Concluzia celei de-a XXXVIII-a ediții a Conferințelor FOCUS ENERGETIC, a XI-a dintre cele dedicate pregătirilor de iarnă (”Provocările iernii 2023 – 2024 pentru sistemul energetic național”) a fost că, dacă va fi o iarnă normală, nu vor fi probleme în alimentarea cu energie electrică, termică și gaze naturale a consumatorilor casnici și industriali din România. În plus, ar putea fi ajutați și vecinii, Republica Moldova și Ucraina. Nici bucureștenii nu vor mai avea ”de pătimit” ca în iernile trecute. Potrivit meteorologului Florinela Georgescu, o iarnă normală în România înseamnă 1-2 episoade de viscol și ger pe lună, în perioada sezonului rece. Redăm, în continuare, declarațiile făcute de către participanții la dezbaterea Focus Energetic.
Iarnă mai caldă, dar cu ceva zăpadă
”Perioada 1993-2016 reprezintă referința la care ne raportăm pentru a interpreta ceea ce ar urma să se întâmple”, a spus Florinela Georgescu, director Prognoză Meteorologică, Administrația Națională de Meteorologie.
”În luna decembrie, putem avea perioade cu temperaturi foarte ridicate. În intervalul de referință am avut perioade în care au fost depășite 20°, dar și primele episoade de ger adevărat, cu temperaturi chiar și de -30°. Regimul de precipitații, într-o lună de iarnă, este, de regulă, unul mai scăzut decât în lunile de toamnă și vară, bineînțeles. Chiar și așa, sunt posibile precipitații care să depășească 40-50 l/mp, în special în zonele de munte.
Prognoza Programului Copernicus arată o anomalie a temperaturilor, adică puțin mai cald decât ar trebui să fie, raportat la media ultimelor decenii. Este o anomalie destul de redusă, care lasă loc perioadelor cu temperaturi destul de reduse, cu ger. Nu este exclus ca, în decembrie, să avem primele episoade de ger.
Din punct de vedere al precipitațiilor, în țara noastră și mare parte a Europei, decembrie pare o lună care să se încadreze în media climatologică, deci, să nu lipsească precipitațiile, dar nici nu există semnal de forme de excedent de luat în seamă. Dacă vor apărea acele prime perioade cu temperaturi mai scăzute, sigur că precipitațiile vor deveni și ele solide cu strat mare, mai ales în zona de munte.
Luna ianuarie este luna din an care aduce cele mai scăzute temperaturi din an. Ianuarie și februarie sunt perioada din an cea mai friguroasă, când temperaturile pot fi negative atât pe parcursul zilelor, cât și al nopților. Chiar și așa mai sunt posibile perioade în care vremea să se încălzească și să apară valori de 20 de grade. De remarcat sunt temperaturile din cursul nopților care, în luna ianuarie, cele mai geroase au coborât sub 30 de grade Nu a fost cazul ultimilor ani. Ultimele ierni au fost blânde, cu strat de zăpadă consistent doar în zona de munte și deficit de precipitații per ansamblu.
O tendință de urmărit este prelungirea temperaturilor de iarnă și a precipitațiilor și sub formă solidă înspre luna martie și, cu perioade scurte, și la începutul lunii aprilie.
Ca precipitații, luna ianuarie ar putea putea aduce un ușor excedent pe partea de vest, sud-vest a teritoriului. Prognozele arată că valul de precipitații ar putea veni din zona Mării Adriatice, iar temperaturile ar putea fi ușor mai crescute, cu precipitații sub formă de ploaie, nu neapărat ninsori. Repet, statistic, ianuarie este cea mai rece lună din calendar.
Prognoza Comisiei Eurpene pentru luna februarie. Iarăși ne lasă posibilitatea de a interpreta, adică să avem perioade mai reci.
În luna februarie, în ultimii ani a avut un regim al precipitațiilor ceva mai bogat pe partea de vest a țării, iar din punct de vedere al temperaturilor destul de comparabile cu cele ale lunii ianuarie, cu maxime care n-au depășit 20°, dar și minime care au coborât, în ianuarie, la minus 30°.
Pentru luna febriarie 2024, prognoza ne arată probabilitatea de a avea temperaturi peste normal într-o mare parte a țării, dar cu precădere pentru zonele extracarpatice, partea de est, partea de sud.
Repet, indiferent ce arată estimările sezoniere, estimările pe durata de trei-patru luni, nu trebuie niciodată să uitam ce înseamnă iernile normale în România, care pot aduce episoade de vreme severă, viscole, ger, și ninsoare care să se depună în strat consistent.
Estimarea cantităților de precipitații în luna februarie este una care arată un excedent peste mare parte a țării, chiar dacă nu unul excesiv de important. Potrivit estimării, chiar dacă vom fi pe un fond de temperaturi medii mai ridicate decât norma ultimelor decenii, nu este exclusă apariția episoadelor de vreme mai severă și posibilitatea de depunere de strat de zăpadă și în zonele mai joase ale țării.
Deci, mai degrabă în a doua parte a iernii, în ianurie, în februarie, precipitațiile să fie mai importante cantitativ și să se depună strat de zăpadă mai important cantitativ mai degrabă în zonele montane, dar cu perioade când acestea să apară și în zonele joase.
De Crăciun este mai puțin probabil să avem zăpadă, cel puțin în București, pentru că semnalul pentru următoarele 4 săptămâni, această perioadă cuprinde toată luna noiembrie, arată în continuare temperaturi peste normalul perioadei. Deci, este puțin probabil ca, exceptând posibilele episoade de vreme rea, episoade care nu ar părea a fi de durată, prin care este posibil să fie episoade în zonele montane cu precipitații mixte. Pentru zonele joase, puțin pobabil ca în luna noiembrie să fie stat de zăpadă. Dacă intrăm în luna decembrie cu vreme mai caldă decât normal, posibil, nu exclud acum pentru că este foarte departe, ca în a doua parte a lunii decembrie, și poate în zilele de Crăciun, să fie strat de zăpadă și în zonele joase”, a spus Florinela Georgescu.
România stă mai bine ca oricând
”La nivel de politici publice, la nivel legislativ, de acte normative, suntem absolut în ordine. Am adoptat în Guvern toate actele normative privitoare la pregătirea sezonului rece, inclusiv pregătirea diverselor scenarii, așa cum au fost ele gândite de Transelectrica, de operatorul de sistem și întreg sistemul energetic. Am pregătit și componența Comandamentului Energetic de iarnă și suntem pregătiți din punct de vedere normativ pentru acest sezon rece”, a spus ministrul Energiei, Sebastian Burduja.
”Din perspectiva realității din teren, de asemenea, cred că România stă mai bine ca oricând. Putem spune acest lucru. Asta înseamnă că avem stocuri de gaze naturale de 3,24 miliard mc și suntem la un grad de umplere de aproape 102%, 101,99%. Știu că a făcut deliciul presei o anumită declarație în care am spus că am depășit 100%, dar este rezerva tehnică, este supraplinul, dacă vreți, pentru cei mai puțin avizați, ca atunci când facem plinul la mașină și umplem până la vârf, până la bușon. Deci, suntem cu mai multe gaze stocate decât oricând și chiar față de anul trecut avem o diferență de 334 de milioane mc.
De asemenea, și în datele hidrografice, deocamdată stăm bine. Avem un grad de umplere de 75,41%. Și pe cărbune stăm destul de bine: 925.000 tone și în centralele de la Complexul Energetic Oltenia 415.000 tone. Față de anul trecut, din toate verificările pe care noi le-am făcut, stăm mai bine la toate aceste capitole.
Asta înseamnă că într-o iarnă moderată, așa cum se specifică și în actul normativ adoptat de Guvern pentru pregătirea sezonului rece, România va trece fără probleme peste lunile următoare și fără a apela la importuri. Cu atât mai puțin în zona de gaze, unde din producția internă, chiar dacă mai mică pe timp de iarnă, plus ceea ce avem stocat, ne acoperim cu siguranță consumul intern și putem chiar să răspundem și la eventuale solicitări din partea fraților noștri de peste Prut.
La fel și pentru energie electrică. Din ce estimăm, într-o iarnă moderată, nu vor fi probleme cu acoperirea consumului din ceea ce România va produce.
Suntem pregătiți, și am mai spus-o, pentru orice scenariu. Chiar într-o iarnă foarte grea, avem posibilitatea de a importa gaze din Azerbaijan. Avem acea opțiune de până la un miliarde normal metri cubi disponibilă inclusiv iarna aceasta, deci până în primăvara anului viitor, și, dacă va fi nevoie, vom negocia cu azeri chiar și pentru iarna următoare o eventuală prelungire. Nu mai vorbesc de gazul lichefiat de la Alexandroupolis pe care l-am putea aduce. Deci, sunt mai multe rute, mai multe opțiuni și, de fapt, asta înseamnă să ai securitate energetică, să ai o diversificare a surselor. Și România este pe deplin pregătită și din acest punct de vedere pentru iarna aceasta.
Vă pot asigura că, din perspectiva ministrului Energiei, facem și am făcut tot ceea ce este omenește posibil, și sper că acest lucru se vede. Și prin faptul că am intervenit prin ordonanță de urgență să luăm acele sume din Fondul de solidaritate și în modul în care am reușit să mai punem totuși niște miliarde de lei în piață. Cred că sunt plăți numai pe mandatul meu de peste 3 miliarde de lei doar de la Ministerul Energiei. Vom căuta în continuare cu piața soluții și avem și luni o întâlnire, inclusiv cu instituțiile bancare, pentru a găsi variante de finanțare pe termen scurt”, a mai spus ministrul Energiei, Sebastian Burduja.
Avem gaze naturale
”În continuare, Romgaz se prezintă ca un jucător activ, profitabil și, evident, competitiv pe piața de energie din România. Producția de gaze la nouă luni de zile, cum am anunțat și la Bursa de Valori București, a fost de puțin peste 3,5 miliarde mc, în continuare păstrând o cotă importantă pe primele șase luni ale anului de aproape, 50% din livrări”, a spus Răzvan Popescu, directorul general al Romgaz.
”În acest moment, pe piața de energie electrică avem o cotă destul de mică, de 1,52%. Suntem unic titular de acord de petrolier în opt perimetre de explorare-dezvoltare onshore și, pe toată perioada verii, am efectuat operațiuni importante la sonde pentru a putea reabilita un număr de 113 sonde anul acesta. În același timp, în primele nouă luni ale anului au fost puse în producție un nou număr de 11 sonde cu un debit zilnic cumulat de apă aproape 400.000m³ și un aport total de producție de peste 47 de milioane m³. În continuare, 56% din producția totală a companiei este asigurată din zăcăminte comerciale aflate în reabilitare. În acest moment, aceste operațiuni de mentenanță, care, în final conduc și la creșterea gradului de recuperare a rezervelor, cât și la menținerea declinului anual al producției în limite estimate, sunt desfășurate în mai multe perimetre ale companiei.
Dacă discutăm despre depozite, acestea sunt la un nivel extrem de ridicat. Avem peste 3 miliarde mc înmagazinați și, cu siguranță, suntem pregătiți pentru iarna care urmează. Din punct de vedere al unei plase de siguranță, în continuare Romgaz are un contract de achiziție de gaze naturale încheiat cu Socar, care a fost și anunțat în presă și în cazul în care vom avea să spunem, dar nu anticipăm evidență, să avem un necesar de gaze în acest moment, ele pot fi accesate. Deci în continuare, ca și în anul trecut, Romgaz își va onora toate obligațiile. Știm foarte bine că o mare parte, și anume 86% din producție, este alocată către furnizorul consumatorului casnic și către centralele termice ale orașelor. Nu vedem nicio sincopă în aprovizionare și, cu siguranță, vom oferi securitatea energetică necesară României.
În acest moment nu anticipăm o lipsă de gaze naturale la iarnă. Depinde foarte mult, evident, și de cum va evolua vremea, dar nu anticipăm ca și anul trecut, când a fost totuși un an mai dificil și nu am avut gazele pe care le avem acum depozitate. Suntem mult mai pregătiți anul acesta în ceea ce privește sectorul energetic.
Ca și anul trecut și ca și în fiecare an, Romgaz asigură stabilitatea energetică și asigură securitatea în livrarea gazelor naturale, în special către consumatorul casnic și către centralele centralele termice. Ne vom onora, evident, toate toate obligațiile contractuale conform Ordonanței 27 și 119. În acest moment, dat fiind stocul ridicat, poate mai ridicat ca niciodată, al gazelor din depozite, după cum am spus, nu anticipăm sincope în aprovizionare. Vedem totuși că și vremea de afară, consumul în România este unul destul de scăzut pentru această dată. Încă se înmagazinează. Probabil că se va întâmpla asta cel puțin până săptămâna viitoare și anume 1 noiembrie”, a mai spus directorul general al Romgaz, Răzvan Popescu.
Program de iarnă avem. Mineri nu prea
”Sezonul rece, teoretic, debutează la 1 noiembrie și programul de iarnă este pregătit pentru perioada 1 noiembrie – 31 martie. El se face de ani de zile. Cred că și înainte de ‘90 exista un program de iarnă prin care se făceau diverse scenarii în cazul unei ierni mai grele, mai puțin grele, scenarii optimiste, pesimiste, astfel încât sectorul să nu fie surprins de o iarnă cu temperaturi foarte scăzute”, a spus Silvia Vlăsceanu, directorul executiv al asociației marilor producători de energie din surse clasice, HENRO.
”Până la urmă, pentru sectorul de producție cel puțin, activitatea decurge la fel ca în orice sezon. Adică nu există, să spunem, diferențe, pentru că capabilitatea de a produce energie electrică, indiferit de surse, este aceeași, ținând seama și de măsurile politice care se iau. Și aici mă refer la scoaterea din funcțiune lor a unor grupuri energetice.
Acum, chiar dacă există un deficit sau se preconizează deficit de precipitații, nivelul din lacuri va fi sau este, deocamdată, la un nivel satisfăcător. Există o limită tehnică sub care nu poate să cadă și producția este legată de nivelul minim și de energia acumulată în lacurile de acumulare; până la urmă, și asta este o formă de de stocare. Inclusiv programul de iarnă prevede ajustarea măsurilor în funcție de evoluția precipitațiilor, în corelare și cu ceea ce transmite Administrația „Apele Române”.
Pe partea de gaze deja cred că s-a spus și gaze sunt suficiente, deci, teoretic, producătorii din gaze naturale nu ar trebui să aibă probleme. Și mă refer inclusiv la cogenerare, pentru că combustibilul este gazul natural pentru populație în perioada sezonului rece.
Totuși, chiar dacă avem și noi iarnă, singura problemă pe care o văd și care s-a mai întâmplat, s-a pus în discuție, a fost legată de stocurile de cărbune, avându-se în vedere că am ajuns „cenușăreasa” sistemului sau sectorului de generare. Nu e doar o problemă de stocuri, fizic. Pe de altă parte este și o problemă care a apărut și programul de iarnă este adoptat. Din câte îmi aduc aminte, înainte de dezbaterea legii pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea și publicată ieri în în Monitorul Oficial, problema pe care o întrevăd va fi legată de forța de muncă, pentru că cel puțin pe producătorul din cărbune, pentru a asigura stocurile, are nevoie de personal, iar legea de ieri impune niște restricții pentru anumiți producători.
După cum am văzut, cei care nu sunt listați vor trebui să aplice reducerile prevăzute în capitolul trei, privind reducerea cheltuielilor bugetare. Sper să nu apară astfel de soluții și să fie organizate, elaborate din timp memorandum-urile și să fie aprobate de Guvern prin care o parte din prevederi, cel puțin, să nu fie aplicabile, în special cele legate de disponibilități, reducerea personalului și așa mai departe. Altfel, s-ar putea ca unele companii din sectorul energetic să suporte consecințele acestor măsuri.
În rest, pe partea de producție, cu părere de rău, faptul că asistăm la scăderea consumului nu este, evident, vina producătorilor. Aici, și cred că sunt în asentimentul tuturor, măsurile trebuie luate în altă parte pentru a stimula consumul printr-o însănătoșire, să spunem, a economiei și creșterea consumului industrial.
Dar, deocamdată, și eu sunt optimistă că această iarnă va trece fără probleme deosebite, cel puțin pe partea sub-sectorului de degenerare de producere a energiei electrice și termice.
Noi am participat, și am făcut observații când s-a elaborat programul de iarnă, unele au fost avute în vedere, iar faptul că și comandamentul de iarnă își va intra în atribuție, indiferent de temperaturile de afară – ar trebui să-și intre în atribuție după 1 noiembrie -, cu siguranță veți avea informații.
Cărbunele reprezintă până la urmă, prin centralele sale, asigură sau contribuie la buna asigurare a securității sistemului electroenergetic, pentru că, de regulă, dacă este foarte frig, evident soare nu este. Fotovoltaicele nu produc și nici parcurile eoliene nu pot să să contribuie prea mult. Au fost zile când era zero producția și eolian și fotovoltaic.
Sper să nu fie probleme cu alimentarea cu gaze naturale, dar cărbune este deocamdată în depozite. Problema este că aceste stocuri trebuie să fie completate și nu ai cu cine să asiguri producția de cărbune, exploatarea efectivă a carierelor și deschiderea unor noi fonduri de lucru. Pentru Moldova, din câte știu, deocamdată temporar, cel puțin până în primăvară, Moldova a încheiat un nou contract cu producătorul din Transnistria. Deocamdată, teoretic nu ar aplena la România, dar niciodată nu știm. Cât privește exportul pentru Ucraina, eu cred că, în primul rând, ar trebui să ne gândim la asigurarea consumului în România și apoi să vedem ce ne rămâne sau cum putem să să-i ajutăm și pe vecini.
Problema forței de muncă însă rămâne, indiferent de anotimp. Pentru sectorul de generare, cel puțin, problema forței de muncă rămâne mai ales în condițiile în care legislația nu îi sprijină în acest moment pe unii dintre ei, cel puțin. Și cred că intră și Elcen în această categorie. În cazul în care, pe bună dreptate, unii oameni vor ieși la pensie, vor avea alte probleme și nu ai cu cine să-i înlocuiesc sau să asiguri inclusiv programul de mentenanță și funcționarea sigură a echipamentelor. Deci, aici ar trebui, cumva, dacă sectorul energetic a intrat sub austeritatea măsurilor aprobate ieri, poate cu prea multă ușurință, fără a fi analizate toate efectele, consecințele acestor măsuri, mai ales în prag de sezon rece”, a mai spus Silvia Vlăsceanu, director executiv HENRO.
Nu vom avea probleme în perioada de iarnă
”În ceea ce privește perioada de iarnă care urmează, eu, personal, vă spun că cred că este și prima dată când sunt foarte încrezător că nu vom avea probleme majore în perioada de iarnă”, a declarat Virgiliu Ivan, directorul Dispecerul Energetic Național (DEN) din cadrul Transelectrica.
”Este cel puțin prima dată când focusul, cel puțin al nostru, de la Transelectrica, Dispecerul Energetic Național, va fi pe proiecte, pe implementarea proiectelor și, poate, în planul al 2-lea partea de pregătire și de menținere în funcțiune a sectorului energetic în perioada de iarnă, pentru că auspiciile sunt foarte bune.
Ca evoluție, consumul de energie electrică este ceva mai scăzut față de anii anteriori, în principal din două motive: o dată reducerea consumului de energie electrică din cauza prețurilor crescute în perioada anilor 2021-2022. Este evident că sunt consumatori industriali care și-au restrâns activitatea, chiar și consumatori casnici, dar în același timp, la nivelul consumatorilor casnici avem o deformare a consumului înregistrat pe măsură ce s-au instalat. s-au racordat la rețea panouri fotovoltaice aparținând consumatorilor.
De aceea, în datele pe care le deținem noi, Transelectrica, consumul de energie electrică, și cel pe care îl afișăm pe site-ul Transelectrica nu este cel real, este un consum care este afectat de producția la nivelul prosumatorilor. Din datele oficiale ale Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei, la sfârșitul lunii august, ultima raportare pe care o avem, capacitatea instalată a acestora a atins 1156 MW, o valoare semnificativă. Estimările tuturor sunt că la sfârșitul acestui an vom ajunge la 1500 de MW instalați în panouri fotovoltaice la prosumatori, ceea ce are un impact pozitiv în ceea ce privește adecvanța sistemului energetic. La nivel de consum de energie electrică, în ultimele zile, la vârful de seară, am avut valori de 7400 – 7. 500 de MWh.
Pentru perioada de iarnă, când temperaturile vor scădea, ne așteptăm la vârfuri de consum în jur de 9000 de MWh, mai mici față de anii anteriori, deci condiții mai bune de acoperire a nivelului acestuia de consum.
Pe de altă parte, în în anul acesta, încep să-și vadă roadele instalațiile noi, instalațiile producătorilor, ale investitorilor care se raportează la sistem. Dacă anul trecut am înregistrat 70 de MW instalați în sistem, anul acesta ne așteptăm undeva la aproape 800 de MW. Avem în jur de 400 de MW conectați la sistem, iar până la finalul anului, repet, undeva la 800 de MW, iar pentru anul viitor cel puțin 1000, dacă nu 1500 de MW vor fi conectați la rețelele operatorilor de distribuție și de transport.
În ceea ce privește rețeaua electrică de transport, suntem pregătiți, în sensul în care noi, Transelectrica, am avem lucrări atât de mentenanță a rețelei, de asigurare a parametrilor normali prin activități de mentenanță, de revizie, de reparații. În același timp, noi avem foarte multe șantiere în care se lucrează pentru obiective energetice noi, și nu mă refer doar la stații electrice pe care le retehnologizăm, dar ne referim și la linii electrice noi, linii electrice care să dea un plus siguranței în funcționare și bineînțeles, racordări de noi instalații la sistem. Din perspectiva infrastructurii de transport pe care o deținem, suntem pregătiți.
Perioada anilor trecuți și în special perioada de la declanșare a războiului de anul trecut, din luna februarie, ne-a învățat să fim mai uniți și asta este foarte important. Nu mă refer doar în România, la nivelul entităților din cadrul sectorului energetic românesc, dar la nivel european e vorba de autorități, de operator de transport și sistem. Este un plus acest fapt că ne coordonăm, lucrăm și ne sprijinim împreună capacitatea de transport, pentru că și acesta este un element foarte important în funcționarea sistemului. Pentru această iarnă va fi undeva la 3000 -3500 de MW.
Ținta noastră este să atingem 3500 de MW pentru acest iarnă, astfel încât, atât pentru import, cât și pentru export de energie electrică, astfel încât atunci când avem energie să putem exporta și invers, când avem nevoie, să avem de unde importa energie electrică”, a mai spus Virgiliu Ivan, directorul DEN.
Vor crește puțin consumurile de gaze naturale față de anul trecut
”Din punctul de vedere al Transgaz, considerăm că nu vor fi probleme în iarna aceasta. Estimările noastre sunt că vor crește puțin consumurile față de anul trecut, având în vedere, de exemplu, că a repornit Azomureș, dar, categoric, nu vor fi probleme din punct de vedere al surselor de gaze, după cum a spus și directorul Romgaz, și domnul Ministru”, a declarat Larisa banu, directorul Direcției Operare PVT din cadrul Departamentului Operare al Transgaz.
”Aș vrea să adaug este că, în depozitele de magazinare, sunt în acest moment circa 3,2 miliarde mc cu vreo 330 milioane mc mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut. Vreau să spun că s-a mărit și capacitatea zilnică de extracție, ceea ce este un lucru foarte bun, apropo de vârfurile de consum din perioada de iarnă, care au fost cam în fiecare an.
De asemenea, conform deciziei ANRE 1758 din iulie 2023, Transgaz are obligația de a deține în depozite un stoc de circa 44 de milioane mc și are magazinate 57,8 milioane mc, deci cu 31,7% mai mult.
În altă ordine de idei, despre capacitățile pe punctele de intrare în România, vă putem spune că au fost ofertate 45 de milioane mc/zi pe punct, pe punctele de interconectare transfrontalieră. În urma licitațiilor desfășurate până în prezent, respectiv cele anuale, trimestriale și lunare, doar pentru luna noiembrie, deocamdată, capacitățile rezervate se situează la un nivel de 11,8 milioane mc/zi, pentru decembrie la 8 milioane, iar pentru perioada ianuarie-martie la 7,2 milioane mc/zi.
De asemenea, din punct de vedere al lucrărilor de mentenanță, acestea au fost desfășurate conform programului de acțiuni întocmit la nivelul societății. Au fost finalizate lucrările de reparații, au fost pregătite și toate instalațiile, totul este în ordine.
Deci, nu avem niciun fel de probleme și sper să rămână tot așa. Ne menținem și noi părerea că nu vor fi probleme din punct de vedere al asigurării consumului de gaze naturale”, a mai spus Larisa Banu, directorul Direcției Operare PVT din cadrul Departamentului Operare al Transgaz.
Actorii din piață trebuie să știe ce planuri are Guvernul după încetarea plafonării prețului la energie electrică
”Pe partea de gaze naturale, furnizorii și-au îndeplinit obligațiile. În depozite, înmagazinează în cea mai mare parte furnizorii. Obligațiile furnizorilor au crescut chiar ca volum în acest an”, a spus Daniela Dărăban, directorul executiv al Federației Asociaţiilor Companiilor de Utilităţi din Energie (ACUE).
”Bineînțeles că a existat și un avantaj, pentru că iarna trecută a fost una ușoară și, cumva, au intrat deja în pregătirea pentru noul sezon rece cu un volum destul de confortabil în depozite. Suntem cu depozitele pline. Este o realitate, dar capacitatea tehnică de extracție în fiecare zi în condiții de temperaturi ridicate poate să devină o problemă, care problemă are o soluție, bineînțeles: accesul la alte surse, doar că accesul la alte surse implică și o sănătate financiară. Furnizorii sunt pregătiți în măsura în care se vor evita momente de constrângeri de lichiditate. Asta pe partea de gaz.
Pe partea de energie electrică, furnizorii aplică în continuare cadrul legal, adică toate aceste reduceri de preț. Bineînțeles că între ceea ce am văzut anul trecut, când a fost înregistrat cel puțin în luna august anului trecut, cel mai cea mai mare creștere pe care am văzut-o în ultimii cred că 50 de ani, la prețul la energie electrică, prețul este acum mai mic. Procedura de alocare a cantităților din producția internă este o procedură care facilitează cumva furnizorilor, pentru aprovizionarea clientului, accesul la sursă la un preț cât de cât mai convenabil.
Dar chiar dacă noi aplicăm în fiecare zi aceste reduceri și în fiecare zi facturăm clientul cu preț redus, așteptarea noastră este ca și decontare, adică obligația statului de a achita această diferență de preț care revine, nu este pentru furnizori, este pentru clienți, furnizorii doar o pun la dispoziție în avans. Este obligatorie pentru a ne asigura că în sezonul rece niciun furnizor nu va avea probleme de lichiditate. Deci, din punctul meu de vedere, pe lângă toate elementele pe care în momentul de față comitetul de monitorizare implementare a programului de iarnă le are în vedere, cred că un element pe care trebuie să-l monitorizeze este sănătatea financiară a furnizorilor.
Apreciem foarte mult eforturile pe care le fac reprezentanți Ministerului Energiei în a-i face pe ceilalți membri ai Guvernului să înțeleagă că un risc suplimentar de sezonul rece nu este ceva ce ne dorim. Adică noi suntem pregătiți în măsura în care nu completăm paleta de riscuri, cu un risc inutil. Ceea ce cred că se are în vedere în întâlnirea de luni. Se caută, cred, soluții alternative. Adică, în măsura în care bugetul statului nu poate asigura fondurile necesare pentru a acoperi la timp, în termenul legal, plățile pentru reducerile de preț aplicate clienților, atunci există o serie de soluții care vor depinde de deschiderea sistemului bancar, care, până acum, trebuie să admitem, a pus la dispoziție și a ajutat buna funcționare a sistemului energetic.
Sunt câteva soluții, dar sunt soluții de moment, sunt soluții care pot acoperi, să spun, două-trei luni de zile. Deci nu sunt soluții care răspund la problema deficitului bugetar și a accesului la bani a Guvernului României. Pentru că eu înțeleg așa ultima ordonanță: vrem să ne închidem în 2023 în anumite ținte, dar mutăm o presiune pe țintele din 2024. Și, dacă am înțeles corect, noi, de la an la an, trebuie să reducem deficitul. Vom vedea și la anul ce alte măsuri vor fi necesare pentru a ne încadra în țintele pe care Guvernul le stabilește, până la urmă, pe partea de deficit.
Avem stabilitatea prețului până în 2025, dar actorii din sectorul energetic trebuie să știe cel târziu la începutul anului, în prima parte a anului viitor, care este viziunea pentru 2025. Nu se poate reveni dintr-o dată, ca să spun așa. Trebuie un plan, în special pe partea de energie electrică.
Trebuie un plan care să asigure o tranziție cât se poate de lină, fără riscuri de creșteri de preț din cauza hazardului pe care îl introduce. Voi da un exemplu. Dacă nu există o clarificare și un plan de acțiune clar, care trebuie transparent asumat împreună cu actorii din sectorul energetic, și aici spun tot lanțul, și o vizibilitate undeva la începutul anului, astfel încât atât cei care vând, cât și cei care cumpără energie să poată să își facă strategiile pentru 2025. În mod normal, energia pentru 2025 se începe a se achiziționa din vara lui 2024. Noi trebuie să știm exact ce se are în vedere. Dacă toată lumea se va buluci să cumpere energie în același moment, vă spun sincer că natural se va crea cu creștere de preț.
Cred că o gândire, să spunem așa, pentru o revenire, în prima fază, este absolut necesară. Probabil un plan – acum lansez doar ca idee, nu spun că este o idee cea mai bună idee – deci, un plan care să dea un pic de vizibilitate și de predictibilitate pe strategiile de achiziții, un power-lease program, dar trebuie gândit foarte bine cu factorii de decizie pe termen limitat, astfel încât în prima parte a revenirii să nu avem creșteri de preț din cauza cererii foarte mari”, a mai spu Daniela Dărăban, directorul executiv ACUE.
Taxarea și decontarea, marile provocări ale furnizorilor
”Noi, Asociația Furnizorilor de Energie (n.r. – electrică și gaze naturale) din România (AFEER), suntem activi din 2006. Avem două mari direcții, una de energie electrică și una la gaze naturale, cu 37 membri pe energie electrică, 15 membri pe gaze naturale. Portofoliul de clienți ai membrilor acoperă cam 85% din consumul național de energie electrică, respectiv gaze naturale”, a spus Laurențiu Urluescu, președintele AFEER.
”Despre provocările pieței de energie. Au fost luate în calcul tranzacțiile făcute pe piețele forward din România. Piețele forward de energie sunt piețele unde se tranzacționează energie cu livrare în viitor. Din septembrie 2022, volumul tranzacționat este aproape zero. Observăm o lipsă mare de lichiditate a pieței.
O altă provocare a pieței de energie este reducerea drastică a competiției. Dacă, în mai 2021 existau 50 de furnizori pentru clienții casnici, în mai 2023 sunt doar 32. De ce asta? Din cauza întârzierilor în decontare, a nesiguranței plafonului de decontare, a taxelor excesive a ctivităților de tranzacționare, a mecanismului MACEE și așa mai departe.
Provocările furnizorilor. Una din cele mai mari provocări sunt taxarea excesivă. Sunt trei mari taxe de care discutăm. Vorbim despre contribuția la activitatea de tranzacționare, care este o taxă de 98% din marja brută. Am dat un exemplu de calcul: pentru 1 MWh de gaz cumpărat, înmagazinat și vândut se pierd 26 lei, ceea ce a dus la încetarea acestei activități. Lichiditatea pieței este zero.
A doua taxare excesivă este Whithold Tax. Asta taxează headging-ul, care chiar e prevăzut în Legea energiei ca un instrument protecție a participanților la piață împotriva riscurilor de volatilitate a prețurilor. Deci chiar prevăzută în Legea energiei.
A treia taxare și care, să zic așa „pe țeavă”, este acea taxă de 1% pe cifra de afaceri la care plafonul de 50 de milioane de euro afectează majoritatea companiilor de energie. Aici așteptăm să apară un efect destul de serios asupra furnizorilor, fiindcă furnizorii sunt colectori de servicii pentru terți, ca, de exemplu, transportul, distribuția, cogenerarea, certificatele verzi care apar în factura emisă de furnizor, deci apar în cifra de afaceri a furnizorilor. Dar nu este un serviciu făcut de furnizor, e doar un „passthrou”. De aici deja dubla, tripla taxare. Adică, dacă un furnizor este taxat 1% din cifra de afaceri la serviciul pe care îl face, este o taxă cam de 2%. Știu că în draft-ul publicat, ultima versiune, e trecută o excepție la plata acestei taxe de 1% pe cifra de afaceri pentru cei care au activități de distribuție, furnizare, transport. Numai că știți că diavolul stă în detalii; în această excepție scrie „desfășoară exclusiv activități”. Pot să vă zic că nici furnizorii, nici transportatorul, nici distribuitorul nu desfășoară exclusiv doar aceste activități. Orice companie are mai multe coduri CAEN și desfășoară mai multe activități. De exemplu, pot să vă zic transportatorul, în afară de activitate de transport, desfășoară și activitate de operator de sistem, de cuplarea pieței ș.a.m.d.
O altă provocare a furnizorilor sunt întârzierile în decontare. Pot să vă zic că există sume de decontact în luna februarie din 2023. Asta înseamnă o întârziere de opt luni. Potrivit unui mic calcul ce am făcut rezultă costul de creditare pentru întârziere de la decontare este de circa 17 lei/MWh. Mai rău decât întârzierile în decontare este incertitudinea decontării. După cum ați văzut în presă, există un draft de ordonanță de urgență pentru aprobarea măsurilor de reducere a cheltuielilor bugetare pe 2023.
Trebuie să atragă atenția că Fondul de tranziție energetică este insuficient, este complet insuficient. Față de încasările la acest fond de anul trecut, acum sunt mai puțin de jumătate din cauza lipsei activității de tranzacționare, din cauza obligației la producătorilor de a vinde pe MACEE, ceea ce înseamnă că vând la un preț care se încadrează în 450 lei/MWh, respectiv nu vor mai plăti taxe care, în mod normal, alimenta Fondul de tranziție energetică. Cam asta este.
Noi avem o mare incertitudine a decontării și un mare stres cu privire la asta. Mai mult, trendul internațional al prețului la energie, atât energia electrică cât și la gazele naturale nu este foarte optimist, să zic.
Iarăși o provocare. Acum e destul de veche, o avem deja de câțiva ani. Este stabilitatea legislativă, e o lipsă a consultării publice, a studiilor de impact înainte de modificarea reglementărilor și a unei perioade de implementare. Și iarăși am observat o lipsă a delimitării între nivelele de reglementări. Adică, la nivel de legislație sunt trecute în lege lucruri de detaliu, care în mod normal trebuia să fie în reglementarea secundară. Trecute în lege, acestea nu se mai pot schimba, chiar dacă aduc blocaje în funcționarea pieței, decât la nivel de legi.
Provocările iernii. Ce riscuri credem noi că trebuie evaluate în caz de apariție de temperaturi extreme, chiar și pentru scurt timp. Să nu uităm că la o temperatură scăzută, crește consumul de energie, dar, în același timp, scade producția tot din cauza temperaturi foarte scăzute. Trebuie să avem în vedere expunerile financiare masive ale furnizorilor. Trebuie să vă spun că incapacitatea unuia dintre furnizori poate duce la colaps în cascadă, deoarece acum toți furnizorii sunt la limite cu creditele. Un furnizor care este furnizor la ultimă instanță nu poate să preia un mare număr de consumator fără a fi afectat.
Iarăși avem, din cauza suprataxării, un blocaj comercial pentru sursele alternative de aprovizionare cu energie. În momentul de față, furnizorii se aprovizionează cu energie din piața MACEE, nu există alte surse alternative. Piața angro din România are lichiditate zero. Aprovizionarea pe MACEE se face doar pe luna următoare, deci în caz de dificultăți în iarnă apare aici un mic „ challenge‘‘.
Trebuie să avem în vedere expunerea regională care ar duce la posibile creșteri de preț din cauza lipsei headging-ului pe termen lung. După cum am zis, aprovizionarea se face doar pentru luna următoare și avem o expunere la prețul internațional exact în momentele de volatilitate mare.
Cât despre facturile aprobate și nedecontate de către stat, mai sunt 1,3 miliarde de lei. Desigur, sunt necesare încă multe miliarde de lei până la sfârșitul anului, care sunt în curs de de aprobare, în curs de verificare la ANRE.
Din câte înțeleg, la momentul de față, Ministerul Energiei nu mai are sursă de fonduri. În plus, acel draft de ONG care limitează decontările la nivelul încasării din Fondul de tranziție energetică ne îngrijorează foarte rău și am putea spune că suntem la câteva luni distanță de probleme financiare majore la unii dintre furnizori. În ceea ce privește piața angro și lichiditatea pieței, aceasta este nelichidă. În momentul de față, un furnizor nu găsește energie de cumpărat în piața angro de energie electrică, piața centralizată de energie electrică. Achiziția este făcută prin mecanismul MACEE. În ceea ce privește competiția, aceasta duce la un produs cât mai bun pentru consumatorul final. În momentul de față, furnizarea energiei electrice este un serviciu reglementat și nu există competiție între furnizori. Respectiv, orice furnizor are o componentă de furnizare fixă, reglementată. De aceea, la un consumator nu pot exista mai multe oferte, fiindcă el va plăti acel preț datorat pieței reglementate. Pentru consumatori eu zic că este rău.
Eu personal acasă mi-a plăcut foarte mult când era competiție, am schimbat cred că vreo cinci furnizori, încercând serviciile la diverși dintre ei și am ales până la urmă pe cel mai bun, cu care am rămas în continuare. Pentru mine, ca și consumator, competiția a contat foarte mult. La nivel de consumator industrial contează și mai mult, deoarece, în momentele pieței competitive, acum trei-4 ani, știu că erau licitații la consumatori industrial, unde furnizorul câștiga la diferență de câțiva bani în acea licitație. Deci, lipsa competiției nu prevestește ceva bun.
Ce se va întâmpl când se va termina mecanismul MACEE? În momentul de față, unde piața angro este nelichidă, competiție nu există, am avea o mare problemă. Trecerea de la mecanismul de piață reglementată prin mecanismul MACEE la o piață liberă competitivă trebuie să fie făcută foarte atent”, a mai spus Laurențiu Urluescu, președintele AFEER.
Florin Pop, EnergoBit: „Aș privi și eu cu foarte mult optimist această iarnă care vine”
”Existăm și noi în acest sistem (n.r. – de asigurare a siguranței în aprovizionare cu energie în perioada de iarnă). Când spun ”noi” sunt toate companiile care oferim servicii pentru Sistemul Energetic Național și chiar consider că rolul nostru este important pentru, ca să revin la subiectul zilei, a trece cu bine perioada de iarnă”, a declarat Florin Pop, directorul general al EnergoBit.
”În două cuvinte, Energobit este una dintre societățile care oferă și produse proprii, și servicii, în special în domeniul energiei electrice. Din acest punct de vedere avem contracte de mentenanță atât pentru actori privați, dar avem contracte de mentenanță cu distribuitorii de energie electrică. Care este situația la zi? Toate contractele de mentenanță preventivă sunt executate, sunt în grafic. Deci, împreună cu prestatorii ne-am asigurat că, din punct de vedere tehnic, există condițiile ca să depășim cu bine iarna.
În același timp învățăm și noi și învățăm din experiență. Sigur că există intervenții accidentale pe perioada de iarnă, există perioade cu ger mai mare, există perioade cu precipitații mai ales sub formă de ninsoare mai mai mare și învățăm. Învățăm în fiecare an, învățăm și asistați de programele tot mai sofisticate care există în piață, astfel încât să ne prevedem stocuri de materii necesare pentru a depăși și perioadele de intervenții accidentale. Mă refer în general la tot ce înseamnă linii electrice aeriene, dar chiar și intervențiile în stațiile electrice.
Am spus că Energobit este în același timp și un producător de echipamente electrice, în special de medie tensiune, și, la fel, învățăm din experiența anilor trecuți. Chiar și în aceste zile am analizat și facem o prognoză a stocurilor pe care vrem să le creăm în fabricile noastre. Dacă cineva nu are un stoc propriu suficient și vor fi intervenții accidentale, să putem în același timp să intervenim și noi să-i ajutăm, propunând echipamente pe care le avem deja în stoc.
Investițiile care s-au făcut în ultimii ani în sistemul energetic și foarte multele proiecte care sunt în continuare în derulare ajută toți actorii implicați ca să nu mai descoperim că a venit iarna și ne-a prins iarăși pe nepregătite.
În ultimii ani, firma pe care o reprezint a fost implicată în foarte multe proiecte. Deci, ceea ce se numește sau se mai spune că este o criză, pentru companii ca și Enerpopit, au reprezentat o oportunitate de dezvoltare. Și anul trecut, și anul acesta am înregistrat o dezvoltare, o dezvoltare atât în ceea ce privește cifra de afaceri, cât și a produselor și serviciilor pe care le-am produs, le-am propus pe piața din România și care astăzi sunt implementate. Personal, văd același trend și pentru anul 2024. Vom continua noi, ca și firmă, să propunem noi produse și noi soluții pe piață și chiar cred că vor exista foarte, foarte multe oportunități.
Chiar acum câteva zile am făcut o prognoză, să spun așa, a puterii instalate la prosumatori în România și chiar mă bucur să văd că estimările pe care le-am făcut împreună cu colegii mei sunt foarte, foarte aproape de cifrele care sunt confirmate de operatorul Transelectrica. Cu siguranță, și în această iarnă, dar chiar și în anii următori, în special operatorii de distribuție, pe lângă problemele, să spunem, clasice ale vremii de iarnă, vor începe din ce în ce mai mult să se confrunte și cu alte probleme tehnice legate de creșterea numărului foarte mare de prosumatori în piața de distribuție. Există deja unele investiții pentru a atenua sau a aplana impactul prosumatorilor. Cu siguranță mai avem încă mulți pași de făcuți în această direcție.
Capacitatea de interconectare de 3500 MW pe care am putea să importăm și să exportăm în orice moment, ca și țară, mă bucur că Energobit, alături de alte companii românești, este parte din acest proces de modernizare și de dezvoltare a sistemului energetic național.
În concluzie, aș privi și eu foarte mult optimist această iarnă care vine. Spun eu că suntem pregătiți și pentru situații extreme. Suntem deschiși la o colaborare și cred că toate firmele din România, fie că vorbim de firme cu capital majoritar privat sau alte forme de organizare, sunt deschise la o colaborare pentru toți, pentru că sistemul energetic este un lucru foarte important pentru toți cetățenii acestei țări”, a mai spus Florin Pop.
În ceea ce privește forța de muncă, acesta a afirmat că ”sigur că poate răspunsul meu o să-i surprindă pe mulți”.
”Nu vreau să spun că este ușor, pentru că nu este ușor. Dar și anul trecut, și anul acesta, Energobit, la nivelul întregii țări, nu numai la cartierul general din Cluj-Napoca, a angajat aproximativ 150 de noi colegi. Vorbesc 150 anul trecut și aproximativ 120 anul acesta. Da, este greu, da, procesul este complicat, da, o parte din cei pe care îi angajăm rămân în societate câteva luni, după care pleacă. Dar ceea ce am spus totdeauna și profit de această întrebare, să subliniez încă o dată, haideți să fim proactivi, haideți să fim tot timpul proactivi și întâi să dăm și exemple și după aceea, sigur, dacă este cazul, să cerem și să criticăm.
Energobit, anul trecut, a desfășurat împreună cu Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca laboratoarele de SCADA pentru Facultatea de Energie Electrică în sediul companiei. Anul acesta organizăm două laboratoare, facem și laboratorul de SCADA în sediul Energobit, facem și laboratorul de măsuri electrice. Deci, încercăm să pregătim specialiști. Acum 2 ani am obținut atestat de formare de electricieni calificați, astfel încât am ajuns deja să avem mai multe cereri din afara firmei decât din firmă ca să calificăm electricieni. Dacă sistemul nu ne oferă totdeauna posibilitatea să găsim electricieni calificați pe piață, îi calificăm noi ca electricieni. Începând de anul acesta, sper eu, vom avea posibilitatea să calificăm nu numai electricieni, dar să calificăm și instalatori de panouri fotovoltaice, tocmai pentru că simțim o penurie.
Ați pomenit și de activitatea de de proiectare. Chiar mă bucur că firma din grupul Energobit care se ocupă de partea de proiectare, Energobit Control Systems, în ultimii ani, a avut cele mai mari rezultate, cele mai bune rezultate, atât în ceea ce privește cifra de afaceri și rezultatul operațional. Dar, dacă vorbim ca număr de colegi, pot să vă spun că, într-o perioadă de 4 ani, am crescut de cinci ori. Încă o dată, de cinci ori, nu cu 5%, de cinci ori numărul de colegi care lucrează în proiectare. Foarte, foarte mulți tineri, foarte mulți proaspăt absolvenți care sunt dornici să învețe, dar care, în același timp, vin și cu o nouă abordare. Orice stație electrică, în momentul de față, este proiectată 3D. O vezi de sus, de jos, din stânga, din dreapta.
Colegii solicită să cumpărăm cât de repede și o imprimată 3D pentru că vor să facă toate modelele de linii și de stații electrice și în 3D, ca să să vedem și macheta, nu numai proiectul pe calculator.
Deci, chiar sunt optimist, nu este ușor. Vă rog să înțelegeți și o mai spun o dată nu este ușor, dar cred că se poate. Nu vrem să ne substituim absolut deloc rolul, rolul școlilor tehnice, liceelor energetice, universităților tehnice. Dar, în același timp, tocmai ca să arătăm acest spirit de colaborare și spirit de deschidere totală, facem și noi calificări și pregătiri ale colegilor și, cum am spus, din ce în ce mai mult avem cereri și de pe piața în general locală să calificăm personal și pentru alte companii”, a mai spus Florin Pop, directorul general EneroBit.
Datorită investițiilor, iarna asta va fi mai bine în București ca în iernile trecute
Întrebat dacă bucureștenii vor avea apă caldă și căldură în iarna care vine, directorul general al ELCEN a răspuns scurt: ”Răspunsul este foarte clar – da! Vom avea apă caldă și căldură pentru că, în urma lucrărilor din ultimii 2 ani, sistemul de termoficare s-a mai stabilizat, funcționează în parametrii mai siguri, iar, în acest moment, foarte important, ne concentrăm pe partea de investiții”.
”Ne concentrăm să modernizăm acest sistem. În acest moment, am trecut în ultimele două, trei ierni printr-o perioadă critică, o perioadă în care, timp de mai multe zile, anumite cartiere, sute de blocuri, aveau probleme.
În această iarnă va fi mai bine decât iarna trecută. Va fi mai bine decât iernile trecute. Pentru că, așa cum am văzut cu toții, sunt șantiere în București, se lucrează, se lucrează pe modernizări de conducte, au început și fondurile europene. Ca urmare, ne așteptăm în această iarnă la o funcționare mai bun.
Într-adevăr, ne ajută foarte mult și vremea. Această lună octombrie caldă, pe care ne-am dorit-o foarte mult, a însemnat continuarea șantierelor. Suntem pregătiți conform prognozei, undeva la începutul lunii noiembrie, să pornim sistemul de termoficare. Din păcate, întotdeauna, la pornirea acestui sistem care nu are flexibilitate, apar anumite probleme inerente. Ne așteptăm în prima săptămână, în primele zile, până se echilibrează sistemul, să fie într-adevăr unele sincope, adică să nu fie parametrii la toate blocurile, pentru că presiunile sunt încă scăzute și, în urma încărcării sistemului, mai pot apărea avarii. Estimăm în decurs de o săptămână, maxim două, undeva la 15 noiembrie, sistemul să fie cât se poate de fiabil și să putem funcționa iarna aceasta. Probleme punctuale poate vor mai fi, dar, din acest din acest punct, va fi mai bine.
Pe partea de combustibil, de gaze avem contracte încheiate, lucrurile sunt clare. Au fost vremuri mult mai grele acum 2 ani, când a început războiul. Aveam atunci foarte multe incertitudini. În acest moment, noi ne pregătim pentru partea de investiții, pentru că funcționăm totuși cu instalații, cu CET-uri, cu țevi de 50 de ani, de 70 de ani vechime. Foarte important însă, în următorii ani să modernizăm acest sistem, astfel încât și pentru următoarele decade, următorii 20-30 de ani să avem un sistem centralizat eficient în orașul București.
Investițiile pe care noi le preconizăm presupun și integrarea tehnologiilor regenerabile. Ne uităm foarte atent pe partea de stocare de energie, atât termică, cât și electrică, ne uităm foarte atent la geotermal, pompe de căldură, inclusiv fotovoltaic, dar aici într-o măsură mult mai mică. Geotermalul este tema care ne interesează cel mai mult, pentru că știm că există rezerve, mai ales în partea de nord a orașului București și interesul nostru este să avem un sistem cât mai verde, cât mai decarbonizat. Dar, până să ajungem la integrarea acestor tehnologii regenerabile, concret ne interesează să avem CET-uri noi, astfel încât și emisiile de carbon să fie mult mai mici, flexibilitatea sistemului să fie una mult mai bună, pentru că flexibilitatea înseamnă și echilibrare a sistemului energetic național și, cu avântul regenerabilelor din ultimii ani, este nevoie în sistem de capacități „la buton”, care să poată echilibra cât mai bine sistemul energetic național. Deci, din acest punct de vedere suntem, suntem pe un trend pozitiv de investiții.
Ne uităm cu atenție la Fondul de modernizare și sperăm că acest trend investițional să fie unul coerent. După 10-15 ani în care în acest sistem nu au fost investiții, în acest moment avem investiții în curs și investiții pe care le pregătim pentru iarna care urmează, pentru anul viitor.
Cât privește fondurile pentru funcționare, deocamdată stăm binișor, nu bine, în sensul că au intrat cei 400 de milioane de la Primăria Capitalei. Așteptăm și a 2-a tranșă, adică din datorie a fost plătită o parte, nu întreaga datorie, și avem promisiuni că și în perioada următoare, în următoarele luni va fi achitată toată datoria.
Noi vom continua presiunea și interesul nostru, evident legal, este de a primi toate aceste sume. Avem promisiunea aparatului Primăriei și a Primăriei că în acest moment se analizează toate aceste date și urmează să fie rezolvate în următoarele luni”, a mai spus Claudiu Crețu, directorul general al ELCEN București.
