Sebastian BURDUJA
Sistemul energetic a contribuit mult mai mult decât a primit în contextul crizei energetice şi ca urmare a tuturor măsurilor fiscale, sumele colectate de la companiile din energie depăşind 45 de miliarde de lei, din care nu s-au decontat mai mult de 25 miliarde lei, a declarat ministrul Energiei, Sebastian Burduja, la ZF Power Summit.
„Ne uităm la schema de plafonare, compensare şi acolo noi trebuie să urmărim câteva principii. Pe de o parte, să avem o stabilitate în piaţă şi la clientul final. Ori, nu este un lucru uşor de făcut, când ai o situaţie internaţională, regională, în continuă dinamică. Pe de altă parte, să fie o schemă sustenabilă şi ştim bine că statul român a înregistrat nişte datorii către furnizori şi nu sunt mici. Noi ne-am străduit de fiecare dată să găsim soluţii, să venim cu o Ordonanţă de Urgenţă, să cerem bani din Fondul de Tranziţie, din taxa off-shore ş.a.m.d. să plătim aceste sume cât mai repede (…) Eu consider că sistemul energetic, în ansamblul său, a contribuit mult mai mult decât a primit în contextul crizei energetice şi ca urmare a tuturor măsurilor fiscale, undeva la peste 44 – 45 de miliarde de lei, din care nu s-au decontat mai mult de 20 – 23 – 25 de miliarde de lei acum, la zi. Sunt sume colectate de stat de la companiile din energie, pe toate taxele, pe toate impozitele, pe dividende, pe tot ce a intrat”, a spus Burduja.
Întrebat dacă se are în vedere o prelungire a schemei de plafonare până în 2026, ministrul a răspuns că în formula actuală va fi greu de argumentat în faţa Comisiei Europene.
„Noi avem dialog cu Comisia – a fost şi doamna Ditte Juul Jorgensen, directoarea de pe energie – şi cel puţin anul acesta reuşim să stăm în aceşti parametri, şi până în martie 2025, cum este legislaţia actuală, după care trebuie să pregătim această perioadă şi o vom face într-un mod etapizat, transparent şi în deplină consultare cu toţi oamenii din sistemul energetic. Da, e mult până în 2025, în acelaşi timp, e puţin”, a subliniat ministrul.
El a semnalat că au fost demarate discuţii pentru a se pregăti o trecere graduală către o piaţă cât mai competitivă.
„Eu îmi doresc, sunt adeptul unei pieţe competitive în care, prin lupta sănătoasă între cei care dau ofertă şi cei care vin la cerere să rezulte preţuri cât mai bune. Dar în acelaşi timp trebuie să fim conştienţi că nu este o situaţie tipică pe piaţa energetică şi nu doar cea de la noi, ci la nivel regional sau chiar mondial şi trebuie să protejăm şi să asigurăm stabilitatea întregului sistem. (…) Trebuie să avem mare grijă să nu perturbăm piaţa şi să nu cumva să ne suprapunem şi peste nişte evoluţii internaţionale pe care noi nu le putem controla şi atunci să derulăm un film pe care totuşi românii l-au mai văzut, şi firmele, şi cetăţenii şi noi toţi l-am mai văzut acum nişte ani de zile”, a punctat Sebastian Burduja
Politici ”păguboase”
Continuarea politicii prin care sunt trase dividende la bugetul de stat de la companiile din energie, lăsându-le fără resurse de investiţii, ne va face rău pe termen lung, a mai spus Sebastian Burduja.
„Noi întotdeauna vom fi de partea companiilor noastre şi într-un dialog constructiv cu Ministerul Finanţelor, pentru că trebuie să înţelegem că, dacă vom continua o politică în care tragem dividende la bugetul de stat şi lăsăm Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Romgaz fără resursele de a face investiţiile pe care trebuie să le facă, ne facem rău pe termen lung. Adică, sigur, contabil, poate ne vom închide mai bine la finalul acestui an, dar în perspectiva a 2 – 3 – 5 – 10 ani nu vom reuşi să facem aceste proiecte de investiţii. Şi colegii mei din aceste companii importante ale statului român, şi nu sunt doar ale statului român, sunt companii listate, ştiu că întotdeauna voi susţine punctul lor de vedere”, a spus Burduja.
El a subliniat că nu pot fi făcute proiecte de miliarde de euro fără sumele de la dividende şi nici nu pot fi obţinute finanţări pe pieţele internaţionale spunând că Ministerul Finanţelor a decis că dividendele trebuie să fie mai mari.
„Nu poţi să faci proiecte de miliarde de euro şi să nu te bazezi pe dividendele care de fapt ar trebui să-ţi aparţină. Mai mult, trebuie să ridici finanţări pe pieţele internaţionale, trebuie să ai un dialog cu marile bănci de investiţii, şi nu poţi să te duci să spui: ‘Ştiţi, Ministerul de Finanţe anul acesta a hotărât că de fapt trebuie să dau 80% din dividende şi nu 50% sau 30%'”, a punctat ministrul Energiei.
Alegerea tehnologiei SMR s-a făcut pe baza unei analize foarte riguroase
Tehnologia pe care România a ales-o pentru proiectul reactoarelor nucleare de mici dimensiuni (n.r. – SMR), în baza unei analize foarte riguroase făcute de experţii în sectorul nuclear, are toate şansele să funcţioneze şi să fie printre primele, a mai spus ministrul Energiei.
„Cred în acest proiect şi mă bazez pe nişte lucruri. Am fost la Washington DC, ne-am văzut cu preşedintele Comisiei de Reglementare a Activităţilor Nucleare (NRC) – este cel mai dur reglementator din lume – şi ne-a explicat procesul prin care a trecut tehnologia NuScale pentru a fi licenţiată şi faptul că sunt în grafic ca până la jumătatea anului viitor să existe o licenţă pe modelul de 77 de MW, aşa cum va fi cel de la Doiceşti – şase module, fiecare modul 77 de MW. Şi a explicat că sumele sunt de ordinul a 700-800 de milioane de dolari, bani care au fost investiţi în licenţierea aceasta foarte complexă. Nicio altă tehnologie de pe piaţă nu a ales acest model de licenţiere, care înseamnă să-ţi licenţiezi practic tot designul de la început, să ţi-l aprobe, şi apoi treci la construcţie”, a explicat Burduja.
El a subliniat că tehnologiile rivale au mers pe un model de licenţiere parţială, la un grad de 30% intră cu o etapă de construcţie şi ulterior termină în partea de licenţiere.
„Deci, această tehnologie pe care România a ales-o acum ani de zile, în baza unei analize foarte riguroase pe care au făcut-o experţii în sectorul nuclear, au determinat că această tehnologie are toate şansele să funcţioneze şi să fie printre primele, dacă nu prima. Şi, într-adevăr, NRC Statele Unite confirmă pe deplin această evaluare. S-au spus multe despre proiectul din Idaho. Realitatea verificabilă este că acel proiect a eşuat doar din cauze comerciale şi doar pentru că în Statele Unite gazul nu este penalizat, aşa cum e penalizat în Uniunea Europeană sau chiar în Canada. Şi atunci companiile de utilităţi, zecile de companii care trebuiau să subscrie acolo nu au ales o tehnologie nouă. Au ales o tehnologie într-adevăr mai ieftină, bazată pe gaz”, a mai spus ministrul Energiei.
Acesta a semnalat că în aceste proiecte de reactoare modulare de mici dimensiuni contează foarte mult economiile de scară. Dacă primele unităţi costă mai mult, de exemplu câteva miliarde de dolari, a 10-a unitate, a 50-a unitate sau a 100 unitate vor costa mult mai puţin, deoarece se creează un întreg lanţ de producţie.
„Sunt economii de scară şi România are potenţialul extraordinar de a fi un furnizor de astfel de proiecte pentru întreaga regiune. Şi atât vă mai spun: proiectul de la Doiceşti nu este întâmplător. Este o fostă termocentrală de 400-400 şi ceva de MW putere instalată, exact cam cât va avea şi centrala bazată pe cele şase reactoare modulare de mici dimensiuni. Şi sunt, pe analizele Nuclearelectrica, undeva la 30 de locaţii aproape identice sau foarte similare cu cea de la Doiceşti, în toată regiunea noastră, fostul bloc comunist, care a făcut proiectele acestea pe un principiu de copy-paste, cum era pe atunci”, a afirmat ministrul.
În ceea ce priveşte reactoarele de la Cernavodă, Sebastian Burduja a reiterat că, pentru la Unitatea 1, a fost semnat contractul pentru elementele de fabricaţie, totul este în grafic astfel ca, începând din 2027, să demareze practic retehnologizarea.
„Deci, până la final de 2026 să meargă Unitatea 1, după care, într-un an şi jumătate, maximum 2 ani de zile, să se poată retehnologiza. Şi asta înseamnă încă 30 de ani câştigaţi la Unitatea 1”, a punctat ministrul.
La unităţile 3 şi 4, a adăugat el, există o scrisoare de interes din partea unui consorţiu de firme care include firma canadiană ce dezvoltă tehnologia CANDU, compania americană Fluor, include Ansaldo, care s-a mai implicat în proiectul reactoarelor de la Cernavodă etc.
„Acum urmează, practic, adoptarea unei hotărâri în Guvern care să reflecte bugetul şi graficul pe care îl aşteptăm pentru unităţile 3 şi 4, după care urmează o procedură de achiziţie şi, având în vedere specificitatea acestei investiţii şi anume că ea nu se poate face decât cu tehnologia CANDU, tehnologia canadiană, practic, cu acest consorţiu, va implica o negociere foarte dură pe care Nuclearelectrica o va duce cu acest consorţiu”, a mai spus Sebastian Burduja.
