog cu noi pe marginea Strategiei Energetice. Îmi este de fiecare dată dificil să alcătuim un grup de lucru pentru că de fiecare dată vom lăsa pe cineva în afara lui din motive strict opbiective, de spaţiu, de lipsă de eficienţă a dialogului, efectiv este foarte complicat. Dar vă asigur că pentru fiecare om care doreşte sau companie care doreşte să participe la acest exerciţiu important va exista o modalitate în care poate să contribuie. Vom atrage alături de noi pe toţi cei care vor să contribuie şi care au cuvânt de spus, vom aduce şi partea de consultanţă pe partea de modulare economică în ideea de a avea şi o bază dincolo de discuţii, de filosofia sistemului, să avem şi o parte de evaluare macro strict orientată zona asta. Veţi vedea elemente de dezbatere încă dinainte, pe măsură ce mai facem câte un capitol sau mai obţinem o anumită claritate cu privire la dezbatere, veţi vedea minute ale reuniunilor, veţi vedea documente de etapă puse în dezbatere publică. Doar nu o să venim la sfârşitul toamnei cu un singur document şi să vă rugăm în zece zile să vă pronunţaţi. Nu. E un proces interactiv de durată”, a declarat luni ministrul Energiei, Victor Grigorescu.
În prezent, România are o strategie energetică națională, adoptată în anul 2007, care este valabilă până în anul 2020.
“Strategia Energetică va oferi o viziune de dezvoltare sustenabilă a țării, care include evoluția României către rolul de hub regional de producție, înmagazinare și tranzacționare a energiei; centrarea pe consumatorul de energie ca principal beneficiar al diversificării surselor și serviciilor de energie; dezvoltarea infrastructurii energetice concomitent cu introducerea de tehnologii inteligente; transparentizarea și profesionalizarea actului de guvernanță energetică. Strategia va include un mecanism intrinsec de revizuire și actualizare, astfel încât să fie în permanență un document viu și relevant”, se arată în prezentarea proiectului de pe site-ul Ministerului Energiei.
Termenul limită estimativ de finalizare a documentului Strategiei Energetice a României este 15 septembrie 2016. Obiectivul este ca documentul final să fie supus dezbaterii parlamentare și asumat de către Parlamentul României prin act normativ.
Autorităţile estimează că investițiile necesare în sectorul energetic românesc, până în anul 2035, se ridică la 100 de miliarde de euro. Obiective investiționale considerate ca fiind necesare sau strategice sunt: dezvoltarea reactoarelor 3 și 4 ale centralei de la Cernavodă, dezvoltarea centralei hidroelectrice de acumulare prin pompaj Tarnița – Lăpuștești, dezvoltarea sau extinderea capacităților de interconexiune și facilitarea exportului/importului pentru exploatarea avantajului prețurilor mai mari ale energiei electrice de pe alte piețe.
Se are totodată în vedere exploatarea zăcămintelor de gaze naturale din Marea Neagră, investițiile realizate în vederea conformării la cerințele de mediu ale Uniunii Europene şi modernizarea centralelor pe cărbune.
Vulnerablități la companiile energetice de stat
De asemenea, companiile energetice de stat au vulnerabilităţi legate de modul în care sunt administrate, există zone unde se văd clar deficienţe, consideră ministrul Energiei.
“Cred că vulnerabilităţile sunt mai mult legate de guvernanţa corporatistă, de modul în care gestionăm companiile, cred că de aici vine principala vulnerabilitate. Ea nu este una legată de toate companiile din sector, dar în anumite zone cu siguranţă acest lucru se vede cu ochiul liber, că avem nişte deficienţe. Cred că avem o parte din sectorul energetic în plin proces de transformare şi mă refer la sectorul minier asupra căruia există o presiune mare şi, chiar dacă de el avem nevoie, din nou spun că avem nevoie de sectorul minier, şi nu spun eu, uitaţi-vă la datele de la Dispeceratul Energetic Naţional şi cred că ar trebui să avem nişte politici publice care să recunoască şi ele că acest cărbune are un rol”, a declarat luni ministrul Energiei, Victor Grigorescu.
Răspunzând unei întrebări, acesta a spus că are o paletă mai mare de îngrijorări în ceea ce priveşte sectorul pe care îl gestionează.
“Nu am o temere legată de un anumit sector, cred că am o paletă de îngrijorări, am avut de exemplu în iarnă îngrijorări legate de capacitatea sistemului de a reacţiona în condiţii extreme. Mi-am asumat că vom trece cu bine această iarnă, am avut momente de criză, multe dintre ele le-aţi şi văzut, ce s-a întâmplat la ELCEN, cu avarii, cu intemperii care au dat jos stâlpii de electricitate. Văd în fiecare dimineaţă situaţia avariilor, nu avem în fiecare dimineaţă avarii, dar le monitorizăm. Sectorul este atât de vibrant încât îmi oferă o paletă întreagă de surprize”, menţionează ministrul Energiei.
În ceea ce priveşte uraniul, România este una din puţinele ţări care are un ciclu nuclear complet, şi care va fi păstrat, afirmă Grigorescu.
“Mi-ar fi plăcut să văd măsuri luate mai din timp, să planificăm tranziţii. Cu siguranţă vom păstra acest ciclu nuclear, e avantajul nostru competitiv şi trebuie să îl păstrăm”, a spus Victor Grigorescu, ministrul Energiei.
Oficialul a vorbit şi despre proiectul reactoarelor 3 şi 4 ale centralei nucleare din Cernavodă, proiect estimat ultima dată la peste 6 miliarde de euro.
“Negocierile pentru reactoarele 3 şi 4 continuă, este un proces complex, de durată, care continuă, având în vedere şi amploarea investiţiei. Cu siguranţă este un proces despre care vom mai vorbi şi după decembrie 2016 (când mandatul său la minister se va fi încheiat, n.r.)”, a afirmat Grigorescu.
Acesta spune totodată că la sfârşitul acestui an şi-ar dori să vadă implementate reţele inteligente, dar şi să vadă companii din România care produc elemente de reţele inteligente, acum există doar câteva.
Cheltuieli inutile ale companiilor de proiect
Ministrul Energiei, Victor Grigorescu, a vorbit și despre o evaluare făcută de un fost ministru, potrivit căruia s-au cheltuit 100 de milioane de dolari în ultimii 15 ani pe studii de fezabilitateîn sectorul energetic, ceea ce “e un lucru foarte rău”, care decredibilizează ideea de companie de proiect.
“Am avut până acum companii de proiect care au cheltuit bani cu rezultate suboptimale. E o realitate dureroasă şi nu o spun cu mândrie. De ce? Pentru că în primul rând decredibilizăm ideea de companii de proiect. Sigur, ăsta e rolul unei companii de proiect, uneori să cheltuiască bani pentru proiecte care au un termen de implementare lung şi rezultatele se văd pe termen lung. Dar există o limită. În momentul în care acele companii de proiect eşuează, începem să ne întrebăm dacă asta este o abordare corectă şi punem sub semnul întrebării, sub aceeaşi umbrelă a dubiului orice fel de iniţiativă de genul ăsta şi cred că ăsta este un lucru foarte rău. Asta e o faţetă. Şi nu mă refer numai la Tarniţa, ci la tot ce am gândit în termini de mari proiecte şi companii de proiect în ultima vreme. Făceam un fost ministru al Energiei o evaluare, că poate am cheltuit 100 de milioane de dolari în ultimii 15 ani, una peste alta, în fel de fel de iniţiative, gândiri şi studii de fezabilitate prin sectorul energetic. Şi e un lucru rău că am făcut asta, pentru că decredibilizăm un efort altminteri absolut corect”, a mai precizat ministrul Energiei.
De asemenea, Grigorescu a vorbit şi despre dificultăţile prin care trece Complexul Energetic Oltenia, însă a subliniat că producătorul de energie nu riscă să intre în insolvenţă. Însă despre Complexul Energetic Hunedoara, intrat recent în insolvenţă, a spus că trece printr-o perioadă dificilă, dar că se va ajunge la o concluzie şi se vor găsi soluţii.
“Complexul Energetic Hunedoara trece cu siguranţă printr-o perioadă foarte dificilă şi nu este singura companie din minerit care trece printr-o perioadă complicată şi este nevoie în această perioadă de cât mai multă solidaritate. E un proces de restructurare care va fi greu dar care, la sfârşit, eu sper că va aduce rezultatele aşteptate, în sensul de a pune acest sector pe un drum corect. Cred că discuţiile referitoare la restructurare nu pot să fie decât unele extreme de sunt complicate şi înţeleg temerile şi înţeleg neliniştea generată în jurul lor, dar eu am încredere că se vor găsi soluţii”, a afirmat Grigorescu.
Acesta a vorbit totodată şi despre existenţa unor decalaje între sectoare. De exemplu, sistemul minier suferă din cauza managementului defectuos şi trece printr-un proces de reaşezare, insolvenţă sau reducerea costurilor. Cu toate acestea, spune ministrul Energiei, cărbunele va avea un rol important în continuare, cel puţin pe termen mediu, pentru securitatea energetică.
În ceea ce priveşte sectorul petrolier şi gazeifer, acestea sunt marcate de scăderea preţului şi a consumului. “E nevoie de gândire pe termen lung pentru perioada când ciclul preţurilor joase se va incheia”, afirmă Grigorescu.
Despre sectorul de producţie hidro ministrul a spus că acesta incheie o perioadă lungă de restructurare la capătul căreia “avem o companie puternică, pregătită să treacă la un mod de management profesionist se poate poziţiona ca o companie fanion a României”, referindu-se la Hidroelectrica.
Grigorescu consideră că listarea la bursă a companiei Hidroelectrica este “o listare potrivită”, dar este un proces ce trebuie pregătit cu atenţie. “Se poate alătura marilor companii energetice româneşti de pe bursele internaţionale, are potenţial regional deosebit”, a adăugat ministrul Energiei.
MOL România va deschide 11 benzinării în acest an
Rețeaua MOL România s-a extins anul trecut cu şapte unități noi, iar pentru acest an sunt prevăzute pentru deschidere alte 11 stații, trei fiind deja inaugurate la începutul acestui an, a declarat luni Kinga Daradics, CEO & Country Chairman al MOL România. Anul 2015 a fost primul an în care a fost vizibilă o revenire a cererii de carburanți în România, spune şeful MOL România.
“Din datele pe care le avem în Asociația Română a Petrolului, am văzut o revenire a volumelor de carburanți vândute pe segmentul retail, în 2015, pentru prima dată după mai mulți ani. Sigur că este vorba de un ritm de doar câteva procente, 1-2%, dar vorbim de o tendință de revenire care sperăm să continue”, a spus Kinga Daradics.
Potrivit acesteia, o evoluție favorabilă a pieței de carburanți în acest an este susținută de elemente cum ar fi creșterea economică destul de solidă, ritmul de creștere a pieței auto cât și o revenire a unor sectoare economice și a proiectelor de infrastructură.
Ea a menționat că cel mai important element al anului trecut pentru MOL România a fost achiziția unei rețele concurente, finalizată în luna februarie. Schimbarea elementelor vizuale de marcă a rețelei preluate, Agip, a presupus o investiție de peste 5 milioane de euro. Luând în calcul și extinderea organică, rețeaua de retail a companiei a urcat la peste 200 de unități. Pe lângă achiziția menționată, MOL România a deschis anul trecut 7 stații noi, din care 6 pe noile segmente de autostradă.
Întrebată despre situația cadrului fiscal si de reglementare în domeniul petrolier din România, Kinga Daradics a arătat că este foarte importantă predictibilitatea și stabilitatea cadrului legislativ, având în vedere că proiectele de investiții în domeniul energetic presupun costuri mari și perioade de recuperare îndelungate.
„Dacă ne uităm la ultimele date privind rata de înlocuire a rezervelor , nu prea putem spune că este un trend favorabil. (…) Sunt foarte multe aspecte necesare: un cadru legislativ transparent, predictibil. În domeniul energetic, Vorbim de ani dacă nu decenii în privința perioadei după care investițiile produc beneficii”, a afirmat Kinga Daradics.
Vânzările retail ale MOL România au urcat cu 16% în volum în primele 9 luni ale anului 2015 comparativ cu același interval al anului anterior, de la 373 kt la 433 kt. În continuare, motorina domină piața românească a carburanților, iar această pondere se regăsește și în structura vânzărilor retail ale MOL România în primele 9 luni: vânzările de motorină au fost de 309 kt (în creștere cu 14% față de aceeași perioadă a anului 2014), iar cele de benzină de 112 kt (în urcare cu 17%).
Rompetrol deschide 15 benzinării în România
KMG International (fostul Rompetrol Group), al doilea mare jucător de pe carburanţilor din România, va deschide în acest an pe plan local 15 staţii, în timp ce OMV Petrom, cel mai mare jucător din sector, se concentrează pe eficientizarea şi optimizarea reţelei de benzinării.
“Pe zona de retail, vrem extinderea reţelelor din Moldova, Bulgaria, Georgia, dar şi a celei din România. În România,vrem 15 staţii noi în acest an”, a declarat luni vicepreşedintele KMG International, Cătălin Dumitru.
Acesta a menţinat totodată că anul trecut a fost primul în care Petromidia a atins profitabilitatea şi că vrea să păstreze această evoluţie şi în 2016.
“Putem spune că Petromidia a atins un nivel e profitabilitate, cu doi factori esenţiali: piaţa şi investiţiile şi factorul uman. Acţionarul majoritar a investit peste 1,4 miliarde de dolari în Petromidia şi ne dă speranţa că lucrurile vor continua în acelaşi ritm. Plus regândirea fluxurilor de producţie în jurul rafinăriei. Atât rafinaria Petromidia, cât şi rafinăria Vega Ploieşti şi Petrochimia au avut rezultate foarte bune în 2015. Am avut marje de rafinare foarte bune, dar e un echilibru şi nu putem vorbi la fel de cele din retail. Deci procesul de dezvoltare al reţelelor de distribuie au încetinit. Ne-am stabilit prioritatea pe zona de rafinare pentru a fi coerenţi cu obiectivele. Vrem să păstrăm palierul de profitabilitate al rafinăriilor. E al doilea an consecutiv bun şi dovedeşte stabilitate”, a declarat oficialul KMG International.
În opinia sa, Preluarea grupului Rompetrol de către compania chineză CEFC va însemna un parteneriat pe termen foarte lung, care va fi benefic atât pentru compania petrolieră, cât şi pentru economia României.
Compania CEFC a achiziţionat deja anul trecut 51% din Dyneff, divizia din Franţa şi Spania a Rompetrol, şi a anunţat că are de gând preluarea de acţiuni la KMG International. Dumitru a subliniat că este încă devreme să poată trage o concluzie cu privire la negocierile dintre chinezi şi kazahi.
”Este o discuţie mai largă, un parteneriat pe termen foarte lung, pe câteva zeci de ani, care priveşte prezenţa chinezilor în toată partea de Europă de Est pe care o acoperim. Dacă se va realiza, acest parteneriat va fi benefic pentru grupul nostru şi de bun augur pentru economia României”, a arătat oficialul Rompetrol.
La finele anului trecut, KMG International NV (fostul Rompetrol Grup) şi CEFC China Energy Company Limited au finalizat transferul a 51% din acţiunile grupului de companii Dyneff, care deţine active şi operaţiuni de trading şi distribuţie carburanţi în Franţa şi Spania, potrivit unui comunicat al KGMI. KMG International va continua să deţină o participare de 49% în cadrul Dyneff.
La rândul său, Neil Anthony Morgan, membru al directoratului OMV Petrom, responsabil cu activitatea de downstream oil, a menţionat că, anul trecut, compania a deschis opt noi benzinării, pe autostradă, iar pentru acest an se concentrează pe eficientizarea şi optimizarea reţelei.
Întrebat dacă în prezent OMV Petrom are un plan de vânzare a benzinăriilor sau a rafinăriei, Morgan a arătat că nu există un plan strategic în prezent, însă compania analizează oportunităţile care apar pe piaţă. Compania petrolieră se uită astfel la noi oportunităţi în ţară, pentru a-şi eficientiza activitatea, şi are în plan potenţiale investiţii pentru noi rafinăria de la Petrobrazi.
OMV Petrom şi-a stabilit bugetul pentru acest an la o medie de 40 de dolari pentru barilul de petrol. În prezent, preţul barilului este circa 30 de dolari.
Producătorii de energie regenerabilă riscă falimentul
Anul 2016 este unul în care industria energiei regenerabile se află în situaţie de forţă majoră, întrucât peste 40% din producătorii sunt în situaţie de faliment, spune Sebastian Enache, business development manager în cadrul dezvoltatorului de proiecte eoliene Monsson Group.
El a precizat că autorităţile cunosc problema din sistem, dar nimeni nu vrea să îşi asume o decizie pentru îmbunătăţirea situaţiei.
”Autorităţile recunosc problema, dar nimeni nu-şi asumă nimic. Parcă suntem copii. Este vorba de 7 miliarde de euro, peste 25.000 de locuri de muncă, iar puterea instalată este mai mare decât cea a energiei nucleare. Toată lumea ne întreabă dacă ne e bine şi cu ce ne poate ajuta, dar nu există un interes. Toată lumea se bazează ca acele companii mari care au investit să susţină în continuare proiectele, dar cât poţi să le susţii pe minus, un an, doi?”, s-a întrebat reprezentantul Monsson.
La rândul său, Cătălina Dragomir, director general al Vestas România şi preşedintele Asociaţiei Române pentru Energie Eoliană, a arătat că în industria energiei produse din vânt pragul de rentabilitate se apropie de zero.
Capacităţile de producere a energiei electrice din surse regenerabile care sunt în funcţiune au ajuns la o putere instalată totală de 5.142 de MW la finele anului 2015, potrivit datelor centralizate de Transelectrica.
Astfel, în sistem existau parcuri eoliene cu o putere de 3.129 de MW, panouri fotovoltaice cu o capacitate totală de 1.325 de MW, microhidrocentrale de 585 de MW şi proiecte pe bază de biomasă cu o putere cumulată de 103 MW. La finele anului 2014, figurau în sistem capacităţi de producţie a energiei regenerabile de 5.200 de MW, conform Transelectrica.
Pentru anul 2016, cota obligatorie de energie electrică produsă din surse regenerabile de energie, care beneficiază de sistemul de promovare prin certificate verzi, este de 12,15% din consumul final brut de energie electrică, potrivit unei Hotărâri adoptate de Guvern în şedinţa din 30 decembrie 2015. Cota pentru acest an este mai mare decât cea pentru 2015, care a fost stabilită la nivelul de 11,9%.
”În cazul în care se iau în calcul şi acordurile pentru exceptare emise până la sfârşitul anului 2015 (circa 7.000 GWh) şi în 2016 (circa 1.000 GWh, suplimentar faţă de anul 2015), impactul certificatelor verzi în factura consumatorilor finali de energie electrică ne-exceptaţi (populaţie şi IMM-uri) va înregistra o creştere de la 35 lei/MWh, la circa 43 lei/MWh”, potrivit unui comunicat al Executivului, emis la finele anului trecut.
