Proiectul gazoductului Nabucco, în care este implicată şi România, nu va mai fi realizat, deoarece consorţiul care operează zăcământul Shah Deniz (Azerbaijan), de unde provine gazul, a selectat o altă rută de export către Europa, informează presa austriacă, citată de Mediafax. De altfel, încă de săptămâna trecută, www.focus-energetic.ro a anunţat că Nabucco nu are şanse să se mai realizeze, conducta TAP (Trans Adriatic Pipeline) fiind avantajată. TAP trece prin Grecia, Albania, Adriatica şi ajunge în Italia. O dată ce Gazprom s-a retras din cursa pentru preluarea DEPA (sistemul grecesc de transport al gazelor), deşi privatizarea DEPA era obligatorie, în condiţiile economice din Grecia, şi în condiţiile impuse de UE şi FMI, era clar că gazul azer va trece pe aici. Mai mult, compania azeră de stat SOCAR a cumpărat, recent, compania elenă de gaze DESFA. În plus, deşi începuseră licitaţiile pentru rezervarea de capacitate pe Nabucco, se pare că Romgaz „nu s-a sinchisit” să participe la licitaţie, ca să nu mai cheltuiască timp şi bani „aiurea”. Ceea ce, practic, toată lumea ştia, acum a devenit oficial: Nabucco nu se mai face!
Deşi făcea parte din compania Nabucco, ba chiar un angajat al său era directorul companiei de proiect, pentru OMV nu pare să fie o veste tocmai tristă. A investit un miliard de euro în explorări la Marea Neagră, unde sunt rezerve imense de gaze, prin liberaliazrea preţurilor la gaze, aproape sigur combinatele de îngrăşăminte din Romania se vor închide, ceea ce va duce la eliberarea pe piaţă a circa 2,5 miliarde metri cubi (mc) şi, în plus, vor începe să apară şi gazele de şist. Dacă apărea şi Nabucco, nu numai că preţul ar fi luat-o în jos foarte mult, ceea ce ar fi dus la prelungirea perioadei de recuperare a investiţiilor OMV pentru explorarea în Marea Neagră, dar exista riscul ca OMV să nu aibă unde să vândă deloc, piaţa fiind aproape „inundată” de gaze! Fără Nabucco, OMV pare să iasă în avantaj: îşi va putea vinde gazele din Marea Neagră în zonă (Bulgaria, România, Moldova, Ucraina, Serbia, Ungaria, Austria), la preţuri competitive şi îşi poate recupera investiţiile suficient de repede, pentru că nu va mai avea concurenţa Nabucco, iar preţul gazelor nu va mai scădea atât de abrupt! Pe de altă parte, preşedintele OMV a anunţat că grupul va construi o conductă proprie, prin care să se transporte gazele pe care le descoperă în Marea Neagră. Ceea ce, pentru România, poate că nu este o veste tocmai bună! Dacă Transgaz nu se implică şi nu construieşte o conductă din Marea Neagră la ţărmul românesc, OMV ar putea găsi alternativă pentru transportul gazelor: Bulgaria, Serbia, Ungaria, Austria. De remarcat, tranzitul gazelor printr-o ţară se plăteşte, în prezent tariful fiind de circa 1,5 euro pe suta de km şi mia de metri cubi transportaţi.
„Proiectul Nabucco a eşuat. (…) Motivul deciziei pare să fie opoziţia grupului BP”, scrie ziarul austriac Die Presse în ediţia electronică, fără a preciza sursa informaţiei. Publicaţia sugerează, astfel, că grupul de la Shah Deniz a selectat ca rută de export către Europa gazoductul TAP (Trans-Adriatic Pipeline), care va trece prin Grecia, Albania şi Marea Adriatică, având ca punct final un terminal din sudul Italiei.
Consorţiul care exploatează zăcământul gigant de gaze naturale Shah Deniz, din Marea Caspică, a luat recent decizia finală privind ruta pe care va exporta gaz către Europa, având de ales între proiectul Nabucco, susţinut de UE, şi TAP. Decizia urmează să fie anunţată oficial vineri.
Nabucco este susţinut politic de Uniunea Europeană şi vizează alimentarea cu gaze naturale extrase din regiunea Mării Caspice, pentru a reduce dependenţa Europei de gazul importat din Rusia, de la compania de stat Gazprom. Gazoductul viza alimentarea Europei cu 31 miliarde metri cubi de gaze naturale pe an, printr-o conductă care ar fi urmat să transporte gaze din Turcia până în Austria, prin Bulgaria, România şi Ungaria. Iniţial, gazoductul urma să traverseze şi teritoriul Turciei, având o lungime de 3.900 kilometri şi un cost estimat la 7,9 miliarde euro. Proiectul a fost revizuit anul trecut şi redenumit Nabucco West, lungimea fiind redusă la 1.315 kilometri, cu tranzit prin Bulgaria, România şi Ungaria. Conducta Azerbaidjan – Turcia a fost, practic, scoasă din Nabucco.
Partenerii Nabucco sunt OMV (Austria), Transgaz Mediaş (România), BEH (Bulgaria), MOL (Ungaria), BOTAS (Turcia) şi GDF Suez (Franţa). GDF Suez a intrat în proiect în luna mai, preluând 9% din acţiunile consorţiului de la Nabucco. Anterior, în aprilie, grupul german RWE a renunţat la Nabucco, participaţia companiei fiind preluată de OMV.
Azerbaijanul este principalul potenţial furnizor de gaze naturale pentru Nabucco, mai ales după ce Statele Unite şi aliaţii din Europa au impus sancţiuni economice dure asupra Iranului. Iniţial, TAP ar fi urmat să fie aprovizionată cu gaz iranian.
Exploatarea gazeiferă de la Shah Deniz, situată în Marea Caspică, este operată de gigantul birtanic BP, în parteneriat cu Statoil (Norvegia), SOCAR (Azerbaijan), Total (Franţa), Lukoil (Rusia), NIOC (Iran) şi TPAO (Turcia).
Proiectul TAP vizează transportul de gaze naturale azere din Turcia, prin Grecia, Albania şi Italia, traversând Marea Adriatică, cu destinaţia finală în Italia. Acţionarii proiectului sunt Axpo (Elveţia), Statoil (Norvegia) şi E.ON (Germania).
România se reorientează
“Conform calendarului deja agreat, decizia finala a Consortiului care exploatează zăcământul de gaze naturale Shah Deniz va fi făcută publică pe 28 iunie”, se arată într-un comunicat al Ministerului Energiei.
“România este statul cu cel mai redus grad de dependenţă de importuri de hidrocarburi dintre toate statele partenere în proiectul Nabucco. Autorităţile române au considerat proiectul ca fiind relevant pentru UE, din perspectiva obiectivului său central, care viza asigurarea securităţii energetice prin diversificarea surselor de aprovizionare. Astfel, autorităţile şi companiile române au răspuns pe deplin obligaţiilor impuse de calendarul dezvoltării şi aşteptărilor privind contribuţia noastră la oferta comercială privind proiectul Nabucco”, se mai arată în comunicat.
“În acest moment, autorităţile române au în derulare o analiză complexă a situaţiei energetice la nivel naţional şi regional, pornind de la diversele scenarii privind dezvoltarea Coridorului Sudic de gaze. Se au în vedere atât perspectivele resurselor interne de gaze, cât şi conectarea României la piaţa regională de gaze. Opţiunile vizate de România (exploatarea rezervelor de hidrocarburi din platoul continental maritim, gazele naturale din şisturi) au potenţialul de a creşte şi mai mult independenţa energetică a ţării noastre. De asemenea, la nivel regional vom continua eforturile pentru realizarea proiectelor demarate, între care rămâne o prioritate proiectul AGRI. Aceste eforturi includ analizarea cu atenţie a tuturor oportunităţilor de diversificare a surselor de aprovizionare energetică”, se mai arată în comunicatul Ministerului Energiei.
OMV „se dedică” Mării Negre
OMV ar putea construi propria conductă pentru transportul de gaze naturale, în funcţie de rezultatele explorării perimetrelor deţinute la Marea Neagră, a declarat şeful OMV, Gerhard Roiss, după ce grupul austriac a anunţat eşecul proiectului Nabucco.
“În aproximativ un an – un an şi jumătate, OMV va şti ce resurse se află în aceste perimetre, după care va analiza capacitatea şi direcţia unei conducte a OMV”, a declarat Roiss, într-o conferinţă de presă susţinută după ce OMV a informat, miercuri, că grupul de companii care exploatează zăcământul de gaze Shah Deniz din Azerbaijan, nu a selectat Nabucco Vest ca rută de transport al gazelor naturale către Europa.
Anunţul este echivalent cu eşecul proiectului, din moment ce consorţiul de la Shah Deniz era singurul furnizor de gaze implicat în discuţii cu partenerii Nabucco.
OMV se concentrează acum 100% pe proiectele de explorare la Marea Neagră. Grupul a făcut o descoperire uriaşă de gaze naturale în apele teritoriale ale României, unde investeşte 1 miliard de dolari în perimetrul Neptun, şi vor urma activităţi în apele teritoriale ale Ucrainei şi Bulgariei, a spus Roiss, citat de agenţia austriacă de presă APA şi preluat de Mediafax.
Grupul austriac ar putea extrage până la 6 miliarde de metri cubi anual, potrivit estimărilor realizate în urma forării unei sonde, în timp ce consorţiul Shah Deniz ar fi livrat prin Nabucco aproximativ 10 miliarde de metri cubi anual către Europa Centrală, a afirmat el.
OMV Petrom şi ExxonMobil au anunţat, anul trecut, că au făcut o descoperire semnificativă de gaze într-un perimetru din Marea Neagră.
OMV Petrom a transmis, în aprilie, Bursei de Valori Bucureşti un comunicat în care arăta că, potrivit estimărilor preliminare, ar putea extrage anual, împreună cu Exxon, 6,5 miliarde metri cubi de gaze naturale din perimetrul Neptun din Marea Neagră, cantitate care echivalează cu aproape jumătate din consumul anual actual al României.
Costurile de planificare de 50 de milioane de euro pentru Nabucco nu sunt pierdute, întrucât dacă OMV vrea să construiască o nouă conductă poate folosi progresele înregistrate de Nabucco, a spus Roiss.
Şeful OMV a estimat costul total al construcţiei proiectului Nabucco West, din Bulgaria până în Austria, la 3,5-4 miliarde de euro.
