Acasă Economie Și în stare de urgență, România importă mai multă energie decât exportă

Și în stare de urgență, România importă mai multă energie decât exportă

de M G

România continuă să fie importator net de energie electrică, chiar și în perioada de stare de urgență, în care consumurile au scăzut. Ceea ce arată că avem grupuri energetice vechi, cu randamente scăzute, puțin prietenoase cu mediul și, în consecință, cu costuri mari. De altfel, cel mai mare producător de energie pe bază de cărbune, Complexul Energetic (CE) Oltenia (CEO), de la începutul anului (când încă nu se instalase epidemia mondială de coronavirus) a funcționat cu maxim 5 grupuri energetice, ce au produs maxim 1.500 MWh/h, în timp ce, în anumite momente, în timpul stării de urgență, a produs și sub 300 MWh/h (adică n-a funcționat nici măcar un bloc energetic la capacitate). Și aceasta în condițile în care CE Oltenia are 11 grupuri energetice, cu o capacitate totală instalată de 3.240 MW. Potrivit Institutului Național de Statistică (INS), România a importat, în perioada ianuarie – martie 2020, o cantitate de 2,1TWh și a exportat 1,6 TWh, astfel că deficitul energetic a ajuns la 0,5 TWh.

În primele trei luni ale anului, resursele de energie electrică au fost de 17,5 TWh, în creștere cu 0,36 TWh, faţă de perioada corespunzătoare a anului 2019, transmite INS. Producţia din termocentrale (n.r. – pe gaze și pe cărbune) a fost de 6,2 TWh, în scădere cu 0,87 TWh (-12,4%). De altfel, scăderea producției în termocentrale se vede și în scăderea utilizării cărbuneli și gazelor naturale. Este adevărat, și din cauza unei ierni mult mai blânde ca de obicei. Potrivit Statisticii, în această perioadă, producția internă de cărbune a scăzut cu 20,3%, iar importul – cu 1,6%. De asemenea, s-a diminuat cu 3 procente producția internă de gaze naturale, în timp ce importul a scăzut cu 6,2%.

Producţia din hidrocentrale a fost de 3,4 TWh, în scădere cu 37,3 milioane kWh (-1,1%), iar cea de la centrala nuclearo-electrică de la Cernavodă a fost de 3 TWh, în creștere cu 0,11 TWh (+3,6%).

Producţia din centralele electrice eoliene în perioada 1.I – 31.III.2020 a fost de 2,3 TWh, în creștere cu 0,2 TWh faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, iar energia solară produsă în instalaţii fotovoltaice a fost de 331,7 milioane kWh, în scădere cu 9,1 milioane kWh faţă de perioada corespunzătoare a anului 2019.

Consumul final de energie electrică a fost de 14 TWh, cu 2,2% mai mic faţă de perioada corespunzătoare a anului 2019. Economia a consumat 10,6 TWh (-4,9%), iar populația 3,4 TWh (+3,4%). Iluminatul public a înregistrat o scădere cu 0,5%, până la 0,16 TWh. Consumul propriu tehnologic în reţele şi staţii a fost de 1,7 TWh, în scădere cu 74,4 milioane kWh.

În perioada 1.I – 31.III.2020, resursele de energie primară au scăzut cu 2,4%, iar cele de energie electrică au crescut cu 2,1%, față de aceeași perioadă a anului precedent. Principalele resurse de energie primară în această perioadă au totalizat 8.506.700 tone echivalent petrol (tep), în scădere cu 212.000 tep faţă de perioada 1.I-31.III.2019. Producţia internă a însumat 4.933.100 tep, în scădere cu 221.800 tep faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, iar importul a fost de 3.573.600 tep.

din aceeasi categorie