România pierde miliarde de euro pentru că nu reuşeşte să profite de reducerea poluării. Începând din 2008, toate guvernele au avut la dispoziţie milioane de certificate de emisii de dioxid de carbon, primite gratuit de la Uniunea Europeană şi pe care le puteau vinde altor state, obţinând aproape 1,5 miliarde de euro anual. Doar 10% din această valoare a intrat în bugetul României.
Afacerea certificatelor pentru gazele cu efect de seră este una ratată de toate guvernele din 2007 până acum. Când Comisia Europeană a hotarât să încurajeze financiar reducerea poluării în statele membre, România părea că a avut un mare noroc. În acel an, deasupra țării pluteau 800 de milioane de tone de emisii poluante, dublu față de acum, scrie Digi24.ro.
Pentru fiecare tonă de dioxid de carbon, România a primit, începând cu 2008, câte un certificat de emisie. Mare parte din industrie a dispărut, aşa că am rămas cu mai multe certificate decât aveam nevoie. Acestea le puteam vinde statelor cu niveluri crescute de poluare. Numai din surplusul de certificate puteam încasa, între 2008 şi 2012, aproape jumătate din valoarea împrumuturilor la Fondul Monetar Internaţional.
„România putea obține 7,4 miliarde de euro. Vă dați seama că România nu ar mai fi trecut prin criză pentru că toți banii respectivi mergeau în investiții. Ministerul Economiei se ocupa de o parte, Ministerul Mediului o parte, a fost introdus în negociere și Ministerul Afacerilor Externe”, spune Adrian Simionescu, broker certificate de emisii.
La fiecare sută de kilometri, o maşină produce 150 de grame de emisii poluante. Statul are la dispoziţie însă în fiecare an nu mai puţin de 200 de milioane de tone de emisii poluante pe care ar putea câştiga mai bine de un miliard de euro. Numai că autorităţile nu încasează decât 10% din această sumă.
La ultima ședință de Guvern, 43 de milioane de euro încasați de România din vânzarea acestor certificate au fost alocați pentru piste de biciclete, transport în comun în Ploiești și microbuze școlare. Specialiștii spun că aceste proiecte puteau fi plătite de primării, iar banii să fie alocați către termocentrale și companiile de stat care au nevoie de investiții de mediu.
„Guvernul decide prin ministerele sale unde foloseşte aceşti bani. Probabil că la analiză au luat în cosiderare şi stadiul în care se află acum termocentralele”, spune Sorin Găman, director în ministerul Economiei.
