Preţul gazelor pentru populaţie nu va creşte până la 1 iulie 2015, a declarat preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie (ANRE), Niculae Havrileţ, în cadrul conferinţei „Piaţa de energie în lumina noii legislaţii. Schimbări majore din 2015”, organizat de BizLawzer şi BizEnergy.
„Pentru piaţa casnică, conform legii, este nevoie de o Hotărâre de Guvern, care să precizeze preţul gazelor de la care se reia calendarul de reglementare. Considerăm că preţul de la care se reia este preţul la care s-a oprit în luna octombrie, respectiv preţul actual, de 53,3 lei/MWh, ceea ce înseamnă că nu vom avea o creştere pe piaţa casnică reglementată până cel puţin la 1 iulie 2015, când vom avea noul calendar. Calendarul era până în 2018, iar legea a prelungit până în 2021, ca urmare este necesară o reevaluare şi o reformare a termenelor din calendarul vechi. Consider că de la 1 ianuarie vom avea preţul de acum”, a afirmat Niculae Havrileţ.
Acesta a mai spus că, din punct de vedere al ANRE, de la 1 ianuarie 2015 va dispărea piaţa reglementată non-casnică.
CE Oltenia riscă insolvenţa
Complexul Energetic CE Oltenia (CEO), cel mai mare producător de energie electrică pe bază de lignit, riscă insolvenţa în contextul actual de piaţă, dacă autorităţile nu iau măsuri urgente, a declarat, la rândul său, Gabriel Dumitraşcu, şeful direcţiei de privatizare din Departamentul pentru Energie.
„Prin 2007-2008, costurile de producţie ale centralelor care intră în componenţa actualului complex (n.r. – Turceni, Rovinari, Işalniţa şi Craiova 2) erau undeva la 200-220 de lei/MWh. Acum, CEO vinde energie cu 170 de lei/MWh şi şi-a restructurat o parte din costuri. Numai că, la acest preţ, nu o mai poate duce mult pe o piaţă, unde cererea a scăzut foarte mult, la fel şi preţurile, sub presiunea producţiei eoliene”, a spus Dumitraşcu.
El a ţinut să precizeze că societatea a luat naştere în urma unei fuziuni a celor patru termocentralelor cu Societatea Naţională a Lignitului Oltenia (SNLO). „Numai că fuziunea nu a fost făcută pe principii sănătoase, ci pe principiul că partea viabilă, profitabilă, va hrăni zona cu probleme, respectiv producţia de cărbune. De aceea trebuie să găsim soluţii pentru ca societatea Complexul Oltenia să poată să mai activeze în piaţă, întrucât deţine grupuri vitale pentru sistemul energetic. Trebuie modificate reglementări şi reguli de funcţionare”, a continuat Gabriel Dumitraşcu. De asemenea, el este de părere că autorităţile trebuie să găsească o soluţie de a externaliza activele excedentare ale CEO.
Pe de altă parte, Dumitraşcu a spus că preţul apei reprezintă peste 16% în structura de cost a megawatt-ului la Hidroelectrica şi este mai mare decât preţul uraniului pentru Nuclearelectrica. „Am făcut o analiză pe structura de cost a producătorului şi vă spun o constatare care pe noi ne-a uluit. În anul 2000, în baza Legii Apelor, s-a introdus mecanismul de plată a folosinţei apei şi societăţile din energie plătesc această apă. S-a stabilit atunci un prag acceptat pentru ca preţul apei să nu depăşească 1% din preţul de cost al megawatt-ului. Lucru acceptat la vremea respectivă de toţi producătorii de energie, părea de bun simţ, chiar dacă numai România şi încă două state europene puneau un tarif pe folosinţa apei în domeniul energetic. S-a ajuns în 2010 ca preţul apei în preţul total de cost al megawatt-ului la Hidroelectrica să fie peste 16% din preţul de cost. Deja este mult prea mult. Spre comparaţie, preţul uraniului la Nuclearelectrica este doar puţin peste 6%. A ajuns apa să fie mai scumpă decât uraniul”, a explicat Gabriel Dumitraşcu.
În plus, el a arătat că, în cazul CET-urilor, ar trebui o regândire a sistemului. „Oare este obligaţia Guvernului să asigure apa caldă şi căldura la Arad, sau la Galaţi, sau la Severin, sau în alte oraşe? Dacă stau lucrurile aşa şi spuneţi da, atunci Guvernul ar trebui să gestioneze această problemă în toate oraşele României. Pentru că avem şi contra-exemple. De ce Ploieştiul poate să-şi gestioneze singur problema alimentării cu energie termică şi apă caldă? De ce Suceava, de ce Iaşi şi multe alte oraşe din ţară. Până la urmă, cred că problema încălziri este o problemă care ţine de administraţia locală şi mult mai firesc ar fi să fie gestionată de administraţiile locale”, a declarat Gabriel Dumitraşcu.
