În ultimii ani, românii s-au dovedit a fi din ce în ce mai puţin interesaţi de educaţie, ca dovadă şi rezultatele la examenul de bacalaureat, pe care l-au trecut mai puţin de jumătate dintre cei ce s-au prezenat. O explicaţie este dată şi de Institutul Naţional de Statistică (INS), care arată că se cheltuie din ce în ce mai puţin pe educaţie. De exemplu, dacă în anul 2009, 1% dintre banii cheltuiţi de români mergeau spre educaţie, anul acesta au ajuns la 0,6%. În schimb, au crescut cele pe ţigări şi băutură, de la 7% în 2009, la 8% în 2013! De altfel, şi pe telefon “se duc” o mulţime de bani: 4,7% din totalul cheltuielilor.
Potrivit datelor INS, cheltuielile totale ale populaţiei, au fost, în medie, de 2.296 lei lunar pe gospodărie (803 lei pe persoană) şi au reprezentat 89,6% din nivelul veniturilor totale.
Din totalul cheltuielilor, 71,5% “se duc” pe cheltuielile de consum, iar 16,7% – pe taxe şi impozite. Cheltuielile de producţie (hrana animalelor şi păsărilor, plata muncii pentru producţia gospodăriei, produse pentru însămânţat, servicii veterinare etc.) reprezintă – 8,2%, iar cele pentru investiţii (destinate cumpărării sau construcţiei de locuinţe, cumpărării de terenuri şi echipament necesar producţiei gospodăriei, cumpărării de acţiuni etc.) – doar 0,6%.
Unele particularităţi în ceea ce priveşte mărimea şi structura cheltuielilor totale de consum sunt determinate de mediul de rezidenţă. Astfel, în timp ce nivelul mediu lunar pe o gospodărie al cheltuielilor totale de consum este mai mare în urban faţă de rural cu 492 de lei, cel pentru consumul alimentar este mai mare cu numai 55 lei. Aceasta derivă din faptul că, în rural, 42,2% din cheltuielile pentru consumul alimentar reprezintă contravaloarea consumului din resurse proprii, în timp ce în mediul urban, consumul de produse alimentare din resurse proprii a acoperit 18,6% din cheltuielile pentru consumul alimentar.
În structura cheltuielilor de consum, cea mai mare parte (43%) “se duce” pe mâncare. O altă parte importantă, 15,5%, este reprezentată de cheltuielile cu întreţinerea (electricitate, apă, gaze, energie termică etc).
Venituri medii de 2.563 lei
Pe de altă parte, INS a anunţat că veniturile medii ale unei gospodării au fost de 2.563 lei în al doilea trimestru al acestui an, în timp ce cheltuielile au totalizat 2.296 lei.
Potrivit rezultatelor anchetei bugetelor de familie, în T2 2013, veniturile totale medii lunare au reprezentat, în termeni nominali, 2.563 de lei pe gospodărie şi 897 de lei pe persoană. Veniturile băneşti au fost, în medie, de 2.154 lei lunar pe gospodărie (754 lei pe persoană), iar veniturile în natură de 409 lei lunar pe gospodărie (143 de lei pe persoană).
Salariile şi celelalte venituri asociate lor au format cea mai importantă sursă de venituri (51,2% din veniturile totale ale gospodăriilor).
La formarea veniturilor totale ale gospodăriilor, au contribuit, de asemenea, veniturile din prestaţii sociale (22,8%), veniturile din agricultură (3,4%), veniturile din activităţi neagricole independente (3,2%) şi cele din proprietate şi din vânzări de active din patrimoniul gospodăriei (1,6%). O pondere importantă deţin şi veniturile în natură (16%), în principal, contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii (14,3%).
Diferenţe de nivel şi, mai ales, de structură între veniturile gospodăriilor s-au înregistrat în funcţie de mediul de rezidenţă. Astfel, în trimestrul al doilea, veniturile totale medii pe o gospodărie din mediul urban au fost cu 30% mai mari decât ale gospodăriilor din mediul rural şi cu 11,1% mai mari faţă de ansamblul gospodăriilor. În urban, veniturile gospodăriilor au provenit în proporţie de 64,3% din salarii, de 21,9% din prestaţii sociale, veniturile în natură reprezentând 7,6% din total.
În mediul rural, principala sursă a veniturilor gospodăriilor a reprezentat-o producţia agricolă, care a asigurat 37,2% din totalul veniturilor. Cea mai mare parte a acestora (28,8% din totalul veniturilor) a fost formată de contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii, veniturile băneşti din agricultură asigurând 8,4% din veniturile totale ale gospodăriilor din mediul rural. O contribuţie importantă la formarea veniturilor gospodăriilor rurale a revenit şi veniturilor salariale (28,9%) şi celor din prestaţii sociale (24,4%).
