Acasă Economie South Stream merge mai departe

South Stream merge mai departe

de GM

conducta marea neagraMinisterul Mediului din Turcia a aprobat studiul de impact asupra mediului pentru secţiunea din conducta South Stream care va trece prin zona economică exclusivă a Turciei, a anunţat compania South Stream Transport, informează cotidianul turc Hurriyet, preluat de Agerpres. Reamintim, Comisia Europeană susţine că South Stream încalcă legislaţia comunitară în domeniul concurenţei, deoarece nu oferă acces terţelor părţi. În plus, proiectul South Stream vine în contradicţie cu politica UE de diversificare a surselor de aprovizionare şi de reducere a dependenţei de Rusia. Cu toate acestea, proiectul gazoductului merge mai departe. Mai mult, specialiştii din domeniu consideră că Rusia va rămâne un furnizor-cheie de gaze naturale în ţările europene.

Studiul a ajuns la concluzia că acest proiect, care va transporta gaze naturale din Rusia spre Europa via marea Neagră, nu este aşteptat să aibă un impact semnificativ asupra mediului marin şi a pescăriilor din zona Turciei.

Potrivit informaţiilor furnizate de compania South Stream Transport conducta va fi construită la o distanţă de 110 kilometri de coasta Turciei, la o adâncime de până la 2.200 de metri. Având în vedere caracteristicile Mării Negre, în care nu există oxigen sub 200 de metri, nu există viaţă la aceste adâncimi. În consecinţă, impactul lucrărilor de construcţie asupra mediului ar urma să fie unul limitat. De asemenea, activităţile de pescuit au loc, în general, mai aproape de coastă, iar construcţia viitoarei conducte nu ar urma să aibă un efect semnificativ asupra acestor activităţi.

Gazoductul South Stream va pleca din Rusia spre Bulgaria, prin Marea Neagră. În Bulgaria se va ramifica în două – spre nord, prin Serbia, Croaţia, Ungaria, Slovenia, Austria, şi spre sud, către Grecia şi sudul Italiei. Secţiunea submarină dintre Rusia şi Bulgaria va avea 900 km lungime. Construcţia gazoductului a început în decembrie 2012, iar primele livrări spre Europa sunt programate pentru decembrie 2015. Acţionarii proiectului sunt Gazprom cu 50%, Eni (Italia) cu 20% şi Wintershall Holding (Germania) şi EDF (Franţa) cu câte 15%. Gazprom a înfiinţat deja companii mixte cu societăţi din Austria, Bulgaria, Croaţia, Slovenia, Grecia, Ungaria şi Serbia, în vederea construirii gazoductului pe teritoriul acestor state.

Rusia rămâne un furnizor-cheie de gaze pentru Europa

În pofida dificultăţilor actuale, Rusia va rămâne un furnizor-cheie de gaze naturale în ţările europene, consideră şeful Eurogas (Uniunea reprezentanţilor din industria europeană a gazelor naturale), Jean-François Cirelli, preşedinte al GdF Suez, relatează agenţia de presă Ria Novosti, citând ziarul economic Vedomosti.

“Sunt convins că Rusia va rămâne un furnizor-cheie de gaze în Europa. Este atât în interesul nostru, cât şi în interesul Rusiei“, a spus Cirelli, într-un interviu acordat Vedomosti.

La ora actuală, “problema principală este viitorul gazelor naturale ca atare în Europa“, afirmă el, în contextul în care gradul de popularitate a acestor hidrocarburi este influenţat de o serie de factori, între care norme ale legislaţiei interne, o cerere scăzută şi o economie slabă, precum şi nefuncţionalitatea ETS (Emission Trading System sau aşa-numita piaţă de carbon).

Prin urmare, în opinia sa, viitorul gazelor naturale în Europa depinde în mare măsură de acţiunile furnizorilor.

“Şi este important să mai dăm o şansă clienţilor noştri în Europa, în special actorilor din sectorul de energie electrică. Ei sunt într-o situaţie catastrofală. Dar dacă vom continua să închidem staţiile de benzină, aceasta va însemna o lipsă de cerere de gaze pentru încă 20 de ani“, apreciază preşedinte al GdF Suez, opinând că gazele ar putea fi înlocuite cu energie din surse regenerabile sau cărbune, însă aceasta nu va îmbunătăţi situaţia pe termen lung.

Referindu-se la situaţia din Ucraina şi tranzitul gazelor ruseşti pe teritoriul acestei ţări spre UE, liderul Eurogas a spus că vede de partea rusă dorinţa de a găsi, într-adevăr, o soluţie. “Dar este prea multă politică în toată această istorie. Aş dori să văd mai puţină politică în afacerile cu gaze“, a exclamat Cirelli, fără să intre în detaliile războiului gazelor ruso-ucrainean.

“Avem nevoie de gazul rusesc. Avem nevoie de el azi şi avem nevoie de el pe termen mediu şi lung. Aşteptăm cu nerăbdare ca discuţia să capete la un moment dat un caracter constructiv, argumentat“, a declarat acesta în interviu.

În luna mai, în cadrul dezbaterilor privind sancţiunile împotriva Moscovei, G7 a convenit cu privire la reducerea dependenţei energetice faţă de Rusia şi a declarat că pregăteşte un plan de sprijin pentru Ucraina, în caz de întrerupere a aprovizionării cu gaze ruseşti pe timpul iernii.

Mai târziu, unele media au relatat că UE a elaborat deja o strategie pentru a reduce dependenţa energetică faţă de Rusia. Documentul ar viza nu doar gazele naturale, ci şi petrolul, produsele petroliere, precum şi combustibilul nuclear.

Cu toate acestea, la 22 mai, Comisia Europeană a afirmat că UE a fost întotdeauna o piaţă sigură pentru gazele naturale ruse şi şi-a exprimat speranţa că acordul de gaze între Rusia şi China nu va afecta relaţiile dintre Rusia şi UE în acest domeniu.

din aceeasi categorie