Rompetrol asigură 1,1% din PIB-ul României şi 15.500 de locuri de muncă

Academia de Studii Economice din Bucureşti (ASE) a realizat un studiu privind impactul grupului KazMunayGas International (KMGI – noua denumire a grupului Rompetrol) asupra economiei româneşti, la cererea companiei. Conform studiului, Rompetrol asigură 1,1% din PIB-ul României şi 15.500 de locuri de muncă. Totodată, grupul a contribuit cu 3% la bugetul de stat. Pe de altă parte, KMGI a investit în România 1,6 miliarde de dolari în perioada 2007-2015.

„Evaluarea impactului economic (EIA) este în general utilizată pentru a estima beneficiile economice pe care o anumită industrie, companie sau proiect le aduce economiilor și comunităților învecinate, în care își desfășoară activitățile lor specifice. În cazul nostru, acest studiu are ca scop cuantificarea impactului economic al activităților KMGI în România, prin estimarea impactului asupra Produsului Intern Brut prin crearea de valoare adăugată brută și prin impozitele indirecte asupra producției şi al ocupării forței de muncă „, spun cei de la Academia de Studii Economice în Studiu.

Potrivit acestora, în anul 2015, KMGI a avut o contribuţie la economia României de circa 1,1% din PIB, socotind valoarea adăugată brută directă, indirectă şi indusă. Din punct de vedere al bugetului naţional, grupul este al treilea cel mai mare contribuabil din România, cu o contribuţie către bugete de circa 5,9 miliarde de lei (1,5 miliarde de dolari), în 2015, sub formă de accize, TVA, impozit proprietate, venit şi profit, contribuţii sociale şi alte taxe.

Potrivit profesorilor de la ASE, KMGI deţine 44% din capacitatea totală de rafinare din România, cu cele două rafinării ale sale, Vega şi Petromidia (a doua fiind cea mai mare din ţară) şi poate acoperi 90% din cererea internă de benzină şi motorină. De asemenea, grupul contribuie la securitatea energetică a României, prin faptul că asigură aprovizionarea rafinăriilor cu ţiţei din Kazahstan şi prin faptul că asigură a doua cea mai mare rezervă naţională de ţiţei şi produse rafinate a României, după OMV Petrom.

Grupul contribuie şi la echilibrarea balanţei comerciale a României, potrivit studiului, dat fiind că valoarea exporturilor de produse petrochimce şi rafinate reprezintă mai mult de 4% din valoarea totală a exporturilor industriei prelucrătoare din România.

Din punct de vedere al impactului asupra pieţei muncii, cercetătorii de la ASE spun că fosta Rompetrol este unul dintre cei mai mari angajatori din România. Entităţile grupului au 4.772 de angajaţi în România, dar activitatea sa susţine în mod direct, indirect şi indus, peste 15.500 de locuri de muncă.

„Indicatorii financiari și operaționali au relevanță pentru specialiști, dar, prin analiza Leontief, putem vedea valoarea adăugată adusă de companie pentru întreaga societate. De exemplu, cu taxele plătite de KMG International la bugetul de stat în perioada 2013- 2015 (5,1 miliarde de dolari) s-ar fi putut construi 16.466 de grădinițe, 10.466 de școli sau 48 de spitale, în timp ce pentru fiecare loc de muncă creat, Grupul generează indirect alte 2,25 locuri de muncă în economie. Studiul este unic, fiind și prima dată când o instituție academică întreprinde o astfel de analiză asupra impactului direct, indirect și indus pe care un mare jucător economic îl are la creșterea economică și bunăstarea țării”, a declarat Bogdan Negrea, profesor și cercetător al ASE.

Studiul subliniază contribuţia KMG International la securitatea energetică a României în contextul pieţelor europene a energiei şi petrolului, capacitatea de a acoperi 70% din cererea autohtonă de produse petroliere prin rafinăriile Petromidia şi Vega, contribuţia la diversificarea surselor de aprovizionare ale Europei (Kazahstan are rezerve estimate de 30 miliarde barili de petrol) şi la rezervele de urgenţă – obligatorii pentru securitatea naţională a României, dar şi producţia sustenabilă de energie în conformitate cu legislaţia europeană şi naţională de mediu (Petromidia este prima rafinărie care s-a aliniat la standardul Euro 5 şi producând exclusiv carburanţi cu un conţinut de sulf de 10 ppm).

„Impactul Grupului este dat şi de contribuţia sa la recrutarea şi dezvoltarea de specialişti în sectorul petrolier şi petrochimie şi angajarea de forţă de muncă tânără (mai ales în contextul ratei semnificative a şomajului pentru grupa de vârstă ‘sub 34 de ani’ la nivel naţional, în special în regiunile Sud şi Sud-Est). Prin programe comunitare derulate la nivel naţional, sponsorizări de proiecte şi iniţiative ale angajaţilor, KMGI a investit în ultimii 7 ani peste 10 milioane de dolari în proiecte de sănătate, protecţia mediului, cultură, educaţie şi leadership, demonstrând că este un cetăţean corporativ responsabil”, se arată într-un comunicat al companiei.

„KazMunayGas – compania naţională de petrol din Kazahstan – a luat decizia strategică de a intra în 2007 pe piaţa europeană prin Romania atunci când a achiziţionat fostul Grup Rompetrol. Pe lângă investiţiile străine menite să crească capacitatea de procesare a rafinăriei Petromidia şi să sporească competitivitatea companiei prin oferirea de produse de calitate superioară la standarde internaţionale, acţionarul KMGI oferă României o alternativă la petrolul rusesc furnizând un flux constant de petrol din perimetrul Tengiz, contribuind astfel şi la securitatea energetică a regiunii. Acesta este un aspect important dacă luăm în considerare faptul că România mai are doar trei rafinării producătoare de carburanţi, faţă de 11 în 1990. În acel moment, capacitatea totală de rafinare a ţării era de 32 milioane tone pe an, faţă de doar 11 milioane tone/ an în 2016”, a declarat Azamat Zhangulov, vicepreşedinte senior al KMG International, citat într-un comunicat al companiei.

Chinezii au extins termenul de preluare a Rompetrol

Compania chineză CEFC, care a semnat în aprilie un acord pentru preluarea KMGI (fostul Rompetrol Group) de la KazMunayGas, a extins cu câteva luni termenul de finalizare a tranzacţiei, fixat iniţial pentru luna octombrie a acestui an, a anunţat vicepreşedintele Rompetrol, Azamat Zhangulov, într-o discuţie cu presa.

“Preluarea de către CEFC nu s-a realizat încă”, a spus el, conform Agerpres. Întrebat ce înseamnă acest lucru, el a răspuns: „Înseamnă exact ceea ce înseamnă. Nu există încă o finalizare”.

El a arătat, apoi, că termenul-limită a fost extins, în contextul discuţiilor pe care Rompetrol le poartă cu statul român.

„Termenul cu CEFC a fost extins, în contextul noilor discuţii pe care trebuie să le purtăm cu Guvernul. Acordul cu acest investitor va continua, dar va fi nevoie de alte câteva luni, probabil, să finalizăm noii termeni din acord”, a subliniat Zhangulov.

Termenul-limită pentru preluarea Rompetrol de către CEFC era luna octombrie a acestui an, a mai spus el.

În ceea ce priveşte intenţia KMGI de a acţiona statul român la Curtea Internaţională de Arbitraj, în baza tratatelor privind protejarea investiţiilor, oficialul Rompetrol a susţinut că, până acum, nu a avut loc nicio discuţie cu reprezentanţii autorităţilor.

„În acest moment, suntem în perioada de reconciliere. Ne aşteptăm ca Guvernul să vină la negocieri. Ne aşteptăm ca discuţiile cu comisia de negociere să înceapă în curând. Până acum nu am avut nicio discuţie, nu am fost abordaţi de către Guvern. Există o procedură să fie alcătuită o comisie, care să abordeze compania, dar este nevoie de timp pentru Guvern. Înţelegem că nu o pot face imediat. După ce am trimis scrisoarea, nu am avut nicio discuţie cu autorităţile”, a precizat Zhangulov.

Totodată, el a arătat că nu a primit încă o solicitare din partea Ministerului Energiei de prelungire a memorandumului semnat în 2013 cu Guvernul României, care expiră la finele acestui an.

Prelungire şi la memorandum

„Memorandumul de înţelegere a fost semnat în februarie 2013 şi până acum a fost extins de 13 ori. Ultima extindere s-a întâmplat în octombrie 2015. Credem că am acordat suficient timp Guvernului să execute acţiunile care erau planificate până acum. Nu am primit nicio solicitare oficială să avem o nouă prelungire, dar de îndată ce o vom primi o vom analiza. Dar încă sperăm că toate acţiunile vor fi realizate în termenii agreaţi. Am înţeles că va veni această cerere şi, de îndată ce va veni, o vom discuta cu Guvernul şi apoi vom face publică decizia”, a arătat vicepreşedintele Rompetrol.

În urmă cu o săptămână, ministrul Energiei, Victor Grigorescu, a declarat că Guvernul ar putea prelungi memorandumul semnat cu Rompetrol privind înfiinţarea unui fond de investiţii comun de un miliard de dolari, acord care expiră la finele acestui an, însă analizează şi alte soluţii.

„Am desemnat compania care va reprezenta interesele statului român în acest aranjament financiar (Societatea de Administrare a Participaţiilor în Energie – n.r.), dar este un proces complicat din punct de vedere tehnic, care va trebui să scoată la final un acord al acţionarilor. Ca de fiecare dată, în astfel de situaţii complicate, ne asumăm un termen, dar nu ţine numai de noi. Fără discuţie, se vor lua toate măsurile ca să fie protejate interesele statului român şi, dacă este nevoie de prelungiri, se vor face toate prelungirile. Nu este prima dată când se întâmplă acest lucru. Vorbim de discuţii extrem de complexe şi de o istorie destul de complicată. Cât priveşte Ministerul Energiei, pentru noi lucrurile sunt destul de clare. Ei sunt un investitor important în România şi vor continua să fie”, a spus ministrul, prezent la un forum pe teme economice.

El a fost întrebat de ce negocierile durează atât de mult, din moment ce toate lucrurile sunt clare.

„Până la începutul acestui an, negocierile care trebuiau să decurgă ca urmare a acestui memorandum nu au fost demarate. Noi suntem cei care le-au demarat şi sigur că nu se poate aştepta nimeni ca un proces de o asemenea amploare să se încheie în două sau trei luni, după o perioadă lungă în care nu s-a întâmplat nimic”, a răspuns Grigorescu.

Potrivit acestuia, prelungirea memorandumului este doar una dintre soluţiile pe care le are în vedere Guvernul.

„Dacă nu există o înţelegere şi o soluţie între părţi până la finalul anului, prelungirea memorandumului este cu siguranţă una dintre posibilităţi. Nu excludem niciuna dintre ele. Nu aş vrea să mă antepronunţ”, a susţinut ministrul Energiei.

Întrebat care ar putea fi o altă soluţie, în afară de prelungirea memorandumului, ministrul a evitat să dea un răspuns concret. „Cum spuneam, negocierile sunt în curs şi nu aş vrea să intervin într-un proces tehnic. Să vedem cum se derulează acesta şi care este concluzia. În momentul în care vom avea elemente suplimentare, fără să dau eu vreo linie dintr-un birou, să intervin peste un exerciţiu tehnic, le vom comunica”, a arătat Grigorescu.

Memorandumul dintre Rompetrol şi statul român a fost aprobat în Guvern la finele lunii ianuarie 2014. Documentul prevede faptul că Rompetrol va achiziţiona cu 200 de milioane de dolari o participaţie de 26% din Rompetrol Rafinare. De asemenea, memorandumul prevede înfiinţarea unui fond de investiţii comun în valoare de un miliard de dolari.

Deținut de compania KazMunayGas din Kazahstan, grupul KMG International desfășoară operațiuni în sectoarele de rafinare și petrochimie, retail, trading, upstream și servicii industriale pe 11 piețe principale. În România, Grupul controlează rafinăria Petromidia Năvodari, cu o capacitate de rafinare de 5 milioane tone pe an, rafinăria Vega Ploiești – cel mai vechi combinat petrochimic, lansat în 1905 – dar și o rețea de distribuție a carburanților cu peste 716 puncte de vânzare, 10 depozite, 230 stații GPL și 9.000 de stații de butelii.

Studiul realizat de ASE vine în contextul în care compania este supusă unei investigaţii şi are sechestru pe mai multe active. În primăvară, procurorii DIICOT au demarat cercetările în dosarul „Rompetrol II”, punând sechestre de trei miliarde de lei pe acţiunile şi activele rafinăriei Petromidia, KazMunayGas International NV şi SC Oilfield Exploration Business Solutions SA şi pe conturile unor persoane fizice, dosarul fiind disjuns dintr-o cauză trimisă în judecată în anul 2006. Dosarul se referă la presupuse fapte penale derulate atât la privatizarea rafinăriei, cât şi la conversia datoriilor de 603 milioane de dolari către bugetul de stat în obligaţiuni. Sechestrul a fost contestat de compania petrolieră în instanţă, dar încă nu a fost ridicat.

Nu este singurul sechestru pus pe activele rafinăriei Petromidia-Rompetrol Rafinare SA, cel mai important activ al grupului Rompetrol. În anul 2010, o altă instituţie a statului, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF), a pus sechestru pe unele active ale rafinăriei, atunci când firma kazahă a răscumpărat doar o parte dintre obligaţiunile ajunse la scadenţă în contul datoriei istorice, iar statul a ajuns din nou acţionar al rafinăriei, aşa cum stipula un act normativ adoptat încă din 2003. În ciuda faptului în 2013, statul şi partea kazahă au semnat un memorandum care privea stingerea tuturor litigiilor între cele două părţi, acest sechestru nu a fost ridicat nici acum, aşadar unele active ale rafinăriei sunt supuse acum unui dublu sechestru.