Sebastian BURDUJA
”Am o abordare pragmatică și am spus de la început că, în trilema aceasta energetică, punem pe primul plan energia sigură, apoi energia competitivă, la un preț corect, și, sigur, energia cât mai verde, pe care o încurajăm, dar nu cu prețul securității energetice și nu cu prețul unei reduceri a competitivității economiei românești și a unor condiții mai proaste de trai pentru români”, a declarat ministrul Energiei, Sebastian Burduja, la cea de-a XXXIX-a ediție a Conferințelor FOCUS ENERGETIC, ce a avut ca temă ”Provocări pentru și de la regenerabile”.
”În ultima perioadă am încercat, împreună cu echipa de la Ministerul Energiei, să finalizăm tot procesul investițional în zona de energie verde și nu numai. Cu siguranță că acesta este viitorul, ”la pachet” cu stocarea.
Deci, să le luăm în ordine, dar haideți să încep nu cu energia verde, ci cu investițiile în zona de gaz. Vă pot spune că avem totul în grafic pentru Neptun Deep, avem totul în grafic pentru Iernut. La început de decembrie ne pregătim să fim acolo cu toții și să marcăm, în sfârșit, finalizarea lucrărilor. Vom avea o investiție finalizată și extrem de importantă, o centrală pe gaz, modernă, la Iernuri.
Apoi, și Mintia este în grafic. Chiar zilele trecute am văzut imagini cu turbina de dimensiuni record ce urmează să fie livrată în România. Și asta înseamnă 1.700 MW putere instalată, la jumătatea lui 2025, am înțeles, prima fază, de 1.200 MW, și apoi, în 2026, toată investiția completă.
De asemenea, ne mișcăm și ne-am mișcat cu centralele în cogenerare din PNRR, cea mai importantă, desigur, Craiova, 300 MW, acolo, în continuare, funcționând pe cărbune. Așa cum știți, se desfășoară procedurile de achiziție, s-au semnat toate contractele premergătoare. La fel la Constanța, Arad și așteptăm și la Râmnicu Vâlcea un ritm mai accelerat.
Am vorbit de Neptul Deep, că va începe exploatarea în 2027. România are toate șansele să fie primul producător de gaz din Uniunea Europeană și acest gaz va putea fi valorificat în energie electrică în toate aceste noi capacități la care se lucrează. Și nu sunt singurele. Categoric avem și Ișalnița, avem și Turceni, deci încă 1.300 MW. Lucrurile progresează și sunt vești bune din punctul meu de vedere.
În ceea ce privește energia verde, prin PNRR, trăgând linie, se pare că ajungem la 1.900 MW. De unde ne propusesem, prin PNRR, 950 MW în total putere instalată, se pare că mergem pe 1.900 MW, ceea ce confirmă încă o dată că, atunci când statul vine cu un sprijin, piața privată răspunde și reușim să depășim țintele pe care ni le-am asumat.
Avem, apoi, Fondul pentru Modernizare, unde am reușit să lansăm mai multe apeluri. Unitățile administrativ teritoriale au putut aplica în premieră la Fondul pentru Modernizare și a fost un apel de succes. Avem undeva la 1.200 de aplicanți și se pare că vom putea finanța în jur de 1.000. Vedem câți sunt eligibili. Regula a fost ”primul venit, primul servit”. Am semnat deja vreo 30-40 de contracte și astăzi mai semnăm încă vreo 10. Se mișcă mai greu evaluarea. Suntem conștienți de asta. Așteptăm cu mare nerăbdare ultimele discuții cu Ministerul de Finanțe, pentru că modificăm Ordonanța 60, care permite Ministerului Energiei să apeleze și la evaluatori din afara ministerului.
De asemenea, am reușit să încheiem un acord-cadru pentru evaluator extern și vom apela la el tot pentru a dinamiza tot acest proces de evaluare. Și aceasta este de interes, nu doar apelurile pentru UAT-uri, dar și pentru apelurile pentru producție și autoconsum. Ele au fost lansate, așa cum știți, luna trecută. Până acum nu vedem o mare activitate. Deci, vă rog foarte mult, să promovați acest apel. Este păcat, vorbim de peste 800 de milioane de euro, producție și auto-consumul total. Este o mare oportunitate și, așa cum s-a aplicat și la PNRR, ordinea se va face în funcție de contribuția fiecărui beneficiar”, a mai spus ministrul Energiei.
CfD-urile, jalon în PNRR
”Schema Contractelor pentru Diferențe (CfD) a dat naștere la multe discuții. Eu sunt convins că avem nevoie de această schemă. Este și jalon în PNRR, deci nu se punea problema să nu facem. Sutem în grafic pentru a semna contractele în toamnă, probabil în luna septembrie. Așadar, vă rog iarăși să dați de veste, să fie o competiție pe bune, transparentă. Mesajul pentru piață este „veniți cu cele mai bune oferte”.
Sigur, avem problema cu rețelele. Aici am reușit să finalizăm multe procese. Companiile din distribuție au răspuns apelului nostru. Fondul pentru Modernizare a pus la bătaie undeva la un miliard de euro și mai vin încă 500 de milioane în sesiunea următoare din toamnă. Mă bucur că s-a răspuns pozitiv. Important e că există finanțare și că rețeaua de distribuție a energiei electrice din România se modernizează într-un ritm, cred eu, fără precedent. La fel și marile proiecte de la Transelectrica. Sunt convins că se avansează, poate nu tot timpul atât de rapid pe cât ne-am dori, dar sunt și proiecte destul de complexe”, a declarat Sebastian Burduja.
Nu renunț la Tarnița
”Închid cu câteva observații rapide. Stocarea mi se pare prioritate în continuare, prioritatea zero a Sistemul Energetic Național. Pregătim o schemă pe stocare din Fondul pentru Modernizare. De altfel, pentru ce am lansat pe PNRR a existat un interes fabulos pentru achiziția de capacități de stocare. Un interes mai mic pentru producția de baterii. Este și o chestiune mult mai complexă. Dar, acel apel îl relansăm, pentru că nu reușim să ne atingem țintele. Dar, din Fondul pentru Modernizare, jumătate de miliard de euro va fi pentru stocare. Vizăm să intrăm cu schema în Comitetul din toamnă. Până atunci, trebuie toți pașii parcurși. E un calendar foarte ambițios. Asta înseamnă că, undeva, în a doua parte a anului, octombrie-noiembrie în mod realist, vom lansa apelul și ne așteptăm să existe foarte mulți beneficiari interesați de capacități de stocare în baterie.
Bineînțeles, avem nevoie și de hidrocentrale avurare din pompaj. Nu renunț la Tarnița. Oricât de multă lume are păreri puternice pe acest subiect, este o investiție care trebuie făcută. Avem, după cum înțeleg de la SAPE, interes de la câțiva proiectați, de la câteva companii care pot să proiecteze această mare investiție, și mă aștept ca, în următoarea lună de zile, să putem atribui studiul de fezabilitate. Rămân la părerea că trebuie să fie un proiect care să implice o importantă componentă privată. Odată pus ”pe șine” cu un acționar majoritar privat, selectat competitiv, transparent, este un proiect care se va face cu siguranță”, a precizat ministrul Energiei.
Preocupare pentru captarea și stocarea carbonului
”Nu pot să închid fără să spun că sunt preocupat de subiectul captării, transportului, stocării și utilizării carbonului. Necesită investiții masive din partea industriei. Știu că sunt reprezentanți ai industriei care au adus permanente tema în discuții, inclusiv la Bruxelles. Și m-aș baza foarte mult pe sprijinul Bruxelleslui într-o nouă componență, într-o nouă Comisie, poate cu o abordare ceva mai pragmatică, astfel încât să putem desfășura investițiile – tot ce înseamnă Neptun Deep, ce înseamnă producția de gaze, Caragele, un proiect ce înseamnă o investiție de un miliard de lei de la Romgaz -, să le putem desfășura fără a fi penalizați pe partea cealaltă și fără a deveni un depozitar de dioxid de carbon pentru întreaga Europă, dacă s-ar putea, pentru că am văzut și asemenea opinii.
Ultimul subiect, pentru că nu pot să mă abțin să nu vă vorbesc și despre București, pentru că, din păcate, situația ELCEN-ului este critică și m-aș bucura să se discute mai mult despre asta, nu într-un scop electoral, ci într-un scop pur obiectiv. Sigur că ELCEN a acumulat niște rezerve și de aceea se descurcă în continuare. Dar datoria curentă de la Termoenergetica spre ELCEN este de peste un miliard de lei. Nu înțeleg cum a devenit de cinci ori mai mare decât acum 4 ani! Noi ne pregătim și vom face un anunț oficial în perioada imediat următoare privind lansarea apelului pentru centrale în cogenerare din Fondul pentru Modernizare. Vor fi eligibile cel puțin două CET-uri, respectiv Grozăvești și Progresu. CET Sud necesită o aplicație separată, pentru investiții de jumătate de miliard de euro. Dar cum să facă ELCEN aceste investiții, când e ”în gaură” cu un miliard de lei?! Și mai spun un lucru: ELCEN a fost deja în insolvență. Merge direct în faliment dacă are astfel de probleme. Deci, sper să găsim o rezolvare în următoarea perioadă de timp, cu siguranță după 10 iunie sau din octombrie!”, a conchis Sebastian Burduja
