Excedentul de cont curent al Rusiei a atins o valoare record de peste 227 miliarde de dolari în 2022, a anunţat Banca Centrală a Rusiei, în condiţiile în care scăderea importurilor şi exporturile robuste de petrol şi gaze au permis ca valuta să continue să intre în ţară, în pofida eforturilor Occidentului de a izola economia rusească, informează Reuters, preluat de Agerpres. De asemenea, veniturile bugetare din petrol şi gaze au crescut anul trecut cu 28%, la 2.500 miliarde de ruble (36,71 miliarde de dolari). În plus, investițiile rușilor în imobiliare s-au triplat pe piața din Turcia.
În 2022, excedentul de cont curent al Rusiei, diferenţa dintre toţi banii care intră în ţară prin schimburi comerciale, investiţii şi transferuri, şi banii care ies din ţară, a fost de 227,4 miliarde de dolari, în creştere de 86% faţă de 2021.
Importurile Rusiei au scăzut dramatic anul trecut, pe fondul exodului firmelor occidentale, după ce Vestul a impus sancţiuni extinse Moscovei pentru invadarea Ucrainei. Kremlinul a încercat să înlocuiască veniturile pierdute ca urmare a diminuării exporturilor de petrol şi gaze spre Europa, prin redirecţionarea lor spre China, India şi alte ţări asiatice.
De altfel, și datele publicate de Administraţia vamală chineză arată că schimburile comerciale dintre Rusia şi China au atins anul trecut o valoare record, de 190 de miliarde de dolari.
Pe măsură ce importurile au scăzut, balanţa comercială a Rusiei (diferenţa dintre exporturile şi importurile totale) a urcat până la 282,3 miliarde de dolari în 2022, în creştere semnificativă faţă de 170,1 miliarde de dolari în 2021.
Banca Centrală a Rusiei a precizat că preţurile mari la materiile prime pe întreaga perioadă a anului 2022 au permis creşterea excedentului de cont curent, în timp ce importurile şi-au revenit uşor în a doua jumătate a anului.
Veniturile realizate de Rusia din exporturi ar urma să fie supuse la noi presiuni în 2023, când ar urma să intre pe deplin în vigoare sancţiunile impuse de Occident şi Japonia pentru ţiţeiul rusesc. Începând cu data de 5 februarie, Grupul principalelor economii ale lumii (G7) urmează să extindă embargoul privind ţiţeiul şi asupra produselor rafinate ruseşti. Analiştii estimează că asta ar putea duce la o diminuare a producţiei de petrol a Rusiei cu până la un milion de barili pe zi în primul trimestru din 2023. Potrivit unui oficial rus, prognozele pentru acest an arată că producţia de produse petroliere ar putea scădea până la 230 milioane de tone, de la 272 milioane de tone.
De asemenea, veniturile bugetare ale Rusiei din petrol şi gaze au crescut anul trecut cu 28%, la 2.500 miliarde de ruble (36,71 miliarde de dolari), a anunţat vicepremierul Alexander Novak în timpul unei reuniuni guvernamentale transmisă de postul public de televiziune, transmite Reuters.
De asemenea, Novak a declarat că Gazprom a majorat în 2022 livrările de gaze către China prin conducta Puterea Siberiei la 15,5 miliarde metri cubi, iar producţia de petrol a crescut cu 2%, la 535 milioane tone, în timp ce exporturile de petrol au înregistrat un avans de 7%.
Ţările din UE au fost principalii cumpărători de ţiţei rusesc timp de decenii, dar, în 5 decembrie 2022, a intrat în vigoare un embargo instituit de UE asupra petrolului rusesc importat pe cale maritimă. De asemenea, în coordonare cu statele din G7 şi Australia, ţările UE au definitivat un acord ce prevede plafonarea preţului petrolului pe care Rusia îl va livra statelor terţe la 60 de dolari barilul, măsură care se va aplica prin impunerea ei companiilor ce furnizează servicii de transport maritim sau de asigurări pentru livrarea acestui petrol.
Ruşii şi-au triplat achiziţiile imobiliare în Turcia
Ruşii au fost, anul trecut, cel mai important segment de cumpărători străini de proprietăţi imobiliare în Turcia, ceea ce a susţinut cea mai fierbinte piaţă imobiliare din lume, în condiţiile în care achiziţiile lor s-au triplat comparativ cu 2021, după ce sancţiunile impuse Kremlinului de Occident i-a determinat să investească peste hotare, transmite Bloomberg.
Conform datelor oficiale publicate de Institutul de Statistică din Turcia, cetăţenii ruși au cumpărat anul trecut un număr record de 16.312 locuinţe în Turcia, în creştere cu 203% comparativ cu 2021, şi aproape un sfert din totalul locuinţelor achiziţionate de cetăţenii străini în 2022.
„Antalya devine rusificată”, spune Ali Kemal Gurdal, un dezvoltator imobiliar din oraşul de la Marea Mediterană. Mulţi cumpărători ruşi solicită acordarea cetăţeniei, un drept acordat celor care cumpără locuinţe cu o valoare de cel puţin 400.000 de dolari, a spus Ali Kemal Gurdal.
Chiar şi ajustată în funcţie de evoluţia inflaţiei, Turcia a avut în trimestrul al treilea al anului trecut cea mai mare creştere a preţului locuinţelor din cele 56 de ţări analizate de firma de consultanţă imobiliară Knight Frank. Astfel, preţurile proprietăţilor imobiliare din Turcia au înregistrat o creştere reală de 57,6% în trimestrul al treilea, o perioadă în care Turcia s-a confruntat cu o inflaţie record.
Datele oficiale arată că vânzările de proprietăţi imobiliare în Antalya, o populară destinaţie de vacanţă, către cetăţenii străini au crescut cu 77% în ritm anual, până la 21.860 de tranzacţii. Iranienii, care, în 2022, au căzut pe locul al doilea, fiind devansaţi de ruşi, au cumpărat 8.233 de locuinţe, urmaţi de irakieni şi germani.
