Guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, le recomandă băncilor să nu reducă dobânzile la depozite, dar să le diminueze pe cele la credite. Sfatul vine după ce banca centrală a anunţat că începe un ciclu de reducere a dobânzii de politică monetară şi, în plus, a redus dobânda la care se împrumută băncile de la BNR şi a majorat-o pe cea la care băncile depun bani la BNR.
“Încercăm să convingem băncile comerciale să se uite cu atenţie în bilanţurile lor, în bugetele lor. Ştim că au bugetele strânse, nu sunt nici ei foarte confortabil, dar aceste bugete îşi pot găsi resurse şi încurajare de la noi, de la Banca Centrală, să nu se joace cu resursele. Trăim o perioadă în care pare că avem fluxuri de capital, după ce, în urmă cu şase luni, plecau trei miliarde euro din România. Băncile trebuie să îşi găsească, să îşi consolideze baza de clienţi, depozitarii, să le inspire încredere. Mesajul nostru este acesta: “Nu începeţi de data aceasta cu reducerea ratelor de dobândă la depozite. Aveţi toate motivele să reduceţi ratele de dobândă la creditare. Este în interesul băncilor comerciale, o spun cu toată responsabilitatea”, a afirmat Isărescu, cu ocazia prezentării Raportului trimestrial asupra inflaţiei.
Potrivit acestuia, decizia Consiliului de Administraţie din 2 mai dă un semnal băncilor cum să înceapă ciclul de reducere a dobânzilor la credite.
“De obicei se uitau în bugetele proprii, absolut normal, sunt bănci, nu societăţi filantropice, şi începeau: “A coborât Banca Naţională rata de referinţă, să coborâm şi noi repede ratele de dobândă”. Nu, semnalul nostru de data asta este diferit. Rata de dobândă la depozitele noastre poate să fie asimilată cu o rată minimă de dobândă de la economisire. Noi nu vorbim aici, ci dăm. Dăm celor care au exces de lichiditate, dintr-un motiv sau altul, de trezorerie sau un exces mai mult sau mai puţin permanent de lichiditate, le dăm dobândă. BNR nu mai dă 1,25%, a început să dea, din 3 mai, 2,25%. Semnalul nostru cred că este clar şi nu este un semnal de vorbire: “Hai să le dăm sfaturi băncilor”. Le dăm un semnal de fapte. De data asta solicităm băncilor să nu se repeadă să înceapă prin coborârea dobânzilor la depozite”, a explicat guvernatorul BNR.
El a precizat însă că decizia le aparţine, totuşi, băncilor.
“Dobânda superioară din coridor se mai numeşte Lombard. Rata dobânzii la facilitatea de creditare este considerată de către băncile comerciale, în discursul lor public, ca un fel de rată minimă a creditării. Eu spun cam aşa: noi nu putem să coborâm rata de creditare la creditele acordate, cum vor fi ele, de consum, imobiliare, credite pentru construcţii de locuinţe, sub nivelul acesta, pentru că, în momentul în care avem un gol de lichiditate, de unde putem să ne finanţăm? De la Banca Naţională, de la Lombard. Au şi nu au dreptate. Oricum, simbolistica este importantă în ceea ce priveşte şi politica monetară, şi situaţia monetară. Decizia noastră are o simbolistică puternică şi faptică, să spunem. Vom da credite Lombard pentru cei care au nevoie de finanţare cu un procent mai ieftin. De la 9,25% a scăzut la 8,25% şi îi vom “recompensa”, pe cei care au exces de lichiditate, deci cei care au economisiri în plus şi nu pot să le plaseze, cu un procent în plus. În consecinţă, pentru bănci mesajul nostru devine şi mai clar prin această explicaţie. (…) Un alt motiv este ca dobânzile pe piaţa monetară interbancară să fluctueze mai puţin”, a mai spus Isărescu.
Reamintim, Consiliul de Administraţie al BNR a decis îngustarea coridorului simetric format de ratele dobânzilor facilităţilor permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară la +/- 3 puncte procentuale de la +/-4 puncte procentuale. Începând din data de 3 mai 2013, rata dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard) a coborît la nivelul de 8,25% pe an de la 9,25%, iar rata dobânzii pentru facilitatea de depozit este de 2,25% pe an faţă de 1,25%.
Băncile nu mai pot miza pe creditele de consum
Băncile trebuie să-şi reia activitatea de creditare, dar pe altă bază, pentru că acestea nu mai pot miza pe credite de consum, în condiţiile în care psihologia românilor s-a schimbat, a mai spus Isărescu.
“Cifra aceasta de 28%, 18% pe medie, 28% la o bancă (n.r. – nivelul creditelor neperformante) derivă, de câteva luni bune, şi din faptul că se micşorează baza de comparaţie, volumul de creditare. De aceea dăm acest semnal: Măi, fraţilor bancheri, dacă nu mai vreţi să daţi credite, pentru că sunteţi preocupaţi de altceva şi vă căutaţi resurse prin alte părţi, vedeţi că se va întoarce ca un bumerang împotriva voastră o asemenea decizie. Aici suntem îngrijoraţi. Băncile trebuie să-şi reia, cu seriozitate, făcând curăţenia necesară, activitatea principală, de creditare. Bineînţeles, pe altă bază, un nou business model. Nu mai pot să mizeze, la fel ca înainte, pe creditele de consum”, a declarat Isărescu.
Acesta a spus că psihologia românilor s-a schimbat şi că nu se va aventura nimeni să ia credite oricum, ca să-şi cumpere frigidere, maşini şi aşa mai departe, deoarece s-a îmbunătăţit dotarea cu mijloace sau bunuri de consum de folosinţă îndelungată.
Guvernatorul BNR a declarat că nu este îngrijorat de nivelul creditelor neperformante, pentru că România nu a avut şi nu va avea un sistem de contabilitate şi de comensurare a creditelor neperformante acoperitor, în sensul că anumite credite sunt lăsate “să mai dospească”.
De asemenea, acesta a precizat că România are un sistem chiar dur, iar băncile s-au plâns că sunt puse să provizioneze, creditele neperformante fiind provizionate aproape 100%.
La rândul său, viceguvernatorul BNR, Cristian Popa, a explicat că BNR a exercitat o presiune constructivă asupra băncilor, pentru ca acestea să îşi recunoască creditele neperformante şi mai departe să provizioneze integral.
“Noi preferăm să avem o cifră de credite neperformante poate mai mare, dar ştiind că nu sunt probleme ascunse în sistem, decât mai degrabă să trecem cu vederea problemele din sistem, având o cifră mai liniştitoare, dar nu neapărat realistă”, a spus Popa.
De asemenea, viceguvernatorul BNR a declarat că instituţia are un dialog nu numai cu băncile, ci şi cu firmele cu care băncile lucrează, cum ar fi companiile de consultanţă, şi a constat, nu numai în România, că principala activitate a acestor firme de consultanţă era în perioada de boom M&A – mergers and acquisitions (n.r. – fuziuni şi achiziţii), iar acum mai degrabă este procesul de ameliorare a gestionării bilanţurilor existente.
Cristian Popa a spus că nu se aşteaptă la procese de fuziune sau de diviziune de instituţii.
Reduceri de dobândă la bănci în 6 luni
Reducerea dobânzii cheie de către Banca Naţională a României s-ar putea resimţi la nivelul creditelor acordate de bănci după şase luni, a declarat Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR.
“Guvernatorul a insistat pe transmiterea unui semnal prin fapte, pe care BNR l-a dat în legătură cu reducerea dobânzilor la credite. Studiile noastre arată că această reducere are loc într-o perioadă scurtă, atunci când priveşte depozitele, şi relativ mai îndelungată, atunci când priveşte creditele care sunt acordate sectorului întreprinderilor. După părerea mea, dacă mesajul a fost recepţionat corect şi băncile au interesul să recepţioneze corect, ar trebui să facă acest lucru pe cât posibil mai repede. Studiile noastre arată că se întâmplă în 6 luni”, a declarat Lucian Croitoru.
RMO rămân neschimbate
Pe de altă parte, Banca Naţională a Românei nu vede un motiv pentru reducerea rezervelor minime obligatorii (RMO) percepute băncilor, în condiţii de diminuare a activităţii de creditare.
“Vreau să vă spun, pentru cei care citiţi deleveraging-ul (n.r. – dezintermediere, reducerea volumului de credite ale băncilor) ca un fel de “bau bau”, nu trebuie să ne plătim şi datoriile!? Această reducere a expunerii trebuie să fie ordonată, controlată şi moderată ca sume. Dacă se întâmplă aşa de ce să îl blamăm şi bineînţeles până la un anumit moment. În condiţii de deleveraging nu vedem un motiv cu totul şi cu totul aparte să îl stimulăm, prin eliberarea de rezerve minime obligatorii”, a declarat Mugur Isărescu.
Practic, prin reducerea RMO la valută, s-ar elibera sume ce ar fi repatriate de instituţiile de credit către băncile mamă din străinătate.
Isărescu a spus că, pe măsură ce se vor observa alte tendinţe pe piaţă monetară, respectiv când băncile îşi vor relua creditarea, având această situaţie pozitivă în ceea ce priveşte lichiditatea, atunci BNR va avea în vedere reducerea rezervelor minime obligatorii la pasivele în lei.
Guvernatorul BNR a mai spus că deleveragingul nu este un lucru rău, doar că nu este foarte plăcut, fiind considerat o plată sau o rambursare a unei datorii.
Creştere economică mai mare
România ar putea înregistra o creştere economică mai mare de 1,6% în 2013, cu un an agricol bun, a mai spus Mugur Isărescu.
“Noi am păstrat prognoza de 1,5 – 1,6%, dar datele noastre privind creşterea economică nu sunt date principale. Modelul nostru, spre deosebire de modelul utilizat de Comisia de Prognoză sau, în general, de către Guvern, ţinteşte inflaţia. Toate celelalte date sunt pentru a vedea cum vor evolua preţurile. Eu, de regulă, sunt optimist. Cu un an agricol bun, cred că vom avea o creştere economică mai mare de 1,6%”, a spus Isărescu.
Acesta a mai arătat că prognozele Băncii Naţionale privind creşterea economică nu trebuie luate ca nişte date esenţiale, acestea fiind secundare.
Comisia Naţională de Prognoză a revizuit în scădere estimarea privind creşterea Produsului Intern Brut în 2013, de la 2% în varianta de toamnă 2012, la 1,6% în Prognoza de iarnă 2013.
Tolerabilă o variaţie a cursului de 5%
În ceea ce priveşte cursul de schimb, guvernatorul BNR consideră tolerabilă o variaţie de 5-6% şi afirmă că Banca Centrală se uită cu seriozitate la multitudinea de echilibre pe care să se bazeze o inflaţie scăzută.
“Între 4,3 lei/euro şi 4,5 lei/euro, de exemplu, este cam 4 şi ceva la sută, sub 5%. Între 4,3 lei/euro şi 4,6 lei/euro cred că este vreo 7%. Cândva, pentru a evita avalanşa de întrebări despre cursul de schimb, spuneam că Banca Naţională nici nu bagă în seamă evoluţiile de curs într-un interval de 5%. Categoric exageram, pentru că le băgăm în seamă, nu? Dar nu pentru public. Nu vrem să facem comentarii. Credem că un interval rezonabil de 5-6% este tolerabil, este ceea ce eu numesc o zonă în care cursul trebuie să îşi facă datoria”, a spus Isărescu.
Potrivit acestuia, cursul are funcţii regulatoare, echilibrante, descurajează operaţiunile speculative în anumite limite, cu condiţia ca marjele să nu fie cunoscute.
“În momentul în care le-au cunoscut… mai ales dacă declari, este un apetit extraordinar pentru operaţiunile speculative. Ceva aşa, 5-6% este tolerabil. În mod sigur nu vrem să descurajăm exporturile şi această instituţie se uită cu seriozitate la multitudinea de echilibre pe care să se bazeze o inflaţie scăzută”, a explicat guvernatorul BNR.
Nou acord cu FMI
Pe de altă parte, Mugur Isărescu s-a declarat un susţinător al încheierii unui nou acord cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), în principal pentru credibilitatea pe care o oferă un astfel de document.
“Fac parte din categoria acelora care, din considerente în principal de credibilitate, votez pentru încheierea unui nou acord cu FMI, în contextul în care am văzut cât de volatilă şi fragilă poate să fie situaţia în Europa. Explozia asta din Cipru, cred eu, ne-a mai luminat în sens de maturizare. Ne-am dat seama că suntem supuşi, ca ţară cu balanţa de plăţi total deschisă, la intrări/ieşiri de capital, suntem expuşi la diverse riscuri”, a spus Isărescu. Pe de altă parte, şeful Băncii Centrale a arătat că nu există niciun semnal de întrerupere a actualului acord cu FMI.
“Am fost la Washington la sesiunea de primăvară, chiar că nu avem niciun semnal. Pe partea monetară, pe partea fiscală lucrurile merg în direcţia bună, chiar ceva mai bine decât am prevăzut anterior”, a explicat Mugur Isărescu.
În ceea ce priveşte performanţa fiscală, acesta a afirmat că România are toate şansele să iasă din zona de deficit excesiv.
“Aici chiar nu văd de ce am putea să ne îngrijorăm. Ca veteran ştiu câte guverne, câţi miniştri s-au sacrificat pe problema reformelor structurale din România. Asta este o treabă grea. Acolo ai o multitudine de factori, numai cine nu a fost într-o vâltoare de restructurare la o întreprindere, să stea, pe deoparte, cu sindicatele, cu managerii… numai o asemenea persoană, fără experienţă, poate să califice uşor un eşec în domeniu. Aici sunt riscuri. Fondul a manifestat mai mult decât înţelegere. Ce nu poate să accepte este ca, dintr-un anumit moment în care tot eşuezi, nu îţi iese o chestiune, să “nu tai coada pisicii”, ca să spunem aşa. De la un punct trebuie să iei o decizie. Întârzierile, arieratele, pierderile se contabilizează undeva şi sunt plătite de către cineva. Eu nu am motive de îngrijorare aici. Nu am motive nici legate de un eventual nou acord”, a explicat guvernatorul BNR.
De asemenea, Lucian Croitoru, consilierul guvernatorului BNR, a spus că România are nevoie de un nou acord cu FMI nu atât pentru motive interne, cât pentru a se proteja de eventuale şocuri din exterior.
Board-ul Fondului Monetar Internaţional a aprobat, pe 15 martie 2013, prelungirea cu trei luni a acordului stand-by cu România, până la 30 iunie.
Actualul acordul stand-by, în valoare de 3,5 miliarde de euro (reprezentând aproximativ 300% din cota pe care România o are la Fond), a fost aprobat, iniţial, pe 25 martie 2011 şi este unul preventiv, prin care fondurile vor fi atrase numai în caz de necesitate.
La începutul acestui an, şeful Misiunii FMI, Erik de Vrijer, a avertizat că Acordul României cu Fondul Monetar Internaţional va expira şi nu va exista o altă înţelegere, dacă autorităţile române nu îndeplinesc precondiţiile asumate până în luna iunie. Precondiţiile se referă la reducerea arieratelor, dar şi la măsuri care vizează companiile de stat – privatizarea CFR Marfă, listarea secundară a unui pachet de acţiuni Transgaz, începerea listării Complexului Energetic Oltenia.
Prognoză la inflaţie
Banca Naţională a României a revizuit în jos prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an la 3,2%, cu 0,3 puncte procentuale mai puţin, a declarat Mugur Isărescu, cu ocazia prezentării Raportului trimestrial asupra inflaţiei.
Pentru finalul anului 2014, prognoza BNR a fost revizuită în sus cu 0,1 puncte procentuale, la 3,3%.
Făcând referire la inflaţia din primul trimestru din acest an, Isărescu a afirmat că aceasta se menţine în afara intervalului ţintit, după cele două şocuri externe, care au determinat ieşirea inflaţiei din interval.
“După al doilea şoc din ultimul semestru al anului trecut, determinat în principal de secetă şi evoluţiile politice, urmat de majorarea accizelor şi a preţurilor administrate din ianuarie, observăm intrarea pe un trend descendent, pe care noi îl prognozăm să fie mai accentuat în lunile februarie- martie ale anului curent. În sensul scăderii preţurilor au acţionat aprecierea nominală a leului faţă de euro şi faţă de dolarul american, persistenţa deficitului de cerere, îmbunătăţirea anticipaţiilor inflaţioniste, în special după luna februarie, precum şi manifestarea unor efecte de bază favorabile asociate subgrupei LFO (n.r – legume, fructe, ouă) şi a subgrupei combustibililor”, a spus guvernatorul Băncii Naţionale a României.
Potrivit acestuia, în ceea ce priveşte creşterea inflaţiei au fost ajustări aplicate preţurilor administrate, în special energiei electrice, majorării accizelor, actualizării cursului de schimb de referinţă utilizat în calculul accizelor, precum şi o majorare a cotaţiilor internaţionale ale ţiţeiului în ianuarie şi februarie a.c..
Potrivit INS, rata anuală a inflaţiei a fost, la finalul lunii martie, de 5,25%, fiind în prognoza BNR de 5,2% +/-0,6%.
De asemenea, pentru trimestrul II (sfârşit de perioadă) BNR a proiectat, în raportul din februarie 2013, o inflaţie de 5,9%, cu 1,1% marjă de variaţie, iar pentru T3 o inflaţie de 3,5% cu un interval de incertitudine de +/- 1,4%. În ultimul trimestru al acestui an marja de incertitudine era de 1,7% la o inflaţie prognozată de 3,5%.
