Igor Sechin, directorul general al grupului petrolier rus Rosneft, a cerut Guvernului de la Kremlin un sprijin financiar de până la 1.500 miliarde de ruble (41,6 miliarde de dolari sau 31 de miliarde de euro) pentru a ajuta cea mai mare companie petrolieră rusă să facă faţă sancţiunilor economice occidentale, informează un articol publicat în cotidianul rus Vedomosti, preluat de Reuters, transmite Agerpres.
Citând surse guvernamentale, Vedomosti precizează că, dacă acest ajutor public va fi acordat, ar putea să ia forma achiziţionării unor obligaţiuni Rosneft de către fondul suveran al Rusiei. Publicaţia adaugă că premierul Dmitri Medvedev a cerut subordonaţilor săi să analizeze această idee.
Potrivit celor mai recente date financiare, Rosneft, companie la care statul rus controlează aproximativ 70% din acţiuni, avea, la finele celui de al doilea trimestru, datorii nete în valoare de 1.500 de miliarde de ruble şi trebuie să ramburseze datorii de 440 miliarde de ruble până la finele acestui an şi alte 626 miliarde de ruble anul viitor.
În cadrul sancţiunilor impuse de occidentali pentru rolul Moscovei în criza ucraineană, SUA au interzis acordarea de credite şi împrumuturi cu o maturitate mai mare de 90 de zile către Rosneft, iar băncile şi investitorii europeni s-au alăturat acestor sancţiuni. Pe lângă Rosneft, sancţiunile occidentale afectează şi alte companii ruseşti, printre care băncile Gazprombank, VEB şi Russian Agricultural, care au cerut Guvernului să le sprijine cu fonduri publice.
Vedomosti subliniază că, în prezent, fondul suveran al Rusiei nu dispune de fonduri suficiente pentru a acorda singur ajutoarele cerute de Rosneft, în condiţiile în care o mare parte din fondurile sale de 3.100 miliarde de ruble (86 de miliarde de dolari) au fost alocate pentru alte proiecte.
Rosneft este responsabil pentru peste 40% din producţia de ţiţei a Rusiei, cel mai mare producător mondial de aur negru. În ultimii ani, producţia de ţiţei a Rusiei a crescut puternic, ca urmare a repunerii în funcţiune a unor zăcăminte datând din perioada sovietică, însă analiştii se aşteaptă la un declin al producţiei la aceste zăcăminte în lipsa unor investiţii masive.
