Spargerea Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) ar fi un pas înapoi extrem de contraproductiv, având în vedere că, în restul Europei, se merge pe un sistem integrat de supraveghere, inclusiv cu piaţa bancară, susţine preşedintele ASF, Mişu Negriţoiu (foto).
„Mişcarea care se face la nivel european este ca, eventual, toate autorităţile să aibă un sistem integrat de supraveghere şi, probabil, dacă în România se va face o modificare, va trebui să se aibă în vedere dacă se integrează cu supravegherea bancară sau dacă se face „twin peaks”, adică să ai supravegherea pe bază de risc şi supravegherea pe bază de conduită separat. În niciun caz, ar fi extrem de contraproductiv din documentarul pe care îl avem noi azi, să se facă un pas în spate şi să se spargă ASF în două sau trei instituţii din diverse considerente. Cred că şi logistic ar fi foarte greu. Noi facem acum o platformă integrată şi le va fi foarte greu celor care, eventual, ar încerca să o facă… Dar asta este o decizie politică şi nu este competenţa noastră să comentăm doar să oferim documentarul nostru”, a declarat Negiţoiu în cadrul celei de-a treia ediţii a Forumului Forbes pentru Europa Centrală şi de Est.
Potrivit acestuia, numai opt ţări din Europa mai au în prezent instituţii de supraveghere separate pentru pieţele financiare.
„Eu am venit la ASF să consolidez o instituţie formată. Este un lucru foarte bun care s-a făcut, dar nu suntem încă unde ar trebui să fim, nici din punct de vedere structural. Din 28 de ţări din Europa, inclusiv nemembre, care participă la pieţe financiare nebancare, în 16 ţări autoritatea de supraveghere este una integrată, inclusiv piaţa bancară. 12 au integrat complet şi guvernanţa şi structural şi acesta este maximul în materie de supraveghere”, a subliniat Negriţoiu.
Potrivit acestuia, patru ţări, respectiv Belgia, Germania, Marea Britanie şi Olanda, care sunt cu pieţe mai mari şi mai sofisticate au sisteme de tip „twin peaks”, respectiv supraveghere pe bază de risc şi supraveghere prudenţială.
„Noi suntem în categoria următoare de integrare, cu Croaţia şi Bulgaria, cu o singură autoritate numai pentru pieţele nebancare şi nu avem niciun fel de structură de guvernanţă cu Banca Centrală, alta decât Comitetul Naţional de Risc Sistemic, care este doar de dialog, şi funcţionează. Este ceva mai puţin decât în celelalte 16 ţări dezvoltate”, a mai spus Negriţoiu.
Înfiinţarea Contrapărţii Centrale
Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) reia discuţiile în legătură cu înfiinţarea Contrapărţii Centrale, inclusiv prin aport financiar propriu la capitalul acestei instituţii, a mai spus Mişu Negriţoiu.
„Cred că vom relua iniţiativa şi vom aloca nişte bani pentru ca să capitalizăm Contrapartea Centrală, să facem un parteneriat public-privat în care şi statul să îşi aloce un rol. Probabil venim foarte curând cu o iniţiativă. Mâine (miercuri – n.r.) în Consiliu discutăm un proiect în acest sens şi o să le propun să alocăm bani din excedentul obţinut în ultimii doi ani de ASF, indirect, prin Ministerul Finanţelor, şi să putem contribui. Contrapartea Centrală costă între 7,5 şi 12 milioane de euro ca să începi”, a explicat Mişu Negriţoiu.
El a menţionat că, pentru ca România să obţină statutul de piaţă emergentă, mai sunt multe probleme de rezolvat, printre acestea şi probleme de infrastructură instituţională. „Avem trei instituţi din grupul BVB şi anume BVB, Casa de Compensare, care este înlocuită de Contrapartea Centrală, şi Depozitarul. Aceste trei instituţii, în evaluarea noastră, unele au rămas în urmă, unele sunt în stadiul incipient, iar altele nu sunt deloc. Deci trebuie să ne implicăm mai mult în acest sens”, a subliniat Negriţoiu.
Potrivit acestuia, Depozitarul Central s-a dezvoltat, dar are şi nişte reziduuri din privatizarea în masă, care trebuie rezolvate, pentru că trebuie să înlăture toate riscurile potenţiale şi mai ales riscurile operaţionale.
În ceea ce priveşte Bursa de Valori, în opinia lui Negriţoiu, aceasta funcţionează, dar la nivelul de dezvoltare actual al pieţei. „BVB, şi ei cred că ştiu asta, mai devreme sau mai târziu trebuie să îşi schimbe platforma de tranzacţionare şi iar este un proiect care ar trebui abordat”, a subliniat preşedintele ASF.
O altă problemă cu care se confruntă piaţa de capital este cea legată de emitenţi, iar preşedintele ASF a precizat că are discuţii pentru noi listări ale instituţiilor de stat.
