Cererea de petrol din Europa, aflată deja la minimul ultimilor 20 de ani după cinci ani de declin, va continua să scadă, influenţată de perspectivele economice nefavorabile, eficienţa energetică tot mai bună şi orientarea către surse alternative de energie.
Potivit estimărilor Agenţiei Internaţionale pentru Energie (AIE), cererea de petrol din ţările mari şi dezvoltate ale Europei se va reduce în acest an, în timp ce alte regiuni, mai ales Asia, vor consemna o creştere solidă, potrivit CNBC, preluat de Mediafax.
În timp ce consumul ţărilor europene membre ale Organizaţiei pentru Coperare şi Dezvoltare Economică va coborî cu 190.000 de barili pe zi în acest an, după un declin de 510.000 de barili pe zi anul trecut, Asia va înregistra un plus de peste 500.000 de barili pe zi. Orientul Mijlociu şi America Latină vor avea, de asemenea, rate „decente” de creştere, potrivit AIE.
Estimările pentru Europa ar putea fi revizuite, pentru a reflecta un declin mai accentuat al cererii, în timp ce, pentru alte regiuni, o revizuire ar fi mai probabilă în sens pozitiv, a declarat Matt Parry, analist la AIE.
Consumul de petrol din Europa este la cel mai redus nivel, începând cel puţin cu 1995 şi posibil chiar cu începutul anilor ’90, perioadă pentru care AIE nu dispune de datele necesare pentru comparaţie, a spus analistul.
Pe de altă parte US Energy Information Administration (EIA) estimează, într-o analiză recentă, că preţul mediu al petrolului Brent (tranzacţionat al Londra şi de referinţă pentru piaţa europeană) va scădea de la 112 dolari/baril în 2012, la 105 dolari/baril în 2013 şi 99 dolari/baril în 2014. Pe de altă parte, preţul WTI (West Texas Intermediate, de referinţă pentru piaţa americană), de 94 dolari/baril în 2012, este estimat de EIA că va ajunge la 90 dolari/baril în 2013 şi 91 dolari/baril în 2014.
Mai mult, ruşii au estimări de bugete la preţuri şi mai mici ale ţiţeiului. “Autorităţile ruse încearcă să reducă la minimum impactul negativ al unei posibile scăderi a preţurilor la petrol la nivel mondial”, afirma, la mijlocul lunii noiembrie a anului trecut, experta Iulia Voitovici, de la firma de consultanţă Investcafe.
A fost instituită regula care presupune o trecere la calcularea cheltuielilor bugetare, pe baza preţului mediu la petrol. Pentru cazul unei situaţii de criză, Ministerul rus de Finanţe ia în calcul câteva variante de buget bazate pe preţul petrolului la 80 de dolari/ baril şi chiar 60 dolari/baril.
Conform estimărilor Ministerului de Finanţe de la Moscova, mijloacele Fondului de rezervă (unde se acumulează o parte din veniturile rezultate în urma vânzărilor de petrol şi gaze) vor fi suficiente pentru doi ani, în cazul în care o posibilă criză va afecta Rusia după anul 2016, la un preţ al petrolului de 60 dolari/baril, şi patru ani, la un preţ al petrolului de 80 dolari/baril. Ministerul rus de Finanţe consideră că aceste resurse sunt suficiente, estimând că această criză nu va dura mai mult de un an şi jumătate.
Arabia Saudită depăşită de SUA
Reamintim, în analiza anuală “World Energy Outlook” pentru 2013, Agenţia Internaţională a Energiei anunţa că Statele Unite vor depăşi Arabia Saudită în privinţa producţiei de petrol, în următorul deceniu, astfel încât cel mai mare consumator al lumii va fi aproape independent din punct de vedere energetic.
“Statele Unite, care, în prezent, importă aproximativ 20% din totalul necesarului său de energie, devin aproape independente din punct de vedere energetic. Aceasta este o inversare majoră a tendinţei observate în majoritatea altor state care importă energie”, se arată în raportul AIE.
Cererea de petrol pe plan mondial va creşte la 99,7 milioane de barili pe zi în 2035, faţă de 87,4 milioane în 2012, susţine Agenţia Internaţională a Energiei, organismul care consiliază statele industrializate în probleme de energie.
Creşterea cantităţilor extrase din şisturi vor transforma SUA în cel mai mare producător de petrol din lume către 2020, se arată în raportul AIE. Agenţia estimează că noile resurse din SUA (mai ales zăcămintele de gaze de şist) vor reduce importurile şi vor transforma America de Nord într-un exportator net la orizontul anului 2030.
Pe de altă parte, AIE consideră că eficienţa energetică ar putea reduce cererea mondială de petrol cu 13 milioane de barili pe zi, către 2035.
