Companiile de stat nu au investit sumele de bani pe care le-au strâns până acum „la saltea”, astfel că distribuirea acestora sub formă de dividende suplimentare le va da societăţilor un impuls să investească mai mult din capitalurile proprii, a declarat Robert Tudorache (foto), secretar de stat în Ministerul Energiei, în cadrul “Beyond strategy, Oil and Gas Conference”, organizată de publicaţia The Diplomat. Pare că noua politică a statului, de a impulsiona investiţiile şi de “a rechiziţiona” banii neutilizaţi de companii dă roade: Romgaz a anunţat că vrea să construiască un nou depozit de gaze în zona Moldovei şi să continuie investiţiile în Marea Neagră. Pe de altă parte, BERD a anunţat că negociază cu compania Black Sea Oil and Gas pentru preluarea unei participaţii din proiectul de explorare a gazelor tot din Marea Neagră.
„Cred că este momentul să privim în mod diferit lucrurile şi chiar să mergem până acolo încât să schimbăm cultura organizaţională în companiile româneşti. Cred că principiul acela cu ţinutul banilor la saltea nu mai este de actualitate în România şi mai ales în domeniul energetic. Nu văd nimic rău ca, din dividendele nerepartizate şi acumulate şi, cum spuneam mai devreme, cu permisiunea dumneavoastră, ţinute la saltea pe dobânzi foarte mici, chiar negative uneori, nu văd cu ce au ajutat companiile în investiţiile pe care le-au făcut până acum”, a spus secretarul de stat.
Tudorache a subliniat că nici până acum companiile nu au făcut investiţii, deşi au avut aceste rezerve de bani.
„Este în mod evident că nu lipsa banilor a fost motivul pentru care nu s-au făcut investiţii şi nu s-au dezvoltat. Acum s-a luat pe bună dreptate această decizie, de a se distribui o parte din rezervele speciale. Nu sunt decapitalizate aceste companii, nu au rămas fără bani. Cred că şi pentru a-i impulsiona să pună capitalurile să investească şi să producă în continuare. Cred că această siguranţă, că stau pe o saltea de bani, nu a fost benefică şi nu cred că ne-a dus într-acolo încât să avem acel ritm de dezvoltare dorit de toţi. Cred că este momentul în care conducerile companiilor din domeniul energetic să pedaleze foarte tare pe creşterea investiţiilor”, a adăugat oficialul ministerial.
Reamintim, Guvernul a solicitat tuturor companiilor de stat să vireze la buget în avans, sub formă de dividende, sumele neangajate în proiecte, a declarat premierul Mihai Tudose.
„Dividendele, în mod cert, se dau acţionarilor. Deci nu le-a jefuit nimeni, nu le-a luat nimeni ceea ce nu avea dreptul. Le-am luat acum pentru că acum ne trebuiau. Vrem să începem nişte proiecte foarte mari. V-am dat un exemplu, Braşov – Ploieşti (tronson de autostradă – n.r.). Se face pe bani naţionali şi trebuie să demonstrăm că avem banii, măcar de început, ca Banca Mondială să fie partener”, a spus Tudose.
Ministerul Energiei a cerut până acum 750 de milioane de lei de la Romgaz, 655 milioane de lei de la Hidroelectrica, 110 milioane de lei de la Nuclearelectrica şi 85 de milioane de lei de la Conpet, sub formă de dividende suplimentare.
Totodată, Ministerul Economiei a solicitat 171 milioane lei de la Transgaz şi 170,7 milioane de lei de la Transelectrica.
BERD se implică în Marea Neagră
Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) este în discuţii cu compania Black Sea Oil and Gas pentru preluarea unei participaţii din proiectul de explorare a gazelor din Marea Neagră, a anunţat Mihnea Crăciun, director adjunct în cadrul băncii, prezent la conferinţa The Diplomat.
„Pot să confirm această informaţie: suntem în discuţii cu Black Sea Oil and Gas pentru o participare în proiectul lor. Proiectul este în faza de explorare. BERD a emis o intenţie de participare, având în vedere că analizele şi discuţiile nu s-au încheiat. Proiectul nefiind aprobat, nu aş vrea să comentez mai mult”, a spus Crăciun.
Compania Black Sea Oil and Gas (BSOG) a descoperit în Marea Neagră românească între 10 şi 20 de miliarde de metri cubi de gaze naturale, iar investiţiile până la începerea producţiei, în anul 2019, ar putea ajunge la 500 de milioane de dolari, a declarat, în luna februarie, Mark Beacom, directorul general al companiei. Acesta estimează că proiectul va produce aproximativ 10% din consumul României timp de cinci ani.
„Investiţiile totale ale consorţiului la această concesiune se ridică în prezent la aproximativ 200 de milioane de dolari SUA. Este dificil să estimăm suma totală care urmează să fie investită până la punerea în producţie, deoarece aceasta ar putea include şi investiţiile ulterioare ca urmare a unor descoperiri viitoare. Totalul ar putea ajunge, eventual, la 500 de milioane de dolari SUA”, a arătat Beacom.
El a mai spus că rezervele totale de gaze depind de rezultatele forajelor viitoare, care s-ar putea putea adăuga la resursele deja identificate la zăcămintele Ana şi Doina, iar în total ar putea varia între 10 miliarde şi 20 miliarde metri cubi. „În prezent, Proiectul de Dezvoltare Gaze Midia din sectorul românesc al Mării Negre se află în faza de pregătire în vederea aprobării. Dacă BSOG obţine aprobarea la sfârşitul anului 2017, atunci, după finalizarea lucrărilor de construcţii estimate să dureze doi ani, punerea în producţie a zăcămintelor se va realiza în anul 2019”, a completat Beacom.
El a subliniat însă că realizarea proiectului depinde de acţiunile Guvernului şi ale Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie (ANRE).
„Cu toate acestea, în vederea obţinerii aprobărilor necesare, există o serie de chestiuni în materie de legislaţie, care trebuie soluţionate de Guvern şi de ANRE. Există posibilitatea ca orice amânare în adoptarea acestor dispoziţii legislative să determine întârzierea sau chiar anularea proiectului”, a mai spus oficialul BSOG.
Depozit de înmagazinare a gazelor la Fălticeni
Romgaz urmăreşte construirea unui nou depozit de gaze în Moldova, în zona Fălticeni, precum şi extinderea actualului depozit de la Sărmăşel, investiţii pentru care a solicitat fonduri europene, a anunţat Vlad Pavlovschi, director de dezvoltare afaceri din cadrul Romgaz, prezent la “Beyond strategy, Oil and Gas Conference”, organizată de publicaţia The Diplomat.
„Noul depozit din Moldova ar urma să aibă un volum de lucru de 200 de milioane de metri cubi pe ciclu, o capacitate de injecţie de 1,4 milioane de metri cubi pe zi şi o capacitate de extracţie de 2 milioane de metri cubi pe zi. Investiţiile necesare sunt forajele de sonde noi, modernizarea sondelor vechi şi facilităţi de colectare, condiţionare, comprimare şi măsurare fiscală a gazelor şi realizarea unui stoc inactiv de gaze”, a arătat Pavlovschi.
În ceea ce priveşte depozitul de la Sărmăşel, judeţul Mureş, proiectul prevede creşterea capacităţii de la 900 de milioane de metri cubi pe ciclu, la 1,55 miliarde de metri cubi, majorarea capacităţii de injecţie de la 6 la 10 milioane de metri cubi pe zi şi creşterea capacităţii de extracţie de la 8 la 12 milioane de metri cubi pe zi.
„Cele două proiecte au fost propuse pentru a fi evaluate din punctul de vedere al eligibilităţii pe lista III a Proiectelor de interes Comun pentru Comisia Europeană, iar decizia se va lua până la finele acestui an”, a precizat reprezentantul Romgaz.
„La capitolul beneficii specifice, noul depozit din Moldova va avea o influenţă directă asupra ţărilor vecine ale Comunităţii Energetice Europene, Republica Moldova şi Ucraina, cu impact transfrontalier asupra Bulgariei şi Ungariei, datorită degrevării capacităţilor de înmagazinare din sudul României, îmbunătăţind, astfel, flexibilitatea rămasă a infrastructurii de înmagazinare din România. Totodată, noul depozit contribuie la susţinerea infrastructurii care conectează ţara la o nouă sursă de gaze, cum sunt descoperirile din Marea Neagră, şi va contribui la siguranţa în aprovizionare a unei zone din nord-estul României cu deficit de aprovizionare”, a precizat Pavlovschi.
El a mai spus că investiţiile necesare pentru cele două proiecte vor fi calculate în urma unor studii de fezabilitate care vor fi finanţate din bani europeni, dacă aceste proiecte vor fi aprobate de Comisia Europeană pe lista celor eligibile de interes comun.
Romgaz operează şase depozite pe teritoriul României, cu o capacitate totală de lucru de 2,92 miliarde de metri cubi, şi deţine un pachet de 41% din operatorul Depomureş (capacitate de 0,30 miliarde de metri cubi), în asociere cu Engie.
Noi sonde în Marea Neagră
Romgaz şi partenerii săi din blocul petrolifer Trident analizează posibilitatea săpării de noi sonde, după ce explorările derulate până în prezent au demonstrat că există potenţial pentru noi descoperiri de gaze în acel perimetru, a mai spus Vlad Pavlovschi.
El a relatat istoricul Romgaz în această asociere, după ce, în iulie 2010, Lukoil Overseas împreună cu compania Vanco International, devenită ulterior Panatlantic, au fost declarate câştigătoarele licenţei de explorare-dezvoltare şi exploatarea zăcămintelor de hidrocarburi în perimetrele EX-29 Est Rapsodia şi EX-30 Trident.
La data de 19 iulie 2012, Romgaz a semnat un acord de Farm-Out cu cele două companii, devenind co-titular de acord petrolier, cu o cotă de 10% din drepturile şi obligaţiile celor două perimetre. Ulterior, Romgaz a ieşit din acordul petrolier pentru perimetrul Est Rapsodia.
„În ceea ce priveşte perimetrul Trident, programul de lucrări minimal din faza I, trei ani, obligatorie, şi faza II, doi ani, opţională, a fost îndeplinit, iar în prezent se află în derulare perioada de extindere a fazei a doua de explorare. Această extindere a fost necesară în vederea executării unor lucrări suplimentare de reprocesare, analize complexe de carotă şi reinterpretarea şi integrarea datelor geologice şi geofizice disponibile până în prezent”, a mai spus oficialul Romgaz.
În perimetrul Trident au fost săpate două sonde, din care sonda Lira 1X a relevat o descoperire de gaze naturale de circa 30 de miliarde de metri cubi, potrivit lui Pavlovschi.
„Evaluarea şi integrarea rezultatelor, precum şi calculul fezabilităţii economice, au confirmat că există un potenţial semnificativ dincolo de volumul de gaze din domeniul Lira. Astfel, membrii asocierii derulează planificarea posibilului foraj al unor noi sonde de explorare şi evaluare în vederea deschiderii mai multor prospecte, similare descoperirii Lira şi, dacă rezultatele vor fi pozitive, ar putea oferi mai multe oportunităţi de explorare în blocul EX-30 Trident. De asemenea, se încearcă prin aceste lucrări asigurarea volumelor de resurse pentru etapele viitoare, care să securizeze opţiunile de dezvoltare şi producţie”, a continuat directorul Romgaz.
El a mai spus că, în semestrul întâi din 2017, producţia totală de gaze a Romgaz a fost de 2,56 miliarde de metri cubi, în plus cu 16,5% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut şi cu 3,7% mai mare faţă de buget. În trimestrul al doilea, producţia a fost mai mare cu 49% faţă de perioada similară din 2016
„Performanţa bună din acest an este datorată creşterii cererii de gaze, care a permis optimizarea valorificării gazelor şi o bună gestionare a stocurilor”, a arătat Pavlovschi.
Aceasta după o diminuare cu 24% a producţiei în 2016, care a fost un an special, cu nişte condiţii vitrege în piaţă, cadrul de reglementare imprecis pentru constituirea stocurilor minime de gaze, cadrul fiscal nefavorabil producătorilor, temperaturi ridicate şi cantitatea relativ mare de gaze proprii stocate la sfârşitul iernii 2015/2016, a mai susţinut reprezentantul Romgaz.
