Sistemul de taxare a hidrocarburilor nu va intra în vigoare nici anul viitor, apreciază Asociaţia Română a Companiilor de Explorare şi Producţie Petrolieră (ROPEPCA), din cauză că nu mai este timp pentru ca acesta să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2016. Redevenţa reprezintă o taxă pe care statul o percepe din valoarea producţiei. În sectorul de petrol şi gaze, redevenţele au valori între 3,5% şi 13,5%, în funcţie de mărimea zăcământului.
„Noi aşa am înţeles, am aşteptat să continuăm dialogul cu Ministerul de Finanţe şi cu Fondul Monetar Internaţional şi faptul că încă nu am fost invitaţi la discuţii şi faptul că Dan Manolescu a părăsit ministerul ne-a condus spre concluzia că va exista o întârziere. De la ANRM nu avem veşti, ştim că ANRM a confirmat faptul că acea comisie interministerială care a fost însărcinată să elaboreze un raport pe redevenţe s-a desfiinţat. Asta înseamnă că raportul a plecat către Cancelaria primului ministru, ce curs va avea acel raport şi noi aşteptăm să vedem”, a declarat preşedintele ROPEPCA, Artur Stratan, la o conferinţă de presă.
Potrivit acestuia, redevenţele rămân neschimbate şi anul viitor.
„Redevenţele rămân neschimbate şi anul viitor, aceasta este estimarea noastră. Redevenţele este foarte bine să fie schimbate de la 1 ianuarie al unui an. Pentru că să schimbi contabilitatea unei companii cu operaţiuni atât de extinse cum este o companie petrolieră este ceva aproape imposibil de făcut la jumătatea anului sau oricând. De aceea este foarte bine să se schimbe de la 1 ianuarie. Nu mai este timp, din punctul nostru de vedere, să se introducă noul sistem al redevenţelor de la 1 ianuarie 2016, deci odată ce acest obiectiv nu mai poate fi atins, deducţia logică este că va fi vorba de 1 ianuarie 2017”, a precizat Stratan.
Preşedintele ANRM, Gheorghe Duţu, declara în luna iulie că noua modalitate de taxare a hidrocarburilor, la care Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM) lucrează împreună cu Ministerul Finanţelor Publice, va fi definitivată în luna august şi va intra în dezbatere în Parlament în sesiunea din toamnă.
Valoarea totală a redevenţelor petroliere şi miniere încasate de stat anul trecut a fost de 1,64 miliarde lei (aproape 370 milioane euro), din care doar cele petroliere sunt la nivelul de 1,36 miliarde de lei. Cea mai mare parte din redevenţe este plătită de Romgaz şi OMV Petrom.
De asemenea, prezentă la eveniment, Carmen Neagu, preşedintele Consiliului de Supraveghere al Transelectrica, a declarat că proiectul privind strategia energetică a ţării acoperă doar zona de energie electrică şi de resurse, cea de energie termică fiind mai puţin acoperită, care reprezintă 40-50% din balanţa energetică a unei ţări.
În opinia sa, mai mult de jumătate dintre unităţile de producţie a energiei electrice din România există doar pe hârtie. Este vorba de centrale cu peste 30 de ani vechime, ineficiente şi al căror cost de producţie este extrem de ridicat comparativ cu celelalte tipuri de centrale. Acestea nu funcţionează decât în situaţii de urgenţă.
“Cele 22.000 MW în capacităţi instalate în toate tipurile de unităţi de producere a electrictiăţii nu sunt decât pe hârtie. Producătorii le anunţă ca disponibile. Vom avea la iarnă o imagine mult mai clară asupra acestui aspect. În realitate, nu funcţionează nici măcar jumătate din acestea. Sunt blocuri care nu au mai funcţionat din 2011. Însă dacă la un moment dat ar fi nevoie să se pună în funcţiune să zicem 12.000 MW din această capacitate am avea o mare problemă”, a declarat Carmen Neagu, preşedintele Consiliului de Supraveghere al Transelectrica.
De altfel, în România nu au fost funcţionat niciodată mai mult de 10.000 MW, ci abia în condiţii deosebite consumul creşte spre acest nivel (lipsa vântului, secetă, temperaturi ridicate). Specialiştii din sector sunt de părere că echipamentele vechi de peste 30 de ani, cu randamente foarte scăzute, ar trebui casate, scoase din funcţiune.
