”Șah” la PSD: liberalii vor să oblige primăriile să plătească în avans subvențiile pentru ”radeți”

Potrivit unui proiect de ordonanță de urgență a Ministerului Economiei, lansat recent în dezbatere publică, primăriile vor avea obligația de a achita în avans subvențiile de la bugetul local pentru ”radeți”. Până acum, doar aveau această posibilitate pe care, de altfel, nimeni n-a utilizat-o, majoritatea primăriilor având restanțe mari la plata subvențiilor. Subvențiile sunt bugetate de primăriile care încă au sisteme centralizate de încălzire și sunt destinate acoperirii diferenței dintre costurile reale ale operatorilor și prețurile facturate populației, de obicei reduse prin decizii ale autorităților locale. Subvențiile sunt apoi virate producătorilor de energie termică și furnizorilor de gaze naturale din care se produce energia termică. Conform proiectului de OUG, plata acestor subvenții se va face de către primării „cu prioritate față de orice alte obligații de plată”. Practic, noul act normativ reprezintă ”un șah” dat PSD, în plină campanie electorală pentru alegerile locale. Situația cea mai dificilă este în București, unde fosta Regie Autonomă de Distribuție a Energiei Termice (RADET) a dat faliment tocmai din cauza lipsei banilor. Termoenergetica, firma care a luat locul RADET în București, a luat-o, deja, și pe urmele RADET: a acumulat datorii de peste 400 milioane de lei. Pe de altă parte, proiectul de OUG prevede că, pentru menținerea unor prețuri suportabile la energia termică livrată populației, energia electrică produsă în cogenerare va fi preluată cu prioritate în regim reglementat. Iar aceasta în condițiile în care, de la 1 ianuarie 2021, piața energiei electrice se liberalizează, astfel că dispare piața reglementată!

Practic, ”lanțul” energiei termice, pe scurt, arată cam așa: un producător de gaze naturale (cei mai mari din țară fiind Romgaz, deținut majoritar de stat, și Petrom, deținut de majoritar de austriecii de la OMV) vinde gaze către o termocentrală, care, pe lângă energie electrică, produce și energie termică (abur). Termocentrala vinde aburul către ”radeți”, care, mai apoi, utilizează aburul pentru a încălzi apa, pe care o vinde consumatorilor și ajunge până la robinetele și caloriferele românilor. Dar, prețul cu care românii plătesc apa caldă și căldura este mult mai mic față de costurile de obținere a acestora. Această diferență este, în multe cazuri, suportată de primării, prin subvenții. Subvențiile nu ajung la populație, ci sunt virate direct ”radeților”, care, la rândul lor, plătesc aburul către termocentrale, iar termocentralele plătesc gazele către producători. De exemplu, în București, Romgaz vinde gaze Electrocentale (Elcen), care vinde energie termică Termoenergetica/Radet, care vinde apă caldă și căldură către populație. Problema apare la preț: prețul local de furnizare a agentului termic era de 400,89 lei/Gcal, dar populația plătește doar 163,03 lei/Gcal. Diferența de aproape 238 lei/Gcal trebuia suportată de Primăria Capitalei, prin subvenții. Bucureșteanul este bun-platnic, astfel că peste 90% dintre ei își plătesc facturile. Cei care nu și-au făcut treaba au fost cei de la Primărie, care n-au plătit subvențiile. Practic, acesta a fost și motivul pentru care RADET a intrat în faliment: neîncasarea subvențiilor. Problema este că, pe același lanț, toată lumea are de suferit: Termoenergetica/Radet nu plătește facturile către Elcen, care nu plătește Romgaz!

De altfel, Elcen a anunțat, recent, într-un comunicat de presă, că analizează toate opțiunile legale pentru recuperarea creanțelor pe care i le datorează Compania Municipală Termoenergetica, inclusiv formularea unei cereri pentru deschiderea procedurii de insolvență. „Intenția ELCEN vine ca urmare a faptului că Primăria Municipiului București (PMB) nu a virat către Termoenergetica subvenția aferentă perioadei decembrie 2019 – mai 2020, în valoare de 652,22 milioane de lei. Neplata subvenției a creat mari probleme financiare ELCEN-ului. Datoriile acumulate de Termoenergetica față de ELCEN au ajuns, la data de 12.07.2020, la 422,1 milioane lei. Suma reprezintă contravaloarea facturilor neachitate de compania municipală, către ELCEN, în perioada februarie-mai 2020. Urmare a acestei situații, ELCEN a ajuns să acumuleze, la rândul său, o datorie de 200 milioane de lei către furnizorul de gaze naturale și către prestatorii de servicii auxiliare”, arăta ELCEN.

De remarcat, în Nota de Fundamentare a noii OUG, nu se pomenește nimic despre Termoenergetica, deși Bucureștiul este cel mai mare consumator de energie termică din țară! ”Printre operatorii economici activi în domeniul serviciului de  termoficare amintim Thermonet SRL Suceava, Thermoenergy Group Bacău, Modern Calor Botoșani, Veolia Energie Iași, Termoficare Oradea SA, Regia Autonomă de Termoficare Cluj, Termica Brad SA, Ecogen Energy Buzău, ENET SA Focșani, Bepco SRL Brașov, Veolia Energie Prahova, Termic Calor Serv SRL Alexandria, Centrala Termoelectrică de Termoficare Arad, Veolia Energie România SA, Vest Energio SA București”, se arată în Nota de Fundamentare.

Obligație ”la pâră”

De altfel, și OG 36/2006 prevede că ”prețurile locale ale energiei termice facturate populației se aprobă de autoritățile administrației publice locale implicate”, iar ”în situația în care autoritățile administrației publice locale aprobă prețuri locale ale energiei termice facturate populației mai mici decât prețul de producere, transport, distribuție și furnizare a energiei termice livrate populației, acestea asigură din bugetele locale sumele necesare acoperirii diferenței dintre prețul de producere, transport, distribuție și furnizare a energiei termice livrate populației și prețul local al energiei termice facturate populației”. Adică primăriile dau subvenții.

În plus, aceeași ordonanță prevedea și că ”sumele prevăzute în bugetele locale, conform art. 3 alin. (4) (n.r. – subvențiile), se pot acorda în avans de către ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale furnizorilor de energie termică pentru populație, în vederea: a) finanțării constituirii de către producători a stocurilor de cărbune, păcură și de combustibil lichid ușor pentru sezonul rece, inclusiv pentru cheltuielile de transport aferente constituirii acestor stocuri; b) achitării în avans a consumului de gaze naturale de către producătorii de energie termică furnizorilor de gaze naturale, numai în situația în care contractele încheiate prevăd astfel de plăți, iar achitarea în avans conduce la obținerea unor prețuri avantajoase ale gazelor naturale achiziționate”.

OUG 69/2011, ce modifică OG 36/2006, prevede că ”sumele acordate furnizorilor de energie termică, prevăzute la art. 3 alin. (4), inclusiv sumele acordate în avans conform prevederilor art. 5 alin. (1), sunt virate de către autorităţile administraţiei publice locale furnizorilor de energie termică în termen de 15 zile de la prezentarea deconturilor justificative, în conturi de tip ESCROW, deschise la bănci de către furnizorii de energie termică”.

Față de aceste prevederi, proiectul de OUG instituie obligația primăriilor de a plăti subvențiile în avans: ”sumele stabilite în temeiul alin (4), art. 5 alin. (1) și (11), art. 51 alin. (2) și (3) precum și art. 52 (n.r. – subvențiile) sunt plătite de unitățile administrativ – teritoriale cu prioritate față de orice alte obligații de plată”.

În plus, proiectul de OUG ”incită la pâră”: dacă furnizorii de energie termică, adică ”radeții”, nu primesc subvențiile de la primării, au obligația de a sesiza, în 15 zile, Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației.

Este puțin probabil ca Alexandru Burghiu, directorul general al Termoenergetica București, ”s-o pârască” pe Gabriela Firea (PSD), primarul general al Capitalei, la un ministru PNL! De aceea liberalii introduc o prevedere în plus în proiectul de OUG: ”în situația în care furnizorii de energie termică nu își îndeplinesc obligația de a sesiza Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației în condițiile prevăzute de alin. (5), producătorii de energie termică și furnizorii de gaze naturale, beneficiari ai sumelor distribuite prin conturile de tip ,,ESCROW,, (…), au dreptul de a sesiza Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației”.

Bani și de la bugetul statului, dar și prioritate pentru cogenerare

Pe de altă parte, prin noua OUG se acordă și bani de la bugetul de stat, maxim 45% din costurile combustibilului folosit pentru producerea energiei termice pentru populație. Sumele se stabilesc anual, în condițiile în care ANRE va trebui să elaboreze metodologiile necesare, pentru care are la dispoziție 60 de zile. La aceste sume se adaugă și subvențiile de la bugetele locale, dar care nu pot fi mai mici de 10% din valoarea costurilor totale.

Proiectul noului act normativ prevede și că ”pierderile induse de prestarea serviciilor publice de producţie, transport, distribuţie şi furnizare a energiei termice pentru populaţie în sistem centralizat, înregistrate de operatorii economici al căror capital social majoritar aparține unității adminstrativ – teritoriale, se acoperă anual, integral, pentru anul precedent, din bugetele locale ale unităţilor administrativ-teritoriale, iar sumele alocate în acest fel sunt virate de autoritățile publice locale în conturile escrow deschise în conformitate cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 115/2001, sume ce vor fi indisponibilizate și distribuite de agenții escrow conform regulilor din contractele de cont escrow”.

De altfel, ”în conturile de tip «ESCROW», prevăzute la alin. (1), beneficiarii de energie termică vor vira sumele aferente energiei termice consumate, iar autorităţile administraţiei publice locale vor vira subvenţiile pentru acoperirea diferenţelor de preţ şi de tarif pentru energia termică livrată populaţiei, pierderile induse de prestarea serviciilor publice de producţie, transport, distribuţie şi furnizare a energiei termice pentru populaţie în sistem centralizat înregistrate de operatorii economici din subordinea autorităților administrației publice locale, ajutoarele băneşti pentru energia termică livrată populaţiei, precum şi ajutoarele băneşti pentru energia termică ce se acordă categoriilor defavorizate ale populaţiei, potrivit legii. Operatorii economici producători şi/sau distribuitori de energie termică sunt obligaţi să înscrie în facturile privind livrarea energiei termice conturile de tip «ESCROW» în care vor încasa valoarea acesteia”, se mai prevede în proiectul de OUG.

Energia din cogenerare trebuie preluată cu prioritate pe piața reglementată

Proiectul de OUG prevede și că ”pentru menținerea unor prețuri suportabile la energia termică livrată populației, energia electrică produsă în cogenerare va fi preluată cu prioritate în regim reglementat”. Ceea ce este o prevedere superfluă! De la 1 ianuarie 2021 dispar prețurile reglementate la energia electrică, piața urmând să fie 100% liberalizată!

Mai mult, în prezent, pentru ca să nu crească prețul energiei electrice pentru populație, o mare parte a energiei provine de la cei mai ieftini producători, Hidroelectrica și Nuclearelectrica. Dacă se va introduce în ”coșul” pentru populație și energia electrică produsă în termocentralele pe gaze, mai scumpă, va trebui redusă cantitatea de energie mai ieftină! Și-atunci cum se va menține prețul energiei electrice pentru populație?!

ANRE a hotărât ca, în perioada 1 iulie – 31 decembrie 2020, ultima în care mai reglementează prețurile la electricitate pentru populație, Hidroelectrica să livreze 1,315 TWh către furnizorii consumatorilor casnici, la prețul de 115,99 lei/MWh. Nuclearelectrica va livra în a doua jumătate a anului 1,095 TWh, la prețul de 182,63 lei/MWh, OMV Petrom – 0,181 TWh, la prețul de 222,78 lei/MWh, iar Complexul Energetic (CE) Oltenia – 1,392 TWh, la prețul de 249,60 lei/MWh. Astfel, CE Oltenia devine cel mai mare producător ce livrează energie electrică pentru populație, la preț reglementat. În prezent, potrivit ultimelor rapoarte ale ANRE, termocentralele pe gaze au o cotă de piață de 11,38%. Sigur, nu toate sunt în cogenerare, drept urmare nu livrează energie termică pentru populație. Totuși, dacă doar 5% înseamnă cogenerare, în jumătate de an ar însemna o producție de aproximativ 1,6 TWh, iar în trei luni (cât ar mai rămâne piață reglementată ce trebuie să preia energia în cogenerare, după aprobarea noii OUG) – 0,8 TWh. Din cota cărei companii pentru piața reglementată se va tăia, va hotărî ANRE. Totuși, indiferent de unde va tăia, cineva va suferi: ori CE Oltenia, care nu va mai produce energie și va avea o problemă, inclusiv cu plata salariilor, ori populația, care va trebui să plătească un preț mai mare la curentul electric, ori toate celelalte companii ce livrează acum pentru populație, pentru că li se va reduce prețul cu care vor putea livra pe piața reglementată!