România vrea, din nou, un campion în energie

Ministerul Energiei are în plan reorganizarea producţiei de energie prin înfiinţarea unei noi companii în care să fie incluse atât centralele pe cărbune, cât şi cele hidro, a anunţat Doru Vişan, secretar de stat în minister. Nu este prima dată când România îşi propune reorganizarea companiilor din sectorul energetic în care statul este acţionar majoritar. După ce, în anul 2000, fosta CONEL a fost divizată în companii pe baza combustibilului din care se produce energia, fiecare ministru ce a condus domeniul şi-a propus reorganizarea sectorului. Cele mai avansate proiecte au venit din partea miniştrilor Varujan Vosganian (care, în anul 2007, propunea înfiinţarea unui “campion naţional”) şi Adriean Videanu (care, în anul 2009, propunea înfiinţarea a două companii, Electra şi Hidroenergetica). Proiectele, însă, nu s-au materializat. De remarcat, la nivelul Uniunii Europene se discută despre modificarea legislaţiei privind concurenţa pentru a se putea înfiinţa “campioni” în industrie, capabili să facă faţă competiţiei globale.

Doru Vişan a explicat că România a importat din ce în ce mai multă energie în primele două luni de iarnă, ca urmare a preţului mare de pe piaţa internă, iar, dacă nu se regândeşte structura producţiei, vor fi la nesfârşit aceleaşi probleme.

Secretarul de stat a arătat că un studiu realizat de minister înainte de debutul sezonului rece a relevat faptul că, deşi statistic România dispune de capacităţi de producţie de 24.000 de MW, din acestea lipsesc 8.000 de MW.

„Din cei 24.000 MW, 8.000 lipsesc din cauza unor condiţii juridice, de finanţare, de condiţii de mediu, tehnice. Nu mai sunt. Aceasta este realitatea de la care trebuie să plecăm în abordare. Aceşti 8.000 de MW trebuie să dispară ca licenţiere, pentru a veni cu investiţii în plus. Acest proces de delicenţiere este obligatoriu şi îl vom începe după aprilie”, a explicat secretarul de stat.

De remarcat, din restul de 16.000 MW, circa 5.000 MW sunt instalaţi în centrale eoliene şi fotovoltaice, producători ce nu pot genera electricitate în permanenţă.

Astfel, în ultimii ani, au început situaţii de neacoperire a consumului, ca urmare a indisponibilităţii resurselor şi a capacităţilor. În noiembrie, România a exportat 40-50 MW, în decembrie importul a fost de 198 de MW, iar în ianuarie importul a crescut la 400 de MW.

„Cauzele sunt strict comerciale. Energia curge de la preţul mai mic spre preţul mai mare, aşa că trebuie să ne uităm în interior de ce s-a întâmplat. Cauza principală este dezechilibrul dintre cerere şi ofertă; cererea a fost mult mai mare în fiecare moment. Creşterea preţului la certificatele de emisii a avut şi ea o influenţă majoră. Ea nu a fost nici măcar anticipată. A crescut de la 7 euro la 25 de euro, cu o medie de 23 de euro în ultimele luni”, a completat oficialul ministerial.

În piaţă a fost un preţ marginal, dictat de cărbune, care şi-a internalizat costul cu certificatele de emisii şi, de aici, şi comportamentul celorlalţi participanţi la piaţă, care au pus la vânzare cantităţi mici, cu preţuri mari, a subliniat Vişan. Toate acestea au fost completate de producţia mică de energie hidro şi eoliană, care sunt cele mai ieftine.

„Astfel că acoperirea consumului s-a făcut comercial din import, din zona Cehiei. Structura actuală a producţiei de energie, monocombustibil, este cea mai păguboasă. Dacă nu atacăm frontal, vom avea la nesfârşit aceleaşi probleme. Cehia are companii pe mixt şi poate să livreze energie ieftină”, a continuat el.

Întrebat dacă soluţia la care se gândeşte este aceea de a combina producţia pe cărbune cu cea hidroelectrică, Vişan a răspuns: „Statul este acţionar şi la Hidroelectrica, şi la cărbune. Cea mai bună combinaţie este cărbunele cu Hidroelectrica, într-o companie nouă”.

O altă idee enunţată de acesta este ca statul să răscumpere acţiunile deţinute de Fondul Proprietatea la producătorii de energie. „Această propunere va fi lansată în dezbatere publică. Este o variantă de lucru. Suntem conştienţi de dificultăţile care există, întrucât a mai existat această intenţie anii trecuţi; ajunsese într-un studiu foarte avansat şi a fost blocată”, a mai spus secretarul de stat, la ZF Power Summit.

Reamintim, în anii 2007 – 2009, miniştrii Varujan Vosganian şi Adriean Videanu, ce au condus, pe rând, domeniul energetic, au avut proiecte prin care regrupau companiile de stat din sector în una sau două alte mari companii. La acel moment, Comisia Europeană şi-a manifestat dezacordul privind înfiinţarea unor campioni naţionali. Acum s-ar putea să nu mai fie chiar atât de refractară: Franţa şi Germania vor campioni industriali!

Nemţii şi francezi vor “campioni industriali” europeni

Miniştrii Economiei din Franţa şi Germania au anunţat o strategie industrială comună pentru Europa, în ideea de a crea „noi campioni”, în urma eşecului fuziunii dintre Siemens şi Alstom, informează AFP şi Reuters, preluate de Agerpres.

„Este o zi importantă pentru că, după mai multe luni de lucru, am ajuns la un acord cu privire la elaborarea unei strategii industriale pentru Europa, pe care o vom propune partenerilor noştri europeni”, a declarat ministrul francez al Economiei, Bruno Le Maire, într-o conferinţă de presă comună cu omologul său german Peter Altmaier.

Cei doi parteneri au ales producţia de baterii electrice drept primul proiect concret de cooperare, care va fi deschis şi altor state europene. Peter Altmaier a precizat că Germania va furniza un miliard de euro, iar Franţa 700 milioane de euro pentru producţia locală de baterii pentru vehiculele electrice. „Mă aştept ca în foarte scurt timp, probabil în săptămânile viitoare, să fie luată o decizie cu privire la înfiinţarea unor consorţii”, a spus Altmaier.

La rândul său, Bruno Le Maire a subliniat că este pentru prima dată după mai multe decenii când este lansată o iniţiativă de asemenea importanţă, iar Franţa şi Germania s-au pus de acord asupra unei strategii comune pentru secolul XXI în domeniul industrial. Memorandumul propus de cele două state se bazează pe trei piloni. În primul rând se pune accentul pe inovaţie şi găsirea de finanţări necesare, iar, ulterior, pe modificarea regulilor europene considerate „depăşite, aşa cum am văzut cu ocazia eşecului fuziunii Siemens/Alstom”, a spus Bruno Le Maire.

Reamintim, la începutul acestei luni, Comisia Europeană a interzis proiectul de fuziune între activităţile feroviare ale grupului Alstom şi cele ale grupului german Siemens. Fuziunea dintre Alstom şi Siemens ar fi dat naştere unui gigant european în domeniul transportului feroviar, prezent în 60 de ţări şi cu o cifră de afaceri anuală de 15,6 miliarde euro, însă Executivul comunitar a apreciat că această operaţiune ar avea consecinţe nefaste pentru concurenţa de pe piaţa feroviară a Uniunii Europene.

Ca reacţie la decizia Comisiei, Peter Altmaier a apreciat că Europa ar trebui să îşi modifice legislaţia din domeniul concurenţei pentru a facilita fuziunile transfrontaliere şi a crea campioni europeni, care pot concura cu rivali din China şi SUA.