Frank Hajdinjak
Directorul general al E.ON România, Frank Hajdinjak, a declarat că gazele pentru populaţie s-ar putea scumpi “cu două cifre” de la 1 aprilie, când preţul gazelor din producţia internă va fi complet liberalizat, pentru că preţul gazelor de import este legat de evoluţia barilului de petrol, care s-scumpit. Tot de la 1 aprilie ar trebui, conform şefului E.On România, să crească şi preţul energiei pentru consumatorii casnici, ca urmare a preţurilor ridicate înregistrate pe bursă în luna ianuarie. Frank Hajdinjak propune ca Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) să intervină, pentru a stabili un mecanism de creştere graduală a preţului gazelor şi să modifice reglementările în domeniul energiei electrice. Propunerea directorului E.On România nu este tocmai în regulă din punctul nostru de vedere! Preţul gazelor naturale îl urmăreşte pe cel al petrolului, dar cu o întârziere de 6 – 9 luni. Astfel, în această perioadă, ar trebui ca în preţul gazelor să se reflecte cel al petrolului din vara anului trecut. Dar, toată vara, preţul a fost în jur de 45 – 50 dolari/baril. După ce marii producători (membri OPEC şi Rusia) au anunţat reduceri ale extracţiilor de ţiţei, preţul acestuia a ajuns, în prezent, la circa 55 dolari/baril. Actualul preţ al gazelor naturale pentru populaţie a fost stabilit pe 1 iulie 2015, când preţul petrolului era de circa 60 dolari/baril (cu 9 luni înainte, adică în octombrie 2014, barilul de ţiţei se tranzacţiona cu circa 85 dolari). Astfel, 60 de lei/MWh este un preţ care răspunde, în continuare, cotaţiilor internaţionale ale petrolului. Mai mult, pe bursa de la Baumgarten (Austria), deşi acum preţul gazului este de aproximativ 19 – 20 euro/MWh, tendinţa este de scădere, iar contractele futures indică preţuri de 17 – 18 euro/MWh în următoarele trei trimestre. Este adevărat că, în vară, preţul cu care gazele au fost importate în România a fost sub 60 lei/MWh, iar iarna, de obicei, importurile au preţuri mult mai mari. Pe de altă parte, au fost voci în piaţă care au spus că unii furnizori nu şi-au realizat stocurile de gaze pentru iarnă. Nu înţelegem de ce trebuie să plătească populaţia pentru că unii furnizori nu şi-au înmagazinat suficiente gaze naturale, în vară, la preţuri mici, şi au fost obligaţi să importe în zilele geroase, din ianuarie, la preţuri mari!
În ceea ce priveşte preţul la energie electrică, nici cu majorarea acestuia nu suntem de acord! Este adevărat, în luna ianuarie preţul pe piaţa spot a ajuns la aproape 700 lei/MWh, iar unii furnizori de ultimă instanţă au fost obligaţi să cumpere energie de pe Piaţa pentru Ziua Următoare (PZU) la aceste preţuri enorme pentru că unii traderi le-au reziliat contractele (un gest absolut imoral în opinia noastră). ANRE a avizat, de la sfârşitul anului trecut, preţul pentru Componenta de Piaţă Concurenţială (CPC) valabil anul acesta şi îl mai poate modifica la mijlocul anului 2017. Totuşi, după numai o lună cu preţuri mari (chiar exagerat de mari!), nu se poate lua o decizie. Anul trecut, pe PZU, s-a tranzacţionat energie şi la preţul de 1 leu/MWh! Dacă ANRE modifică valoarea CPC la 1 aprilie, iar apoi preţurile scad foarte mult, spre valoarea celor de anul trecut, va modifica din nou valoarea CPC?! De aceea, noi credem că Frank Hajdinjak s-a hazardat când a declarat că preţurile gazelor naturale şi energiei electrice ar trebui să crească de la 1 aprilie!
„În sectorul gazelor, vom înregistra probleme majore de la 1 aprilie. Dacă nu se va face nimic, presiunea pe preţul plătit de consumatorii finali va fi extrem de mare. Vorbim de creşteri de două cifre pentru consumatorii finali, dacă ANRE nu ia măsuri”, a spus Hajdinjak, conform Agerpres.
El a amintit că, anul trecut, Guvernul a stabilit că, de la 1 aprilie 2017, preţul gazelor de producţie internă va fi liberalizat, dar preţul final va fi în continuare reglementat. Între timp, preţurile din piaţă au crescut, în principal ca urmare a cotaţiilor petroliere. „Dacă ne uităm la evoluţia preţurilor din piaţă de acum, vedem că este nevoie de scumpiri semnificative. Pe termen scurt, dacă Guvernul sau ANRE vor să păstreze preţurile pentru consumatorii finali, este nevoie de intervenţii”, a continuat şeful E.ON România.
În opinia sa, cea mai bună metodă este implementarea unui model similar cu cel din sectorul de electricitate, unde, de la un coş de energie 100% reglementat, componenta de piaţă liberă (CPC) a crescut gradual şi va ajunge la 100% la finele acestui an.
„Acest model a mers foarte bine pentru România, a fost o tranziţie lină, iar competiţia a crescut. Şi la gaze ar putea fi implementat un model similar, ceea ce ar însemna că ar fi o componentă reglementată, unde preţul de producţie internă ar putea începe de la 60 de lei pe MWh, şi o componentă de piaţă liberă, cum a fost pe piaţa de electricitate”, a susţinut Hajdinjak.
Potrivit acestuia, o altă variantă ar fi ca ANRE să vină cu un nou calendar de liberalizare, însă acest lucru ar însemna să se înceapă de la preţul de 72 de lei pe MWh pentru gazele de producţie internă, ceea ce ar însemna automat ca ANRE să declare o creştere de preţ.
„Cred că, acum, implementarea unui model cum am făcut la energie electrică ar fi o modalitate inteligentă pentru România. Subliniez din nou că noi nu câştigăm din creşterea preţurilor, avem o marjă (n.r. – profit) clară pe metru cub sau MWh, deci noi nu avem niciun beneficiu din creşterea preţurilor, dar, pentru a proteja clienţii, Guvernul trebuie să intervină de la 1 aprilie, pentru că este clar că vor începe probleme”, a precizat Hajdinjak.
El a mai spus că se aşteaptă la o creştere a preţului de import, care, în România, este legat de cotaţiile petroliere.
„Este clar că va exista o creştere a preţului gazelor de import, deoarece, în România, preţul gazelor de import este încă legat de evoluţia barilului de petrol. Preţul petrolului este ridicat şi continuă să crească, aşa că nu putem decât să vedem un trend ascendent. În această iarnă a fost diferit, din cauza preţului redus al ţiţeiului de la mijlocul anului trecut, de aceea am şi avut o pondere mare a gazelor de import”, a explicat el.
Nu este posibil ca noi să finanţăm evoluţiile din piaţă
Oficialul E.ON a mai spus că reglementările trebuie respectate indiferent de culoarea politică a Guvernului care se află în funcţie.
„Ne aşteptăm ca Guvernul să respecte reglementările în vigoare. Nu este posibil ca noi să finanţăm evoluţiile din piaţă. Pentru mine nu contează dacă este vorba de un guvern social, liberal sau orice fel de Guvern; mă aştept ca regulile să fie respectate, inclusiv pentru ca România să rămână o ţară atractivă pentru investiţii. Opţiunea ca noi să finanţăm acest lucru pur şi simplu nu este posibilă. Dar Guvernul ar trebui să acţioneze pentru protecţia consumatorilor. Suntem gata să participăm şi să contribuim la orice discuţie pe această temă”, a adăugat oficialul companiei.
În luna noiembrie, preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie (ANRE), Niculae Havrileţ, declara că, de la 1 aprilie 2017, preţul gazelor de producţie internă va fi liberalizat. El a amintit că preţul plătit de populaţie este îngheţat la nivelul de 60 de lei pe MWh până la 1 aprilie 2017, în urma unei Hotărâri de Guvern aprobate vara trecută.
„De la 1 aprilie se desfiinţează sistemul de stabilire a preţului prin HG, iar ANRE va stabili o metodologie de formare a preţului pentru consumatorul casnic, în condiţii de liberalizare. Acest lucru înseamnă că un consumator de pe piaţă, indiferent dacă este casnic sau nu, consumă un coş de gaze, unde intră gaze de import, gaze din producţia domestică curentă, precum şi gaze din depozite. Aceste trei surse formează un coş, care va fi în continuare gestionat de ANRE, printr-o metodologie care va obliga furnizorii care alimentează piaţa casnică să asigure cel mai bun echilibru în sensul păstrării unui preţ cât mai mic”, explica preşedintele ANRE.
El a mai spus că tarifele finale vor rămâne reglementate până la 2021, aşa cum prevede legea, însă a arătat că din ce în ce mai mulţi consumatori vor prefera să îşi schimbe furnizorul.
„Vom rămâne în zona reglementată în ceea ce priveşte tarifele de furnizare, unde legea prevede ca termen-limită anul 2021, dar, având în vedere că legea spune că fiecare consumator are dreptul să-şi aleagă orice furnizor şi orice contract, de la 1 aprilie 2017 vom asista la o migrare permanentă a consumatorilor din zona reglementată către furnizorii care pot oferi preţuri la gaze naturale mai bune decât furnizorul la care este conectat”, a arătat oficialul ANRE.
Potrivit acestuia, modificările care vor surveni la 1 aprilie nu vor afecta preţul plătit de populaţie. „Din punctul de vedere al impactului (pentru consumatorii finali – n. r.), nu cred că vom avea un impact deosebit. La ora actuală estimăm că nu va fi niciun impact, preţul gazelor domestice s-a aliniat la preţul internaţional şi este chiar un pic mai mare, deci practic nu vedem o creştere de preţ”, mai spunea Havrileţ în noiembrie 2016.
Frank Hajdinjak vede crescând şi preţul la “lumină”
Preţul energiei pentru consumatorii casnici ar putea creşte de la 1 aprilie, ca urmare a preţurilor ridicate înregistrate pe bursă în luna ianuarie, dacă ANRE nu ia măsuri urgente pentru modificarea reglementărilor, a mai spus Frank Hajdinjak, directorul general al E.ON România.
Pe parcursul lunii ianuarie, preţurile pe piaţa spot (PZU) au crescut foarte mult, ajungând la finalul lunii la peste 650 de lei pe MWh, nivelul dublu faţă de cel din primele zile ale anului.
„Trebuie să vedem care va fi efectul pentru consumatorii casnici. Acum nu putem cuantifica decât efectele negative pentru ianuarie şi toţi operatorii pot face asta. Depinde de evoluţia preţului pe PZU în următoarele săptămâni şi în următoarea lună, dar cu siguranţă ANRE va trebui să revizuiască evoluţia preţului la 1 aprilie. În februarie şi martie am putea avea evoluţii care să contrabalanseze, dar mă îndoiesc că acest lucru va fi posibil 100%. Deci, dacă ANRE nu reacţionează, există un risc şi mai mare să existe o creştere de preţ pentru consumatorii reglementaţi. Nu este scopul nostru să ajungem la o creştere de preţ, scopul nostru este să avem reglementări corecte, iar consumatorii să aibă electricitate la preţul corect. Este evident că ANRE trebuie să intervină”, a spus Hajdinjak.
El a explicat că preţurile „au luat-o razna pe bursă” din cauza unor evenimente în cascadă. Pe fondul unei creşteri a preţurilor în regiune, ca urmare a temperaturilor scăzute, unele mari companii de trading au intrat în insolvenţă, nu au mai avut bani, din cauză că băncile au avut politici mai restrictive de creditare pentru acest tip de companii.
„Nu a fost niciun moment un deficit de energie în piaţă. Ceea ce s-a întâmplat a fost că, după ce aceste companii au intrat în insolvenţă, electricitatea de care a fost nevoie a fost ofertată doar pe Piaţa pentru Ziua Următoare şi pe Piaţa de Echilibrare şi nu pe platformele normale ale bursei, ceea ce nu este normal. Am avut mai mult de 50% din electricitate pe PZU şi pe Piaţa de Echilibrare. Desigur, a trebuit să reacţionăm şi a trebuit să cumpărăm energie de pe PZU, ca urmare a unei carenţe în reglementare, care trebuie rezolvată”, spune şeful E.ON România.
El a subliniat faptul că poate apărea oricând, din nou, o astfel de situaţie, în care un trader să intre în insolvenţă şi să declanşeze astfel de efecte.
„Nu putem rezolva aceasta cu declaraţii de genul că trebuie să cerem penalităţi sau să mergem la tribunal. Acestea nu sunt suficiente pentru a proteja clienţii. Este nevoie de alte mecanisme decât avem acum pentru a preveni astfel de situaţii”, a arătat el.
Potrivit lui Hajdinjak, ANRE ar trebui să crească cantitatea pe care Hidroelectrica şi Nuclearelectrica o oferă pe piaţa reglementată. De asemenea, autoritatea ar trebui să permită companiilor care furnizează electricitate populaţiei să achiziţioneze energie şi de pe alte pieţe în afară de Platforma Centralizată pentru Serviciul Universal (PCSU) întrucât, în prezent, dacă aceşti furnizori nu pot cumpăra energie de acolo, singura soluţie pentru ei este achiziţia de energie de pe piaţa spot şi cea de echilibrare, unde preţurile sunt mult mai mari.
„Pentru piaţa reglementată, în acest moment suntem nevoiţi să cumpărăm energie doar pe PCSU. Prima şi cea mai uşoară decizie pe care ar trebui să o ia ANRE este să crească electricitatea oferită de Hidroelectrica şi Nuclearelectrica pentru piaţa regulată. A doua măsură pe care ar trebui să o ia ANRE este să ne permită să cumpărăm energie de pe alte platforme pentru piaţa reglementată, nu doar pe PCSU, dar şi de pe PCCB (n.r. – Piaţa Centralizată pentru Contracte Bilateriale). Acum nu putem face asta şi suntem nevoiţi să mergem pe PZU, iar ce nu putem achiziţiona din PZU să cumpărăm de pe PE (n.r. – piaţa de echilibrare), care ar trebui să aibă un cu totul alt rol”, a adăugat Hajdinjak.
De asemenea, o altă măsură pe care ANRE ar trebui să o ia este să organizeze licitaţii pentru cantităţile lipsă pe care furnizorii nu le pot achiziţiona de pe PCSU, dar această măsură ar lua mai mult timp, a mai spus oficialul E.ON.
„Dacă nu facem nimic, iluzia că preţurile nu vor creşte este greşită. Este nevoie de acţiuni imediate. ANRE trebuie să ia măsuri, nu să aştepte să fie rezolvată situaţia la nivelul contractelor dintre companii, nu este suficient”, a susţinut Hajdinjak.
10 milioane de lei pierderile E.On într-o lună
Întrebat care sunt efectele pentru compania pe care o reprezintă, Hajdinjak a precizat că E.ON România a avut pierderi de peste 10 milioane de lei în ianuarie.
„Am avut pierderi, am avut costuri adiţionale din cauza preţului mare la care am achiziţionat energia în ianuarie. Va trebui să vedem ce va fi în februarie şi martie pentru a şti ce va însemna acest lucru pentru piaţa reglementată. Pentru piaţa liberă, este riscul nostru, dar pe piaţa reglementată este rolul ANRE să ia decizii de urgenţă”, a continuat Hajdinjak.
Acesta a arătat că E.ON a trimis o scrisoare la ANRE cu aceste propuneri. „Ne-au răspuns că trebuie să sancţionăm astfel de practici, însă nu mai avem pe cine să sancţionăm, pentru că aceste companii au intrat în faliment”, a adăugat oficialul E.ON România.
În urmă cu o săptămână, preşedintele ANRE, Niculae Havrileţ, declara că Autoritatea va decide, în urma unei analize pe care o derulează împreună cu OPCOM şi cu Consiliul Concurenţei, dacă este cazul să modifice reglementările aflate în vigoare.
„Considerăm că, în general, cadrul de reglementare nu a fost încălcat, dar poate sunt alte elemente care ne vor indica faptul că este cazul să modificăm cadrul de reglementare”, a precizat preşedintele ANRE.
Potrivit acestuia, contractele de furnizare a energiei ar trebui să conţină sancţiuni mai clare şi mai dure pentru denunţarea unilaterală a acestora.
„Considerăm că ar trebui să se înăsprească condiţiile din contractele de furnizare. Aceste contracte sunt un act între două părţi. ANRE nu poate interveni în aceste contracte, care sunt încheiate pe piaţa liberă şi se stabilesc între cele două părţi, dar îi poate sfătui pe consumatori. Ar fi fost necesară o sancţionare mai clară a denunţării unilaterale”, a spus preşedintele ANRE.
La începutul lunii, Robert Tudorache, secretar de stat în Ministerul Energiei, a dat asigurări că preţul pentru populaţie nu va creşte în urma majorărilor de pe bursă.
„Efectele nu se resimt momentan şi, în niciun caz, nu se vor resimţi la populaţie. Pierderile sunt suportate de furnizori. Preţul nu creşte pentru populaţie, pentru că sunt contracte încheiate pe piaţa reglementată şi nu au cum să se reflecte asupra consumatorilor. Dau asigurări că nu va creşte preţul, am vorbit şi cu companiile implicate şi îşi vor asuma aceste fluctuaţii de preţ”, a precizat secretarul de stat. Potrivit acestuia, ANRE ar trebui să înăsprească regulile din piaţă, iar furnizorii de energie care denunţă unilateral contractele să fie sancţionaţi.
