Cancelarul german, Olaf Scholz, a anunţat deblocarea a 200 de miliarde de euro pentru plafonarea preţurilor la energie, în ideea de a veni în sprjinul consumatorilor, în contextul inflaţiei, care nu încetează să crească după invadarea Ucrainei de către Rusia, informează AFP, preluat de Agerpres. De remarcat, Germania a mai injectat 100 miliarde de euro în același scop și se pregătește să preia compania Uniper. În total, nemții cheltuie, numai prin aceste ”injecții” monetare, circa 300 miliarde de euro. Germania are un PIB de aproximativ 4.300 miliarde euro, iar România – de circa 220 miliarde de euro, adică de aproximativ 20 de ori mai mic față de Germania. Păstrând proporțiile, România ar putea să vină în ajutorul consumatorilor, casnici și industriali, cu subvenții tot de 20 de ori mai mici față de Germania, adică de 15 miliarde de euro (circa 75 miliarde de lei).
„Preţurile trebuie să scadă, aşa că Guvernul va face tot ceea ce poate. În acest scop, punem la punct un amplu scut defensiv”, a spus Olaf Scholz.
Conform planurilor anunţate joi, care vor fi finanţate prin nou împrumuturi, Guvernul de la Berlin va introduce o frână de urgenţă la preţurile la gaze şi electricitate şi, de asemenea, va renunţa la intenţia anterioară de a introduce o taxă pe gaze, care urma să fie plătită de consumatori, în ideea de a evita noi majorări de preţuri. Guvernul german va dezvălui în perioada următoare detaliile acestui nou dispozitiv, care se va adăuga precedentelor măsuri de sprijin cu o valoare totală de aproximativ 100 de miliarde de euro.
Rata anuală a inflaţiei în Germania a urcat până la 10% în luna septembrie, cea mai ridicată valoare înregistrată după luna decembrie 1951.
„Ne regăsim într-un război pentru energie, pentru prosperitate şi libertate”, a spus ministrul german al Finanţelor, Christian Lindner. „Vrem să separăm în mod clar cheltuielile de criză de managementul nostru obişnuit al bugetului, vrem să trimitem un semnal foarte clar către pieţele de capital”, a adăugat Lindner.
Explozia preţurilor la gaze naturale şi electricitate după revenirea post-Covid şi, mai ales, după debutul războiului din Ucraina, a declanşat o criză energetică fără precedent în ultimii 50 de ani, criză care nu ocoleşte nicio ţară. Numeroase state au pus la punct măsuri de susţinere a gospodăriilor şi companiilor, iar o serie de ţări, precum Franţa şi Spania, au introdus plafonarea preţurilor la energie.
Germania plăteşte în prezent un preţ semnificativ pentru dependenţa sa crescută de gazele naturale venite din Rusia, care, înainte de războiul din Ucraina, era responsabilă pentru 55% din necesarul de gaze al Germaniei. Prima economie europeană trebuie să găsească acum alte surse de aprovizionare pe o piaţă unde preţurile au explodat.
Preluarea Uniper, alte 30 miliarde de euro din bugetul german
Preluarea de către Guvernul Germaniei a companiei Uniper ar urma să coste peste 30 de miliarde de euro, a anunţat Business Insider, citând surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul, transmite Reuters.
Executivul de la Berlin este aproape de a ajunge la un acord de preluare. Uniper a informat că toate părţile implicate în discuţiile privind măsurile de stabilizare caută şi posibilităţi de majorare a capitalului, decizie în urma căreia Guvernul german va prelua o participaţie majoritară în cel mai mare importator de gaze al ţării.
Conform Bloomberg, Germania a ajuns la un acord provizoriu cu Uniper şi firma sa mamă – Fortum – privind naţionalizarea companiei.
Ministerul german al Economiei a precizat că nu comentează informaţiile, informând că discuţiile sunt în derulare. „Când acestea vor fi finalizate, vă vom informa”, a declarat un purtător de cuvânt.
Nici oficialii firmei finlandeze Fortum nu au comentat informaţia, iar cei ai Uniper nu au fost disponibili imediat pentru declaraţii.
Săptămâna trecută, Uniper anunţa că Executivul german ar putea prelua o participaţie majoritară în companie din cauza problemelor financiare, ceea ce deschidea calea spre adoptarea unei decizii istorice – naţionalizarea completă a firmei.
Uniper a înregistrat pierderi de 12,3 miliarde de euro în prima jumătate a acestui an şi a trebuit să fie salvată de stat, după ce reducerea livrărilor de gaze de către Gazprom a forţat compania germană să cumpere gazele de care avea nevoie la preţuri mai mari.
