Seceta accentuată din ultima perioadă dă peste cap prognozele şi pune în dificultate aprovizionarea cu apă a cetăţenilor, dar şi producţia de electricitate. Hidrocentralele produc energie electrică cu ajutorul apei, iar cele două reactoare ale centralei nucleare de la Cernavodă nu pot funcţiona decât dacă este apă suficientă pe Dunăre. De altfel, se pare că Hidroelectrica chiar se pregăteşte să declare forţă majoră, pentru că nu mai e apă pe Dunăre, dar nici pe râurile interioare, ceea ce ar putea afecta nu numai producţia din acest moment, ci şi siguranţa în aprovizionarea cu energie în iarna care vine.
Se pare că, de-a lungului anului, Hidroelectrica a consumat şi multă apă din lacurile de acumulare. De altfel, conform programului de iarnă 2011 – 2012, gradul de umplere a lacurilor de acumulare trebuie să fie de 50,80% la 1 octombrie, iar energia electrică echivalentă în lacuri să fie de 1,5 TWh. Pentru iarna 2010 – 2011, gradul de umplere a lacurilor de acumulare trebuia să fie, la 1 octombrie 2010, de 66,5%, iar energia electrică echivalentă în lacuri – de aproape 2 TWh. Pentru iarna 2005 – 2006, gradul de umplere a lacurilor de acumulare trebuia să fie de 70%. De remarcat, niciodată nu s-a întâmplat ca, la începutul iernii, să se ceară ca lacurile de acumulare să fie pline doar pe jumătate.
Cert este că Hidroelectrica va putea produce anul acesta aproximativ 15 TWh, faţă de 19 TWh anul trecut. Consiliul de Administraţie al companiei se pare că a aprobat documentaţia prin care Hidroelectrica va cere Camerei de Comerţ să declare forţă majoră. Urmare a acestei măsuri, toate contractele de furnizare de electricitate, şi către consumatorii casnici, şi către cei industriali sau către traderi vor fi diminuate cu 20 – 30%.
România poate înregistra pierderi la recolta agricolă a anului viitor dacă seceta accentuată din această perioadă nu dispare după data de 2 octombrie, a declarat, recent, premierul Emil Boc. Dacă agricultura va fi afectată în viitor, producţia de energie este afectată în prezent. De altfel, şi premierul a arătat că seceta afectează inclusiv compania Hidroelectrica, prin scăderea debitelor de apă, cu posibile efecte şi asupra „băieţilor deştepţi” din energie, care ar putea suferi astfel o diminuare a contractelor din cauza perioadei dificile din punct de vedere climatic. În plus, Conform Administraţiei Naţionale ”Apele Române”, pentru intervalul 18.09.-25.09.2011, debitele Dunării la intrarea în ţară, în secţiunea Baziaş, îşi vor menţine tendinţa de scădere, ajungând în data de 25 septembrie, la un debit de 2250 mc/s (sub media multianuală a lunii septembrie, de 3800 mc/s). “Cel mai scăzut debit din ultimii 50 de ani a fost înregistrat în anul 2003, când Dunărea, la intrarea în ţară, a avut un debit de 1600 mc/s. De remarcat, la acel moment nu s-a declarat forţă majoră, dar pierderile Hidroelectrica au ajuns la circa 3.000 miliarde lei vechi.
Ministrul Economiei, Ion Ariton, a solicitat conducerii companiei Hidroelectrica să ia măsuri şi să informeze periodic conducerea ministerului cu privire la situaţia creată în urma scăderii debitelor pe râurile interioare, şi în special pe fluviul Dunărea, se arată într-un comunicat al Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri (MECMA). Ca urmare a scăderii hidraulicităţii, Hidroelectrica livrează în prezent o putere medie de 1800 MW, echivalentul a 24% din producţia totală de energie electrică a României, în scădere de la 2100 MW (28%) în săptămânile anterioare.
“Scăderea debitului pe Dunăre în această perioadă a determinat reducerea cantităţilor de energie produse, dar nu a fost afectată capacitatea Hidroelectrica de a furniza serviciile de sistem necesare funcţionării în condiţii de securitate a Sistemului Energetic Naţional. Zilnic, la solicitarea Dispeceratului Energetic Naţional, Hidroelectrica a acoperit dezechilibrele consumului sau producţiei cu puteri medii orare între 100 şi 300 MW. Exploatarea lacurilor de acumulare se desfăşoară în parametrii stabiliţi de comun acord cu Apele Romane pentru luna septembrie. De asemenea, sunt asigurate în totalitate cerinţele de alimentare cu apă atât pentru populaţie, cât şi pentru industrie”, se mai arată în comunicat.
Cernavodă funcţionează deocamdată
În ultima perioadă, nivelul fluviului Dunărea a scăzut determinând scăderea nivelului apei în bazinul de aspiraţii al apei de răcire necesară funcţionării Unităţilor 1 şi 2 de la Centrala Nuclearoelectrică (CNE) Cernavodă, se arată într-un comunicat de presă al Societăţii Naţionale Nuclearelectrica (SNN), operatorul CNE.
“În prezent, nivelul apei din bazinul de aspiraţie este de 3 mdMB faţă de nivelul mediu de 4,5-5 mdMB, etalonul de măsura fiind nivelul Mării Baltice. Prognoza hidrologică realizată şi transmisă prompt de către Institutul Naţional de Hidrologie indică scăderea în continuare a nivelului apei Dunării. În astfel de condiţii, SN Nuclearelectrica monitorizează cu atenţie evoluţia nivelului fluviului Dunărea şi, în funcţie de valorile din Bazinul de aspiraţie, se pot adopta următoarele decizii: oprirea unei unităţi, atunci când nivelul ajunge la 2,50 mdMB; oprirea celei de-a doua unităţi, atunci când nivelul ajunge la 2,35 mdMB”, se mai arată în comunicatul SNN.
Conform comunicatului, în cazul opririi uneia sau ambelor unităţi, există, totuşi, suficientă apă în bazinul de aspiraţie, astfel încât să se poată asigura răcirea reactoarelor, pentru care se utilizează pompe speciale.
“În prezent, CNE Cernavodă funcţionează la parametrii normali, asigurându-se debitul de apă de răcire necesar”, se mai arată în comunicat. Situaţia actuală este comparabilă cu cea din anul 2003, când, în mod conservativ, a fost oprită Unitatea 1 – CNE Cernavodă fără evenimente negative din punct de vedere al securităţii nucleare. “Asigurăm populaţia că funcţionarea CNE Cernavodă se realizează în condiţii normale, respectând cerinţele de securitate nucleară”, se arată în comunicat.
