O dată cu apariţia „ziarului on-line” Focus Energetic, Adriean Videanu a acordat primul interviu ca ministru al Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri (MECMA). În cadrul interviului, ministrul Videanu anunţă o nouă strategie energetică pentru România, elaborarea unui Plan de măsuri de promovare a surselor regenerabile de energie, precum şi posibilitatea de creare a unui fond de investiţii, inclusiv prin includerea participaţiilor statului în societăţi comerciale.
– Fiecare om politic care a ocupat fotoliul de ministru la Industrii, Economie sau cum s-a numit actualul MECMA de-a lungul timpului, şi-a făcut un fel de datorie de onoare din a elabora o strategie energetică, considerând, probabil, că programul anterior nu era bun. Şi dvs vă gândiţi la promovarea unei noi astfel de strategii?
– Nu este un moft sau un orgoliu al meu să-mi apară numele pe o nouă strategie energetică. Pur şi simplu este absolut necesară. România are, în prezent, o strategie energetică pentru perioada 2007 – 2020, elaborată imediat după aderarea la Uniunea Europeană, care lua în considerare realităţile de atunci, cum ar fi o creştere economică susţinută, chiar aproape de 7%. Nimeni nu a luat în considerare, de exemplu, criza economică ce deja începuse „să-şi arate colţii” pe mapamond. Astăzi, altele sunt realităţile: criza ne-a lovit, iar prognoza creşterii de consum de energie, care a stat la baza actualei strategii, a fost infirmată. Pe de altă parte, sunt evoluţii ale sectorului energetic românesc ce au influenţă în viitor, cum ar fi crearea noilor companii energetice. În plus, anul trecut, Uniunea Europeană a aprobat noi pachete legislative, cu impact asupra dezvoltării sectorului energetic în statele membre: celebrul 20 – 20 – 20 (adică angajamentul UE de a reduce, până în anul 2020, cu 20% emisiile de gaze cu efect de seră faţă de anul 1990, de a utiliza energie regenerabilă în proporţie de 20% din consumul total şi de a creşte cu 20% eficienţa energetică). Aşa că devine imperios necesară revizuirea strategiei energetice pentru România, poate pentru o perioadă mai lungă, până în 2025 , şi care să cuprindă noile realităţi. Probabil în a doua jumătate a anului vom avea proiectul noii strategii energetice, care va fi dezbătută cu toţi factorii implicaţi: specialiştii din domeniu, sindicate, patronate, societatea civilă, partide politice. Sigur, înainte „de a o pune pe hârtie”, sunt necesare studii de fundamentare, care să analizeze atât aspectele legate de potenţialul surselor primare de energie disponibile în condiţiile restricţiilor de mediu actuale, cât şi diversele variante şi opţiuni de dezvoltare sectorială.
– Vor fi elaborate şi strategii speciale pentru resursele regenerabile, pe de o parte, şi petrol şi gaze pe de altă parte? Cum se promovează resursele regenerabile de energie?
– Strategia de valorificare a surselor regenerabile de energie este parte a strategiei energetice naţionale. Separat se va elabora, însă, Planul de măsuri de promovare a surselor regenerabile de energie şi a biocarburanţilor în transporturi, solicitat statelor membre prin Directiva 2009/28/EC.
În ceea ce priveşte sectorul petrol şi gaze naturale şi acesta este cuprins în Strategia energetică a României. În situaţia în care s-ar pune problema “unei strategii speciale pentru petrol şi gaze”, aceasta nu ar putea fi elaborată decât în contextul strategiei energetice şi în urma definitivării unui studiu de impact al sectorului asupra celorlalte ramuri ale economiei naţionale.
Pe de altă parte, România utilizează diverse mecanisme de promovare a surselor regenerabile de energie. Pentru etapa operaţională, funcţionează, încă din anul 2005, un mecanism de piaţă bazat pe certificate verzi, care asigură venituri suplimentare producătorilor de energie electrică din surse regenerabile. Acest mecanism s-a dovedit atractiv pentru investiţii, în prezent fiind în construcţie parcuri eoliene de circa 1000 MW, unităţi hidro – 130 MW şi unităţi pe biomasă – 27 MW. Pentru etapa investiţională se pot accesa fonduri structurale. La sfârşitul anului 2009, la sediul Ministerului Economiei s-au semnat 12 contracte la energie pe operaţiunea resurse energetice regenerabile, valoarea totală a acestora fiind de aproximativ 126 milioane de euro (la un curs de 4,2788 lei/euro din luna decembrie), iar pentru anul 2010 sunt alocate alte 100 milioane de euro pentru proiecte ce valorifică surse regenerabile de energie. Perioada de depunere de proiecte a fost deschisă pe 4 ianuarie şi se va închide la sfârşitul lunii aprilie.
– Aveţi în vedere şi alte măsuri?
– De exemplu, vom crea un sistem naţional integrat de monitorizare a impactului de mediu produs de activităţile industriale miniere, ca instrument eficient de prevenire, planificare şi răspuns în situaţiile de urgenţă. Acţiunea se va derula în comun de către MECMA şi Ministerul Mediului şi Pădurilor (MMP)şi presupune crearea unui sistem naţional de monitorizare automată a parametrilor potenţialilor poluatori pentru mediu, în principal pentru ape deversate din iazurile de decantare, la minele în funcţiune şi cele închise. De altfel, la Vatra Dornei, a fost realizat, cu fonduri PHARE, un laborator de mediu ce va monitoriza on-line, prin analize chimice, iazurile de decantare din zonă. Anul acesta va fi amenajat un alt laborator, similar, la Deva şi este în fază de proiect un al treilea laborator la Baia Mare (cu termen de finalizare 2011-2012). Aceste laboratoare vor fi interconectate cu sistemele similare ale MMP, Apelor Române şi Comisiei Naţionale pentru Situaţii de Urgenţă, pentru transmiterea on-line a parametrilor monitorizaţi.
– Pentru că măsurile de protecţie a mediului sunt din ce în ce mai vizate, în ce stadiu se află depozitul de dioxid de carbon (CO2) de la Craiova?
– România intenţionează să propună Comisiei Europene realizarea, în ţara noastră, la Craiova, a unuia dintre cele 12 proiecte demonstrative de captare şi stocare a CO2. Pentru acest lucru, însă, trebuie să găsim şi acele tehnologii mature, disponibile comercial, pentru captarea şi stocarea CO2.
– Vorbeam şi despre eficienţa energetică. Nu prea se vede.
– Din nefericire, aşa este. Sunt disponibile fonduri structurale, dar, pentru accesarea celor circa 50 milioane de euro alocaţi în 2008 nu a fost depus niciun proiect viabil! A fost lansată, deja, o nouă cerere de proiecte. În plus, anul acesta va fi actualizat Planul Naţional de Acţiune în domeniul Eficienţei Energetice, astfel încât România să-şi poată atinge ţintele asumate în ceea ce priveşte reducerea consumului de energie.
– Ce se mai întâmplă cu bursa de energie de la Bucureşti?
– Dacă acum câţiva ani discutam de o bursă regională de energie la Bucureşti, acum variantele s-au mai diversificat, existând şi posibilitatea cuplării unor operatori de piaţă naţionali într-o piaţă regională. De fapt, sunt două segmente distincte ale pieţei de energie electrică: piaţa angro, pe care acţionează doar agenţi economici licenţiaţi (producători şi furnizori) şi piaţa cu amănuntul, pe care furnizorii revând energia electrică clienţilor finali. Piaţa angro are reguli stricte, ce ţin de siguranţa sistemului energetic şi, conform practicii internaţionale, are un singur operator – OPCOM, care este strict reglementat şi monitorizat de ANRE. Pe piaţa cu amănuntul pot organiza licitaţii pentru facilitarea vânzărilor de energie la consumatori şi alţi operatori, cum ar fi Bursa Română de Mărfuri (BRM). Pe piaţa angro de energie electrică avem nevoie de un operator puternic, care să poată acţiona şi la nivel regional. OPCOM, prin activitatea sa, a devenit un operator de piaţă angro de energie electrică credibil, fiind recunoscut ca atare în raportările Observatorului Energetic European şi ale Comisiei Europene – DG TREN.
– Când se va înfiinţa platforma de tranzacţionare pentru gaz natural după modelul OPCOM pentru energie electrică?
– MECMA analizează posibilitatea înfiinţării unei platforme de tranzacţionare a gazelor naturale, dar aceasta poate fi pusă în practică doar în momentul în care este finalizat procesul de implementare a sistemului de comandă şi achiziţie date în timp real (SCADA) în sistemul de transport gaze naturale. În prezent, a fost finalizată procedura de licitaţie şi s-a încheiat contractul, în valoare de circa 35 milioane de euro, care are termen de finalizare 24 de luni. Evident, este de preferat să utilizăm experienţa deja acumulată în piaţa de energie electrică la OPCOM şi platformele de tranzacţionare existente, decât să reinventăm un operator dedicat gazelor naturale.
– Programul de guvernare al actualului Cabinet prevede posibilitatea creării unui fond de investiţii, inclusiv prin includerea participaţiilor statului în societăţi comerciale, prin care să se asigure proiectele de investiţii de importanţă naţională. Când va apărea acest fond de investiţii?
– Deocamdată, regrupăm participaţiile statului în societăţile comerciale din energie, adică în noile companii naţionale. Alte decizii se vor lua ulterior finalizării acestei acţiuni.
