Fondul Monetar Internaţional (FMI) recomandă autorităţilor române să demareze un proces de consolidare fiscală durabilă, susţinut de măsuri de calitate, destinate diminuării deficitul bugetar şi celui comercial, să reevalueze noua lege a pensiilor şi să îmbunătăţească guvernanţa la companiile de stat, se arată în raportul elaborat de staff-ul FMI după discuţiile cu oficialii români din luna iunie a acestui an. Pe de altă parte, agenţia de rating Standard & Poor’s arată că ritmul de creştere al economiei româneşti va rămâne sub 4% în acest an, după care se va reduce în 2020-2021 din cauza încetinirii cererii externe, a reducerii ritmului de creştere a salariilor şi a unui mediu fiscal mai neutru. Mai mult, S&P arată că investitorii străini ar putea fi din ce în ce mai reticenţi să investească în România având în vedere creşterea rapidă a salariilor, lipsa dezvoltării infrastructurii şi incertitudinile politice persistente. Practic, ambele instituţii recomandă autorităţilor “să aibă grijă”!
Potrivit experţilor FMI, creşterea economiei româneşti ar urma să rămână la nivelul de 4% în 2019 şi să încetinească la 3% pe termen mediu.
„Activitatea economică va continua să fie stimulată de consum, însoţit de o inflaţie ridicată şi un deficit de cont curent de peste 5% din PIB în 2019-2020. Creşterea este prognozată să încetinească pe măsură ce investiţiile productive au slăbit ca urmare a regreselor înregistrate de reformele structurale, iar impulsul fiscal se va diminua în timp”, se arată în raportul FMI.
De asemenea, experţii instituţiei financiare internaţionale atrag atenţia asupra faptului că riscurile semnificative. „Principalul risc intern este o nouă creştere a vulnerabilităţii provocate de şocuri politice. Având în vedere ciclul electoral din următorii doi ani, există riscul unor noi stimulente fiscale sau al revenirii asupra unor politici structurale care ar reduce şi mai mult competitivitatea României. În prezent, noua lege a pensiilor reprezintă un risc semnificativ pe termen mediu la adresa stabilităţii fiscale. Pe plan extern, principalul risc îl reprezintă o încetinire peste aşteptări a pieţei externe, care ar deteriora şi mai mult un deficit de cont curent deja mare şi ar agrava presiunile de finanţare”, se arată în raportul FMI.
În acest context de creştere a vulnerabilităţilor, FMI susţine că este necesar ca autorităţilor române să profite de avansul economiei pentru a demara un proces durabil de consolidare fiscală sprijinit de măsuri de calitate. „Respectarea ţintei de deficit de 2,8% din PIB în 2019 ar fi un început”, subliniază FMI. Însă, conform estimărilor experţilor FMI, deficitul bugetar al României va ajunge la 3,7% din PIB în 2019, dacă nu se vor lua măsuri suplimentare.
„În opinia staff-ului, veniturile au fost supraestimate cu 0,9% din PIB, din cauza unor ipoteze optimiste cu privire la îmbunătăţirea colectării taxelor şi a cheltuielilor salariale în sectorul privat”, se arată în document.
În consecinţă, staff-ul FMI susţine că este nevoie de măsuri de calitate echivalente cu aproximativ un procent din PIB pentru atingerea ţintei de deficit pe 2019. Printre măsurile de calitate recomandate de FMI se numără reorientarea cheltuielilor fiscale dinspre salarii şi pensii spre investiţii şi inversarea tendinţei de reducere a investiţiilor publice din ultimii ani.
În plus, experţii FMI susţin că noua lege a pensiilor, adoptată în luna iunie 2019, are nevoie de o reevaluare, deoarece ar putea pune în pericol sustenabilitatea fiscală. Potrivit experţilor FMI, este crucial să fie reconsiderat ritmul de implementare a legii şi să fie realizată o revizuire comprehensivă a sistemului de pensii.
„Această revizuire ar trebui să reflecte spaţiul fiscal disponibil şi să realizeze un echilibru între nevoile sociale, o distribuţie echitabilă şi priorităţile bugetare”, subliniază FMI.
Procesul de consolidare fiscală ar trebui acompaniat, în opinia FMI, de o continuare a înăspririi politicii monetare, având în vedere presiunile inflaţioniste. Conform estimărilor FMI, în 2019 inflaţia va rămâne deasupra intervalului ţintă, având în vedere perioada bună prin care trece economia şi stimulentele fiscale. De aceea, FMI recomandă autorităţilor să ia noi măsuri, care trec dincolo de un management strict al lichidităţii, pentru a ţine sub control inflaţia şi care ar creşte, de asemenea, credibilitatea şi independenţa băncii centrale.
În sfârşit, FMI subliniază că este nevoie de o relansare a reformelor structurale pentru a îmbunătăţi perspectivele de creştere pe termen mediu ale României. „Investiţiile publice ar trebui majorate prin concentrarea pe infrastructura publică şi atingerea unei absorbţii mai eficiente a fondurilor UE”, se arată în raportul FMI.
Totodată, reforma companiilor de stat trebuie repornită, iar majorările salariului minim ar trebui moderate şi legate de un set de criterii obiective care reflectă evoluţia productivităţii.
În schimb, autorităţile române au exprimat o viziune mai optimistă, conform căreia creşterea economică va fi mai puternică în acest an, de 5,5%, şi va depăşi 5% pe termen mediu. De asemenea, autorităţile române s-au angajat să respecte limita de deficit de 2,8% din PIB prevăzută în legea bugetului. Chiar dacă au recunoscut performanţele fiscale slabe din primul trimestru, s-au declarat încrezătoare că vor reuşi o mai bună colectare a veniturilor în restul anului 2019. În ceea ce priveşte noua lege a pensiilor, autorităţile române a recunoscut că aceasta prezintă unele riscuri la adresa finanţelor publice, dar au subliniat că implementarea sa ar trebui să meargă în paralel cu reformele fiscal-structurale pentru a rămâne în limitele spaţiului fiscal disponibil, se mai arată în raport.
O misiune a FMI a vizitat România în perioada 27 mai – 7 iunie 2019, pentru a realiza evaluarea anuală a economiei româneşti, cunoscută sub denumirea Consultare pe Articolul IV. În prezent, România nu are în derulare un acord de finanţare cu Fondul Monetar Internaţional, însă instituţia financiară evaluează anual evoluţia economiei româneşti, în baza consultărilor pe Articolul IV. Consultările constituie un exerciţiu de supraveghere care este obligatoriu pentru toate statele membre. Scopul consultărilor în baza Articolului IV este examinarea situaţiei financiare şi economice la nivel naţional şi formularea unor recomandări generale referitoare la politicile monetare, politicile financiare şi economice de urmat pentru asigurarea stabilităţii şi a unei evoluţii pozitive la nivelul economiei.
S&P ne vede stabili
Ritmul de creştere al economiei româneşti va rămâne sub 4% în acest an, după care se va reduce în 2020-2021 din cauza încetinirii cererii externe, a reducerii ritmului de creştere a salariilor şi a unui mediu fiscal mai neutru, apreciază agenţia de evaluare financiară Standard & Poor’s (S&P) , care a reconfirmat ratingul de ţară al României la BBB- cu perspectiva stabilă.
„Ne aşteptăm ca expansiunea economiei româneşti să continue în 2019, cu o creştere de sub 4%, stimulată de consumul public şi privat. În 2020 însă, ciclul de creştere economică ar urma să se inverseze, iar avansul PIB se va diminua spre 3%-3,5% şi posibil chiar mai jos, pe măsură ce impulsul fiscal, creşterea salariilor şi cererea externă se vor reduce. Momentul în care va avea loc inversarea ciclului economic este dificil de prognozat, însă există riscul ca această inversare să aibă loc mai repede şi mai puternic decât prognozăm în prezent”, semnalează reprezentanţii S&P, potrivit Agerpres.
Aceştia subliniază că una dintre presupunerile lor de bază este că Executivul va înăspri bugetul, pentru a contracara majorările preconizate în cheltuielile cu pensiile în 2020 şi 2021, după alegerile parlamentare.
„De aceea, preconizăm în ceea ce priveşte contribuţia netă la creşterea PIB de pe urma măsurilor fiscale ca aceasta să fie doar una modest pozitivă în 2020 şi practic zero în 2021”, mai spun reprezentanţii agenţiei de rating.
S&P mai atrage atenţia că politica economică s-a stabilizat după revizuirea de către Guvern a Ordonanţei 114, în ceea ce priveşte o serie de taxe sectoriale, inclusiv o taxă pe activele din sectorul financiar, care, în forma sa iniţială, ar fi avut consecinţe negative pentru eficienţa politicii monetare, dar, cu toate acestea, coordonarea politicilor între autorităţi rămâne slabă, iar planificarea fiscală a fost „ad hoc şi reactivă”.
„Estimăm că deficitul fiscal al României va rămâne la aproximativ 3% din PIB în 2019 pe fondul creşterii solide a PIB-ului, a posibilităţii unor noi dividende din partea companiilor de stat şi a unor noi tăieri ale bugetelor de investiţii. Cu toate acestea, dezechilibrele bugetare se acumulează, cheltuielile pentru salarii şi pensii depăşind în prezent 80% din veniturile din taxe. O altă provocare structurală este nivelul redus al colectării taxelor în România, care este posibil să persiste, în pofida acţiunilor Guvernului în domeniul colectării TVA”, avertizează agenţia.
Potrivit acesteia, ţinând cont de alegerile ce urmează, deficitul bugetar se va majora uşor în 2020, spre 3,4% din PIB.
„România se pregăteşte de alegeri prezidenţiale în 2019 şi de alegeri locale şi parlamentare în 2020. Având în vedere acest lucru, ne aşteptăm ca deficitul guvernamental să se majoreze uşor, la 3,4% din PIB, în 2020. Credem că presiunile la adresa bugetului României vor persista până în 2022”, consideră analiştii S&P.
Ei menţionează că majorarea deficitului la 3,4% din PIB în 2020 va trebui rezolvată de viitorul Guvern.
„Ne aşteptăm ca ajustarea fiscală să includă renunţarea la unele dintre majorările de pensii preconizate în recent adoptata lege a pensiilor. În plus, deficitul mai mare al României ar putea determina Comisia Europeană să demareze o procedură de deficit excesiv în 2020, ceea ce ar facilita prudenţa fiscală. În cele din urmă, ajustarea fiscală ar putea conduce la reducerea consumului guvernamental şi la diminuarea creşterii economice”, mai notează S&P.
Agenţia de rating semnalează că deficitul de cont curent ar putea rămâne ridicat până în 2022, pe măsură ce consumul guvernamental şi cererea internă vor duce la importuri mai mari. Împreună cu încetinirea exporturilor, aceasta va face ca deficitele să depăşească 5% din PIB în perioada 2020-2021.
„Observăm că deficitul de cont curent este acoperit din ce în ce mai mult prin datorii (n.r. – împrumituri).(…) Observăm o lipsă de investiţii străine greenfield, ceea ce sugerează că investitorii ar putea fi din ce în ce mai reticenţi având în vedere creşterea rapidă a salariilor, lipsa dezvoltării infrastructurii şi incertitudinile politice persistente. Din acest motiv ne aşteptăm ca datoria externă a României să continue să crească”, atrag atenţia reprezentanţii agenţiei.
Agenţia de rating Standard & Poor’s a reconfirmat perspectiva stabilă a economiei româneşti şi calificativul BBB-/A-3 pentru datoria pe termen lung şi scurt în valută şi în monedă locală.
„Iată că atunci când se fac evaluări pe marginea economiei, nu politică partizană şi panicată, dimensiunea pozitivă a economiei se arată clar şi fără niciun fel de dubiu sau rezervă. Analizele şi prognozele MFP sunt confirmate de S&P, iar acest lucru trebuie să dea încredere tuturor investitorilor şi actorilor economici din societate şi în planul nostru economic pentru România”, a afirmat ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, într-un comunicat de presă.
