Compania Națională a Uraniului (CNU) se află în plin proces de curățare internă, făcându-se disponibilizări la sediul central și va fi restructurată până la sfârșitul anului, a anunțat marți ministrul Energiei, Victor Grigorescu, fără a preciza numărul de angajați care urmează să fie disponibilizați. Ministrul a subliniat că situaţia actuală a companiei nu trebuie să fie subiect de campanie electorală!
CNU, singurul producător de uraniu din România, extrage numai 10% din ceea ce consumă centrala nucleară de la Cernavodă, iar problema este una foarte gravă, apreciază ministrul Energiei. Potrivit acestuia, revenirea companiei într-o zonă de normalitate va dura.
Grigorescu a spus, totodată, că se evaluează posibilitatea luării unor măsuri pentru a regândi informațiile secretizate în ceea ce privește CNU.
Potrivit ministrului, se știa de multă vreme, încă din anul 2011, că rezervele de uraniu pe care CNU le exploata sunt aproape epuizate și, astfel, ar fi trebuit să demareze mult mai demult proiectul unei noi exploatări miniere de uraniu, dar, până în luna noiembrie a anului trecut nu s-a făcut nimic.
”Compania Națională a Uraniului extrage astăzi în jur de 10% din necesarul, din consumul nostru național, ceea ce înseamnă că restul de livrări îl face din rezerve. De ce am ajuns aici? Pentru că nu am făcut la momentul potrivit ceea ce trebuia să facem. În mod natural, o exploatare se epuizează, există date încă de la momentul obţinerii licenței, știm în principiu cam ce rezerve sunt de exploatat, cât va dura această exploatare. Orice companie are anumite rezerve, pe măsură ce exploatează unele, deschide perimetre noi”, a declarat Grigorescu, într-o conferință de presă.
Acesta susține că, în cazul CNU, soluția era ca, pe măsură ce se terminau rezervele exploatate, să deschidă noi perimetre.
În ceea ce privește demararea unei noi exploatări de uraniu în județul Neamț, CNU are demarate procedurile la nivel intern, afirmă Grigorescu, iar pe măsură ce deciziile se concretizează, autoritățile vor merge mai departe cu întregul proces. Însă ”în momentul de față nu se pune problema unor investiții imediate”, a subliniat minsitrul Energiei.
Conform acestuia, trebuie refăcut studiul de fezabilitate în cazul noii exploatări de uraniu, iar demararea întregului proces este de lungă durată, de trei-patru ani.
Sunt câteva opțiuni pentru finanțarea proiectelor companiei, a mai spus Grigorescu, dar nu a precizat care ar fi acestea.
”Ultima actualizare a planului de închidere a actualelor exploatări s-a făcut în 2011. Știam deja care sunt perspectivele actualelor exploatări, când devin ele nerentabile și când trebuie înlocuite. Având în vedere că acest lucru nu s-a întâmplat, ne aflăm astăzi în situația dată”, a mai spus Grigorescu.
Primele măsuri luate în cazul CNU au fost legate de schimbarea directorului general la începtutul anului și a Consiliului de Administrație.
”În contextul actual, cred că nu este acceptabilă situația în care a ajuns CNU și în care am ajuns noi cu toții. După atâta amar de vreme de inacțiune nimeni nu se poate aștepta să rezolvăm în cinci luni întreaga problemă în contextul în care deschiderea unei noi exploatări miniere durează încă cinci ani. Din punctul meu de vedere, această situaţie reprezintă, poate, unul dintre cele mai răsunătoare eșecuri ale sistemului nostru, nu vorbim doar de sistemnul energetic, vorbim de un eșec de management, un eșec la un nivel mai înalt”, a afirmat ministrul Energiei.
Acesta a subliniat că CNU a înaintat Ministerului Energiei documentații tehnice privind închideri temporare de perimetre, de exploatări.
Grigorescu a mai spus că ceea ce a făcut Nuclearelectrica la începutul anului de a-şi face rezerve, pentru preîntâmpinarea unor situaţii complicate, este un lucru rezonabil, eficient şi corect din punct de vedere al securităţii, plus că respectă şi legislaţia în vigoare.
CNU a primit subvenții până în anul 2011, între 55 și 75% din prețul uraniului.
”Am ajuns în noiembrie 2015 cu perimetre în curs de epuizare și cu perimetre noi încă nedeschise. Am reluat procedurile de deschidere a unor noi perimetre și de trecere în conservare sau de închidere temporară care sunt deja epuizate. Trebuie să avem rezerve tampon. Revenirea companiei într-o zonă de normalitate a fluxurilor economice va dura, pentru că e vorba despre procese obiective, ca lucrări tehnice, deschidere de noi permitere. În acelaşi timp, cred cu tărie este că ultimul lucru pe care trebuie să-l facem este să consumăm resursele pentru a putea menţine funcţionarea sistemului energetic în siguranţă. De aceea, nu cred că rezolvarea problemei de la CNU ţine de redeschiderea unor noi perimetre şi investiţii în retehnologizare. Ne vom asigura ca acest ciclu nuclear să continue”, declară Grigorescu.
Producătorul de energie Nuclearelectrica (SNN) nu mai foloseşte acum în reactoarele de la Cernavodă pulbere sinterizabilă de dioxid de uraniu (UO2) din România, compania ajungând să importe uraniu de la Cameco Inc Canada.
Nuclearelectrica a încheiat în anul 2014 un contract de furnizare de pulbere sinterizabilă de dioxid de uraniu (UO2) cu Compania Naţională a Uraniului pentru o perioadă de 36 de luni la un preţ de 475 lei/kg UO2, preţ ce putea fi ajustat cel mult o dată la 12 luni, prin negociere, în situaţii justificate, încheindu-se în acest sens acte adiţionale la contract cu acordul părţilor.
CNU a livrat, conform contractului, UO2 la preţul negociat de 475 lei/kg UO2 o perioadă de aproximativ 2 ani. În luna noiembrie 2015, CNU a notificat SNN că nu mai poate realiza livrarea de UO2 la preţul negociat şi agreat cu SNN de 475 lei/kg şi a pus în vederea SNN că nu va realiza livrarea efectivă de UO2 aferentă lunii decembrie 2015. Iar contractul dintre CNU şi Nuclearelectrica s-a reziliat de drept pentru neîndeplinirea obligaţiei de livrare de către CNU nici la termenul stabilit în contract, nici la termenul de remediere acordat de SNN.
Astfel, CNU nu mai poate livra materia primă pentru Cernavodă, iar Nuclearelectrica s-a văzut nevoită să importe. De remarcat, ambasadorul Republicii Kazahstan (ţara cu cele mai mari reserve de uraniu din lume), Daulet Batrashev, declara, marţi, că este posibil ca, în cadrul Comisiei mixte interguvernamentale Kazahstan – România, ce va avea loc în luna iunie sau octombrie la Astana, ar putea fi reluate discuţiile privind cumpărarea de uraniu kazah sau participarea unei companii româneşti la privatizarea unor zăcăminte de uraniu din ţara caspică.
CNU a fost înfiinţată în 1997 şi are în administrare resursele minerale de uraniu din România. Compania Naţională a Uraniului este singurul furnizor din România de pulbere sinterizabilă de dioxid de uraniu (UO2), care constituie materia primă pentru fabricarea combustibililui nuclear necesar funcţionării centralei de la Cernavodă.
