Ne plângem că, în România, copiii nu mai învaţă, ca dovadă rezultatele catastrofale de la bacalaureat. Ce să înţeleagă copiii, când părinţii lor, din totalul cheltuielilor, doar 0,7% din sumă o dau pe educaţie! În schimb, pe băutură şi ţigări dau de 11 ori mai mult!
Conform structurii cheltuielilor totale de consum pe trimestrul II 2012, dat publicităţii de Institul Naţional de Statistică (INS), 43,1% din cheltuieli „se duc” pe mâncare, 15,3% – pe electricitate, gaze şi întreţinere, 8% – ţigări şi băutură, 6,4% – transport, 4,9% – îmbrăcăminte şi încălţăminte, 4,8% – comunicaţii, 4,3% – sănătate, 4% – mobilă, 3,7% – diverse produse şi servicii, 3,4% – recreere şi cultură, 1,4% – hoteluri şi restaurante şi 0,7% – educaţie.
În trimestrul II 2012, veniturile totale ale populaţiei, medii lunare pe o gospodărie, au fost de 2396 lei; veniturile băneşti medii au reprezentat 84%. Cheltuielile totale au fost, în medie, de 2155 lei lunar pe o gospodărie, cheltuielile de consum medii reprezentând 72,8%, se arată într-un comunicat al INS.
Potrivit rezultatelor anchetei bugetelor de familie, în trimestrul II 2012, veniturile totale medii lunare au reprezentat, în termeni nominali, 2396 lei pe gospodărie şi 833 lei pe persoană. Veniturile băneşti au fost, în medie, de 2012 lei lunar pe gospodărie (699 lei pe persoană), iar veniturile în natură de 384 lei lunar pe gospodărie (134 lei pe persoană).
Salariile şi celelalte venituri asociate lor au format cea mai importantă sursă de venituri (48,9% din veniturile totale ale gospodăriilor în trimestrul I 2012, respectiv 50,5% în trimestrul II 2012). La formarea veniturilor totale ale gospodăriilor, au contribuit, de asemenea, veniturile din prestaţii sociale (23,7%), veniturile din agricultură (3,6%), veniturile din activităţi neagricole independente (3%) şi cele din proprietate şi din vânzări de active din patrimoniul gospodăriei (1,7%). O pondere importantă deţin şi veniturile în natură (16%), în principal, contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii (14,1%).
Diferenţe de nivel şi, mai ales, de structură între veniturile gospodăriilor s-au înregistrat în funcţie de mediul de rezidenţă. Astfel, în trimestrul II 2012, veniturile totale medii pe o gospodărie din mediul urban au fost cu 27,8% mai mari decât ale gospodăriilor din mediul rural şi cu 10,2% mai mari faţă de ansamblul gospodăriilor. În urban, veniturile gospodăriilor au provenit, în proporţie de 62,8%, din salarii, de 23,1% din prestaţii sociale, veniturile în natură reprezentând 8% din total. În rural, principala sursă a veniturilor gospodăriilor a reprezentat-o producţia agricolă, care a asigurat 37,6% din totalul veniturilor. Cea mai mare parte a acestora (28,5% din totalul veniturilor) a fost formată de contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii, veniturile băneşti din agricultură asigurând 9,1% din veniturile totale ale gospodăriilor din mediul rural. O contribuţie importantă la formarea veniturilor gospodăriilor rurale a revenit şi veniturilor salariale (29,6%) şi celor din prestaţii sociale (24,7%).
Cheltuielile totale ale populaţiei, au fost, în trimestrul II 2012, în medie, de 2155 lei lunar pe gospodărie (749 lei pe persoană) şi au reprezentat 89,9% din nivelul veniturilor totale.
Din totalul cheltuielilor, cea mai mare parte se duce pe cele de consum (72,8%), urmate de taxe şi impozite (16,5%). Cheltuielile de producţie reprezintă 7,5%, alte cheltuieli – 2,9%. Cei mai puţini bani se duc în investiţii – doar 0,3% din totalul cheltuielilor.
Conform Statisticii, unele particularităţi în ceea ce priveşte mărimea şi structura cheltuielilor totale de consum sunt determinate de mediul de rezidenţă. Astfel, în timp ce nivelul mediu lunar pe o gospodărie al cheltuielilor totale de consum este mai mare în urban faţă de rural cu 398 lei, cel pentru consumul alimentar este mai mare cu numai 16 lei. Aceasta derivă din faptul că, în rural, 42,6% din cheltuielile pentru consumul alimentar reprezintă contravaloarea consumului din resurse proprii, în timp ce, în mediul urban, consumul de produse alimentare din resurse proprii a acoperit 18,8% din cheltuielile pentru consumul alimentar.
