Acasă Analize România poate acorda ajutoare de stat pentru a contrabalansa prețurile foarte mari la energie. Nu le-a acordat până acum. Poate de acum încolo!

România poate acorda ajutoare de stat pentru a contrabalansa prețurile foarte mari la energie. Nu le-a acordat până acum. Poate de acum încolo!

de M G

În cadrul celei de-a XXXIII-a ediții a Conferințelor FOCUS ENERGETIC s-au dezbătut efectele asupra economiei românești ale prețurilor la energie și gaze naturale. Potrivit participanților, prețurile sunt influențate, pe de o parte, de legislația internă (precum OUG 114/2018, Legea offshore, Ordinul 31/2018 al ANRE etc.), dar și de legislația europeană (în primul rând cea referitoare la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră). Una dintre soluțiile evidențiate în cadrul dezbaterilor se referă la utilizarea, în România, a tuturor prevederilor legislative prevăzute de Uniunea Europeană. De exemplu, România poate acorda ajutoare de stat, potrivit Directivei UE 2003/87/CE (Directiva ETS) și pe baza Comunicării CE nr. 2012 / C158 / 04 (orientările ETS). Până acum, România nu a utilizat această posibilitate, deși putea să o facă de ani de zile! Poate noii guvernanți vor aplica reglementările Uniunii Europene!

Dezbaterile din cadrul celei de-a XXXIII-a ediții a Conferințelor FOCUS ENERGETIC au relevat faptul că prețurile mari la energie electrică, termică și gaze naturale au ca efect o reducere drastică a profitabilității marilor consumatori, care nu au decât două variante: relocarea activității sau falimentul! Și într-un caz, și în celălalt efectul pe piața românească este acela că se închid niște fabrici, angajații rămân șomeri, iar bugetul statului nu numai că pierde venituri, dar îi cresc și cheltuielile (cel puțin cu plata ajutorului de șomaj!). De asemenea, apar efecte la nivel macroeconomic, de la creșterea importurilor și scăderea exporturilor, până la majorarea deficitului de cont curent!

O soluție relevată în timpul dezbaterilor este aceea ca autoritățile de la București să utilizeze toate instrumentele permise de legislația europeană (cel puțin pentru diminuarea prețului energiei electrice, care a crescut, în primul rând, din cauza costului certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră – CO2).

Directiva UE 2003/87/CE (schema europeană de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră – ETS) și pe baza Comunicării CE nr. 2012/C158/04 (orientările ETS), România poate acorda ajutoare de stat. “În temeiul articolului 10a alineatul (6) din Directiva ETS, statele membre pot acorda ajutor de stat în favoarea sectoarelor sau subsectoarelor considerate a fi expuse unui risc important de relocare a emisiilor de dioxid de carbon din cauza reflectării costurilor aferente emisiilor de gaze cu efect de seră în prețul energiei electrice (denumite în continuare costurile emisiilor indirecte), pentru a compensa aceste costuri în conformitate cu normele privind ajutoarele de stat. În sensul prezentelor orientări, conceptul de „relocare a emisiilor de dioxid de carbon” se referă la perspectiva unei creșteri a emisiilor de gaze cu efect de seră atunci când întreprinderile își orientează producția în afara Uniunii deoarece nu pot transfera creșterile costurilor generate de EU ETS asupra clienților lor fără a înregistra o pierdere semnificativă a cotei de piață”, se arată în Orientările Comisiei Europene. De asemenea, Bruxellesul arată că ”reducerea riscului relocării emisiilor de dioxid de carbon este justificată din rațiuni de protecție a mediului, întrucât ajutorul urmărește evitarea unei creșteri a emisiilor globale de gaze cu efect de seră ca urmare a transferării producției în afara Uniunii”!

De altfel, legislația europeană arată și care sunt sectoarele ce pot primi ajutor de stat! Sunt 15 sectoare enumerate de CE, chiar în această ordine: producția de aluminiul; extracția mineralelor pentru industria chimică și a îngrășămintelor naturale; fabricarea altor produse chimice anorganice; producția de plumb, zinc și cositor; fabricarea articolelor de îmbrăcăminte din piele; producția de metale feroase sub forme primare și de feroaliaje, inclusiv țevi de oțel fără sudură; fabricarea hârtiei și a cartonului; fabricarea îngrășămintelor și a produselor azotoase; producția de cupru; fabricării celulozei etc.

Documentul ”Orientări privind anumite măsuri de ajutor de stat acordate în contextul schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră după 2012” a fost publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (n.r. – ”Monitorul Oficial” european) încă de la jumătatea anului 2012. Deși au trecut peste 7 ani, România nu a făcut nimic pentru a aplica legislația europeană favorabilă companiilor din țară! Pare că s-au luat numai acele măsuri care au defavorizat producătorii locali!

Potrivit unora dintre participanți, cel mai mare susținător al reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră, Germania, este și cel mai mare utilizator al avantajelor oferite de legislația europeană! Astfel, dacă un consumator final neamț plătește, în medie, aproape 150 euro/MWh, pentru marii consumatori energointensivi se aplică o reducere de maximum 74% (plătesc circa 39 euro/MWh)! În Franța, prețul mediu este de aproximativ 70 euro/MWh. Pentru marii consumatori energo-intensivi, se aplică o reducere de maximum 42% (plătesc circa 40 euro/MWh). Cei mai “oropsiți“ sunt italienii: prețul mediu este de aproape 115 euro/MWh, iar marii consumatori beneficiază de o reducere de maximum 28% (plătesc aproximativ 83 euro/MWh). În aceste condiții, parcă nu mai e așa de mirare că ArcelorMittal nu mai vrea să preia cel mai mare combinat siderurgic din Europa, Ilva!

În România, unde prețul mediu este de aproximativ 72 euro/MWh, marii consumatori beneficiază de o reducere de 14% (plătesc circa 62 euro/MWh). Astfel, prețul pe care marii consumatori din România îl plătesc la energie este cu aproximativ 60% mai mare față de competitorii lor din Germania sau Franța! Altminteri spus, cum să concureze Sidex Galați cu ThyssenKrupp sau Alro cu Pechiney!

Este adevărat și că, pe lângă ajutoarele de stat din domeniul schimbărilor climatice, marile companii europene beneficiază și de alte facilități, în timp ce, în România, legislația pare că este adoptată doar pentru a pune piedici! Astfel, OUG 114, Legea offshore, Ordinul 31 al ANRE nu au făcut decât să majoreze prețul energiei electrice și al gazelor naturale pentru consumatorii industriali din România.

România este foarte deconectată de centrii de decizie de la nivel european

Țara noastră a arătat că este foarte deconectată de centrii de decizie de la nivel european, cel puțin în ceea ce priveşte politicile energetice şi măsurile pe care ar trebui să le aplice la nivelul sectorului pe plan naţional, a afirmat deputatul USR Cristina Prună (foto), membru în Comisia de Industrii și Servicii, în cadrul celei de-a XXXIII-a ediții a Conferințelor FOCUS ENERGETIC, “Prețurile la energie și influențele asupra economiei românești“.

În opinia sa, provocările sectorului energetic din România ţin de transpunerea şi aplicarea legislaţiei europene, precum şi de tranziţia energetică. „Preţurile energiei influenţează foarte mult maniera în care arată economia noastră, orice majorare a acestuia producând efecte în lanţ, de multe ori inflaţioniste. Am văzut în economie nişte trenduri destul de ingrijorătoare: conform Eurostat, România înregistra, în luna iulie, unul dintre cele mai mari declinuri ale producţiei industriale. Pe lângă aceste probleme sistemice cu care se confruntă economia românească, un alt lucru care a afectat-o este, evident, vestita OUG 114, care acum se află la Parlament, în Comisia de Buget-Finanţe. Am susţinut o abrogare a acestei Ordonanţe de Urgenţă, evident cu măsuri tranzitorii, însă nu s-a întâmplat asta şi România a arătat, din păcate, că este foarte deconectată de centrii de decizie de la nivel european, deşi am deţinut şi preşedinţia Consiliului Uniunii Europene în prima jumătate a anului şi ar fi trebuit să fim la curent cu ce se întâmplă acolo, care sunt trendurile şi să încercăm să le adaptăm şi la noi. În ceea ce priveşte preţurile energiei în România, provocările pe care le văd eu pe termen lung, mediu şi scurt ţin de regulamentele europene şi de tranziţia energetică”.

“Regulamentul European care tratează maniera în care piaţa de energie electrică funcţionează la nivel european – Regulamentul 943 – a lipsit din dezbaterile publice şi din tot ce ar fi însemnat o adaptare a legislaţiei şi a manierei în care ne raportăm la piaţa de energie“, a mai spus Cristina Prună.

Potrivit acesteia, principalele modificări ale acestui Regulament (care intră în vigoare la 1 ianuarie 2020 și va avea impact asupra preţurilor la energie) ţin de eliminarea plafoanelor la preţurile energiei, în opoziţie cu prevederile OUG 114, iar, dacă nu se găsește o soluţie, există riscul major ca preţurile la consumatori să crească şi să se ajungă, astfel, într-o situaţie fără ieşire.

“Regulamentul european 943 mai prevede, totodată, ca preţul energiei să se fixeze la intersecţia dintre cerere şi ofertă, or piaţa de energie din România este, astăzi, încă departe şi de acest deziderat“, a mai subliniat Cristina Prună, potrivit căreia abordarea faţă de clienţii finali şi de rolul lor în sistemul energetic este departe de ceea ce spun noile reguli europene: „Clienţii ar trebui să fie mult mai integraţi în sistemul energetic, să se comporte ca actori, iar rolul prosumatorilor să fie mult mai important. Până la urmă, ar trebui să avem o evaluare şi o viziune asupra manierei în care putem să liberalizăm piaţa de energie, pentru că ne aflăm în acest context european şi va trebui să răspundem în cel mai bun mod posibil. Preţurile la consumatorul final trebuie să fie unele care să poată fi suportate de către acesta. Soluţia ar trebui să vină de la Guvernul României şi de la ANRE, care deţine date, de asemenea, şi ar trebui să lucrăm în sensul acesta, ca să ne adaptăm şi să facem paşi către liberalizarea pieţei de energie”, a mai spus deputatul USR.

Provocarea pe termen mediu şi lung ţine de tranziţia energetică, a mai precizat Cristina Prună, menţionând că România, din păcate, este departe de curentul european, puternic ecologist, care merge către un alt model de dezvoltare economică, în care energia regenerabilă are un rol mult mai important în mixul energetic al ţărilor.

„Dacă ne uităm la ultima versiune a Strategiei Energetice, ne dăm seama că nu reuşim să înţelegem care sunt nevoile sistemului şi nici cum putem face paşi pentru a reduce poluarea, fără să lăsăm sistemul energetic de izbelişte. Trebuie să vedem care sunt schimbările necesare, astfel încât mai ales companiile care poluează să se poată adapta noilor cerinţe. În plus, Comisia Europeană ne-a cerut să revizuim Planul Național Integrat Energie – Schimbări Climatice (PNIESC) – dacă nu reuşim să venim cu o viziune care să ţină cont de aceste noi realităţi, ele pot avea un impact asupra preţurilor la energie şi să creeze anumite disfuncţionalităţi în piaţă. Nu reuşim să facem paşi în a ne adapta la tranziţia energetică şi ne poticnim în tot felul de lucruri, deşi această adaptare înseamnă locuri de muncă mai sofisticate, mai bine plătite, cu impact asupra economiei”, a explicat deputatul.

Cristina Prună a amintit şi de faptul că România are la dispoziţie un orizont de timp destul de mic pentru demararea investiţiilor în Marea Neagră, considerând acesta un deziderat important.

„Modificările la Legea offshore vor fi discutate în curând şi trebuie să înţelegem că gazul este un combustibil de tranziţie, care ar putea să ne ajute să facem, pe de o parte, tranziţia energetică, dar să ne şi modernizăm sistemul energetic dacă folosim banii din această investiţie pentru a finanţa noi proiecte în zona emisiilor reduse de dioxid de carbon. Preţurile energiei nu ar trebui să fie ignorate, iar noi, instituţiile publice, atât din zona de reglementare, cât şi din cea de decizie, trebuie să ţinem cont de contextul european, pentru că nu mai putem fugi la nesfârşit de deciziile de la Bruxelles. Consider că trebuie să tratăm toate aceste aspecte cu maximă seriozitate şi să acţionăm acum, în ultimul ceas, altfel riscăm să rămânem în urmă”, a mai spus Cristina Prună.

Ordonanţa 114 a fost ca un elefant într-un magazin de porţelanuri; consumatorii vor plăti toate pierderile

Ordonanţa de Urgenţă 114/2018 a provocat pierderi în lanţ în tot sectorul energetic, iar consumatorii finali vor fi cei care vor plăti toate aceste pierderi, a declarat Niculae Havrileţ (foto), consilier al ministrului Energiei, la cea de-a XXXIII-a ediție a Conferințelor FOCUS ENERGETIC.

Potrivit lui Havrileţ, Comisia Europeană a declanşat mai multe proceduri de infringement împotriva României, ca urmare a OUG 114, iar una dintre ele are termen de soluţionare 26 decembrie. Dacă România nu va rezolva problemele, va fi trimisă în faţa Curţii Europene de Justiţie la 1 ianuarie 2020.

„Lucrăm şi ţinem legătura cu Comisia Europeană, astfel încât România să iasă din procedura de infringement şi să reimpună funcţionarea pieţei după modelul pieţei unice europene, nu după modelul anilor 2002-2003, unde ne-a adus OUG 114. În ceea ce priveşte discuţia dacă anularea prevederilor OUG 114 va duce sau nu la creşteri de preţuri, eu vă spun că cel mai mare păcat al Ordonanţei a fost că nu a prevăzut ce se va întâmpla după expirarea termenelor din Ordonanţă: 2021, 2022…”, a precizat Havrileţ.

El a precizat că Ordonanţa va produce efecte negative şi anii următori. „Când se intervine administrativ într-o piaţă liberă, nu poţi să ai decât poziţia unui elefant într-un magazin de porţelanuri. La fel s-a întâmplat şi cu OUG 114: sunt efecte negative la vedere, evidente, şi unele care se vor vedea peste ani. Repararea efectelor negative este dificilă, pentru că s-au înregistrat pierderi pe tot lanţul – producătorii, furnizorii… Culmea, cel mai oropsit va fi consumatorul final, pentru că el va fi cel care va plăti tot ce înseamnă recuperarea costurilor. În plus, producătorii nu mai sunt interesaţi să facă investiţii, din cauza impredictibilităţii şi instabilităţii cadrului legislativ”, a arătat oficialul ministerial.

Havrileţ a arătat că, în prezent, pe bursa gazelor, preţurile au scăzut până la 70-73 de lei pe MWh, foarte aproape de preţul reglementat de 68 de lei pe MWh. „Iată că preţurile au coborât din nou. Merita să ne întoarcem la modelul pieţei din 2002-2003? Nu merita! În acest moment, preţurile pe bursa din România sunt similare cu cele de la Baumgarten (n.r. – hub-ul și bursa de gaze de lângă Viena), deci este un preţ egalizat la nivel regional, aproximativ la nivelul din 2016”, a continuat el.

Havrileţ a adăugat că ministerul de resort a propus Guvernului adoptarea, în ianuarie, a unei ordonanţe simple pentru corectarea efectelor OUG 114.

Piața de energie electrică se va liberaliza în etape, până pe 1 iulie 2021, potrivit programului deja anunțat și adoptat tacit de Senat, dacă două proiecte de ordine ale Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) publicate recent vor intra în vigoare. ANRE continuă aplicarea OUG 114, aflată încă în vigoare, un proiect de ordin al autorității obligând Nuclearelectrica și Hidroelectrica să vândă la preț reglementat aproximativ 1,5 TWh , în numai două luni (ianuarie și februarie 2020), practic, jumătate din cantitatea comercializată la preț reglementat în întreg anul 2019.

Trebuie să acordăm ajutoare de stat, așa cum fac țările europene dezvoltate

„Vreau să ne uităm către viitor. Ce a fost, știm. Dar din greșelile trecutului putem să învățăm, astfel încât să acționăm mai eficient și mai inteligent pentru viitor”, a declarat Sulfina Barbu (foto), fost ministru al Mediului, la cea de-a XXXIII-a ediție a Conferințelor FOCUS ENERGETIC.

„Sunt convinsă că Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, în noua sa formulă, va chema de îndată toți actorii pentru a discuta Planul Național Integrat Energie Schimbări Climatice (PNIESC), cu observațiile primite de la Comisia Europeană. Planul trebuie să se întorcă la CE într-o formă finală. Astfel, primul pas este să fie dezbătut cu toți actorii. Este chiar obligatoriu, după cum ne spune Comisia Europeană, în raport. Este vorba despre un plan pe 10 ani, până în anul 2030. Dar 10 ani vor trece imediat în domeniul energetic! De aceea planul trebuie să fie acceptat și cunoscut de către toți actorii implicați”, a mai spus Sulfina Barbu.

„S-a vorbit despre certificatele de CO2. Știm că astăzi, dacă ne uităm pe rapoartele Comisiei, există un excendent de 1,65 miliarde de certificate. Asta ne-ar duce cu gândul că aceste certificate, atunci când vor fi scoase la vânzare, vor duce la scăderea prețului. Vă dau o veste pe care trebuie să o acceptăm cu toții: nu se va întâmpla așa. În 2020 intervine un mecanism care se numește „rezervă pentru stabilitate” și care va duce la menținerea sau creșterea prețului pentru aceste certificate. Deci, toți cei care trebuie că achiziționați aceste certificate, știți aceste lucru și să nu avem așteptări că nu se va îndeplini! Plecăm de la o realitate, că prețul certificatelor va crește, fără a putea spune care va fi prețul. Personal am spus în anul 2009 că prețul certificatului ar putea ajunge la 25 de euro (n.r. – în acel moment, certificatele CO2 se tranzacționau cu aproximativ 3 euro). Mi s-a răspuns că nu se poate. Din păcate, a ajuns la 28-29 de euro! Nu fac previziuni, pentru că s-ar putea să se adeverească!”, a mai spus fostul ministru al Mediului.

„Comisia Europeană ne spune, atât în strategiile energetice, cât și în documentele legate de Uniunea Energetică, că trebuie să avem grijă în egală măsură de cosumatorul casnic, precum și de cel industrial. Și ne mai spune că UE are ca linie directoare spijinirea și consolidarea competitivității industriale a Europei. În consecință, trebuie să ne uităm la mecanismele pe care le aplică statele membre dezvoltate să le aplicăm și noi. Știm, încă din 2009, că putem că putem să venim cu ajutor de stat în domeniul mediului. În Pachetul Energie-Mediu în care sunt cele 4 directive plus liniile directoare privind ajutorul de stat știm că avem această posibilitate de a oferi sprjin și lucrul acesta va fi valabil cel puțin până în 2030 și, dacă ne uităm pe Plan, și în perspectivă, până în 2050. Ne place sau nu ne place, suntem sau nu suntem adepții subvențiilor de stat, trebuie să le acordăm! Pentru că prețul certificatului este de 28 de euro și acesta se regăsește în prețul de producție și se duce și către consumatorul industrial, și către cel casnic. Ne uităm că Germania, care este mult mai competitivă decât noi, sprijină consumatorii industriali în acest domeniu și ne uităm la produsul final, la oțel, la sticlă, la tot de vreți dvs. Și ne uităm dacă noi suntem competitivi cu produsele noastre, că despre asta discutăm. În consecință, sunt convinsă că ministerul va face în curând această analiză, va face o dezbatere cu dvs și va stabili, în limitele tuturor prevederilor legislative pe care le avem, pentru că cele de la nivelul UE sunt și la noi, schemele de sprijin astfel încât economia românească să nu sufere”, a mai spus Sulfina Barbu.

Riscurile cele mai mari sunt cele de relocare. Producătorii industriali ar putea să plece către țări care nu restricții de mediu. Ucraina, Republica Moldova, Serbia nu au condiționalități de mediu atât de stricte, astfel că migrarea se poate produce imediat. Relocarea s-ar putea face și către acele țări care au mecanisme de sprijin implementate astfel încât produsul final să fie competitiv, să poată fi vândut.

Pe cde altă parte este important ca ministerul să decidă care va fi perioada de tranziție pentru producătorii din domeniul cărbunelui. Este necesar să se știe, pentru că apar probleme legate de forța de muncă, de relocare, iar UE are deja proiecte prin care se poate interveni. „Noua viziune, sunt convinsă, se va face pe baza unor studii serioase; deciziile se vor fundamenta pe analize temeinice”, a mai spus Sulfina Barbu.

Pe de altă parte, aceasta a spus că este important ca ministerul să fie pregătit cu un pachet de proiecte de investiții la cheie. „Vor fi fonduri europene. Ce lipsește? Lipsește pachetul de proiecte mature cu care să se intre în exercițiul financiar următor”, a mai spus specialistul în Mediu.

„Suntem în UE, vrem să rămânem competitivi, spunem că avem resurse, dar nu aplicăm mecanismele pe care le avem la dispoziție, astfel încât să ajungem, în acest domeniu, la nivelul statelor dezvoltate, membre ale UE. Mă bazez că noua echipă de la minister va fi mult mai activă, mai dinamică și mai deschisă la ceea ce avem de făcut în viitor”, a conchis Sulfina Barbu.

Prețurile vorbesc de la sine

“Voi vorbi despre orice altceva decât despre prețuri. Pentru că prețurile vorbesc singure despre ele“, a declarat Claudiu Dumbrăveanu (foto), director general în cadrul ANRE, în cadrul dezbaterilor “Prețurile la energie și influențele asupra economiei românești“.

“Voi vorbi despre cuplări și interconectări. Pe acest domeniu avem ceva noutăți. Pe vremuri, ni se spunea despre independența energetică și am făcut foarte multe eforturi să ajugem la o independență energetică. După mine, era o încercare de a încerca să supraviețuim singuri, izolați de oricine. Pe vremuri, ni s-a părut că noi am fost o țară binecuvântată, cu multe resurse, cu energie, cu mult gaz, cu cărbune, cu vânt, cu soare, cu ape și cu lacuri și atunci ni s-a părut că este foarte bine să investim în capacități de extracție și de producție și poate mai puțin în interconexiuni. Așa că s-a investit în capacități de producție, dar, de ani buni, nu se mai investește nici aici. De fapt, singurele investiții notabile în capacități de producție sunt cele de la Brazi (n.r. – termocentrala Petrom), energia regenerabilă și Iernut (n.r. – termocentrala Romgaz). Vorbesc de cele noi. Ca urmare, am ajuns să ne uităm cu jind la prețurile energiei produse în Germania, comparativ cu prețul energiei produse în România. De asemenea, ne uităm cu jind la prețul gazului de la hub-ul din Austria, comparativ cu prețul gazului din România și ne-am dat seama că ne-ar trebui mai multe interconexiuni pentru a beneficia și noi de acele prețuri. Din păcate, trebuie să supraviețuim cu ce avem. Tot din păcate, cea mai slabă interconectare o avem cu vecinul de la sud-est. Mă refer la Marea Neagră, care are foarte mult gaz și care ni l-ar da cu foarte mare plăcere, dar nu are pe unde“, a mai spus Claudiu Dumbrăveanu.

Acesta a reamintit că, în noul context european, din 2014, în România a început un proces de cuplare a piețelor de energie electrică. În 2014, piața spot din România (PZU – Piața pentru Ziua Următoare) s-a cuplat cu piețele din Ungaria, Slovacia și Cehia. În urmă cu câteva zile, Piața Intrazilnică din România s-a cuplat cu piețele din alte 20 de țări, urmând ca, anul viitor, să se cupleze și piețele spot.

“Am observat cu bucurie că sunt deja tranzacții transfrontaliere, pe cele două granițe. S-a ajuns la energii orare de 60 MWh , iar pe tranzacțiile „bloc”, care până acum s-au perfectat doar pe piața internă, este deja o medie de 50 MWh cu prețuri între 23 de lei/MWh și 47 lei/MWh, ceea ce este îmbucurător. Tranzacțiile orare sunt la prețul orei. Noi așteptăm ca această cuplare să evolueze, iar funcționarea propice a acesteia să ajute piața de echilibrare și să ajute participanții la piață să-și echilibreze portofoliul înainte de Piața de Echilibrare. Deși sunt multe critici și vor fi la Ordinul 31 al ANRE – critica principală fiind că eliminarea ecartului de portofoliu, și anume limita de 250 de lei pe cea mai mică și cea mai mare ofertă din portofoliul unui producător, a dus la creșterea prețurilor în Piața de Echilibrare. Este adevărat, dar îmbucurător este că deja Piața de Echilibrare a ajuns de luni bune la sub 1% din consumul intern brut. De unde în 2017 deficitul orar era de 16%, acum ponderea deficitului în total consum este de sub 1%. Ceea ce înseamnă să participanții la piață și-au adaptat comportamentul și nu mai participă la Piața de Echilibrare dezechilibrați“, a mai spus Claudiu Dumbrăveanu.

Pe de altă parte, acesta a anunțat că vinerea trecută a fost demarat procesul de cuplare al Pieței pentru Ziua Următoare din România cu piața din Bulgaria, în condițiile în care, până acum, Bulgaria nu are cuplată granița cu nicio țară. “Colegii din Bulgaria au venit la noi vinerea trecută și am pus la punct o foaie de parcurs pe care o vom trimite zilele astea către Comisia Europeană“, a precizat reprezentantul ANRE.

Referitor la gazul natural, Claudiu Dumbrăveanu a precizat că, împreună cu Transgaz, s-au concentrat în acest an pe încheierea acordurilor cu transportatorii adiacenți României – Bulgaria, Ungaria, Ucraina -, pentru perfectarea acordurilor de interconectare tehnice pentru a permite fluxuri bidirecționale (n.r. – în ambele sensuri) de gaz, astfel încât România să poată importa, dar și exporta gaze naturale.

“În această lună a fost perfectat un acord important cu Bulgartransgaz, care permite curgerea bidirecțională a gazului pe punctul de frontieră, de inteconectare Cardam 1- Negru Vodă 1. Acest lucru va permite României să importe gaz prin Bulgaria, în jur de 13,3 milioane mc/h, însemnând peste 4,5 miliarde mc/an. ANRE a pus ieri pe site un document de discuție pentru modificarea unor ordine care să permită Transgazului să ofere capacitate trasfrontalieră pe acest punct începând cu ianuarie 2020, atât pe punctul de intrare Negru Vodă 1, cât și pe punctul de ieșire Isaccea“, a mai spus Claudiu Dumbrăveanu.

Pe de altă parte, acesta a afirmat că a constatat “cu stupoare, în acest an, că nu este nicăieri definită capacitatea întreruptibilă. Doar se vorbește despre ea. Am făcut o definiție a acestei capacități pentru a permite Transgaz să ofere capacitate întreruptibilă atunci când capacitatea fermă nu este rezervată. Deși aceste chestii par tehnice, într-un final scopul lor este de a mări capacitatea de interconectare a României pe partea de gaze naturale“, a precizat reprezentantul ANRE.

“Nu am vorbit despre prețuri pentru că vreau ca mai întâi să vorbească statul român, reprezentanții lui, cei îndreptățiți să modifice sau să adapteze legislația primară. Acum un an a fost emisă de către Guvern o Ordonanță de Urgență, pe marginea căreia ne-am exprimat atunci și am arătat că o astfel de Ordonanță riscă să intre în conflict cu Directivele 72 și 73 și art. 35 și 36 din Tratatele de aderare (n.r. – OUG 114/2018; presa a publicat un document prin care conducerea ANRE avertiza Guvernul asupra riscurilor pe care le implică adoptarea unor astfel de măsuri). Tot acolo noi arătam că o cotă de 2% este mult peste nevoile ANRE (n.r. – inițial era vorba de o taxare de 3% din cifra de afaceri a companiilor din sectorul energetic) și ea se va reflecta în preț. Deși am arătat toate acestea înainte de apariția Ordonanței, aceasta a fost emisă, iar noi, potrivit legislației în vigoare, a trebuit să o implementăm. Drept urmare, în lunile ce au urmat, am încercat să implementăm cadrul de reglementare secundară, pentru a putea transpune legislația primară. Am amintit acest lucru pentru că, din păcate, când apar situații când legislația primară este în contradicție cu legislația comunitară, Autoritatea dansează pe sârmă. Prin legislația noastră, noi suntem obligați să respectăm legile statului, dar și pe cele europene. Noi am prefera ca legislația românească, legislație primară pentru noi, pe care trebuie să o implementăm, să fie armonizată cu legislația europeană, iar transpunerea legislației europene în legislația națională să se facă în sensul prevederilor comunitare. Sunt anumite situații care nu permit transpunerea ad literam a legislației europene și este nevoie de derogări. Aceste derogări trebuie să fie convenite de reprezentanții statului român cu reprezentanții UE. De aceea, eu prefer ca, în aceată chestiune de transpunere a Directivei 944 și de aplicare a Regulamentului 943, să vorbească înainte de toate statul român și după aceea ANRE, în sensul implementării întocmai a legislației primare românești“, a mai spus reprezentantul ANRE.

Băncile își doresc o mai mare solidaritate în economia reală

“Noi, la Asociația Română a Băncilor (ARB), mergem, de obicei, după conferințele importante, și ne informăm membrii asociației, conducătorii de bănci, foarte sintetic și concret, despre percepțiile pe care le avem după aceste dezbateri. Nu pot să fiu decât solidar cu dvs, ca un fel de frate mai mare, deși industria bancară nu poate să fie fratele mai mare al industriei energiei; suntem industrii surori. Totuși, aș putea să spun că suntem fratele mai mare ca experiență în oropsirea asta de care vorbiți“, a declarat Florin Dănescu (foto), președintele executiv al ARB, la cea de-a XXXIII-a ediție a Conferințelor FOCUS ENERGETIC.

“Vă transmit un sentiment de solidaritate clar, dar și de tristețe,  entru că industria bancară din românia finanțează 75% din totalul finanțărilor din România. Ca percepție, când vezi că industria energetică are o asemenea povară, nu este bine. Cu experiența mea de 23 de ani de bancă și 8 ani de ARB, am constatat că se discută mereu în detaliu, pentru că în România nu este dialog. Dacă aș fi decident, aș chema industriile, le-aș invita politicos să vină să îmi povestească. Și apoi aș crede în ele, pentru că reprezintă economia țării mele și aș face o strategie. Și gata. În realitate, lucrurile se întâmplă altfel. S-a spus mai devreme că este pentru prima dată în 30 de ani când vă întâlniți într-o astfel de formulă. Vă felicit. Industria bancară încă nu a reușit acest lucru“, a mai spus președintele executiv al ARB.

Acesta a afirmat că își dorește să se vorbească mai mult despre economie, nu despre bănci, nu despre energie. “Este foarte greu. Practic, noi concurăm pentru prioritățile decidenților. Industria energetică a dus propria luptă; tot respectul. Industria bancară a dus propria luptă; tot respectul. Separat. Și ni s-a spus să fim mulțumiți că sunt mai înțelegători cu noi. Ceilalți nu au niciun avantaj. Și ne-am dus acasă concurenți, oarecum, pe acest subiect și nu s-a întâmplat nimic“, a mai spus Florin Dănescu.

“Eu sunt îngrijorat de ceea ce întâmplă în industria dvs. Eu o să transmit colegilor mei, dar ponderat. Datoria mea de român este să încerc, din vârful buzelor și din vârful degetelor, să transmit tuturor instituțiilor care au percepție despre România puțin mai ponderat, cum ne simțim și cum ne este. Pentru că ne poate fi și mai rău, dacă spunem adevărul. Pentru că astea sunt percepțiile. La Federația Bancară Europeană se vede foarte bine cum stă o țară uitându-te la reprezentantul țării respective. La început ceri ajutor, la un moment dat te evită toți, pentru că devii un fel de paria și poate se ia boala de la tine. România așa este percepută acum în toate industriile. Este o problemă foarte mare“, a mai spus președintele executiv al ARB.

Pe de altă parte, acesta a precizat că finalul unui act economic este clientul, dar, pentru o mai bună corelare, este nevoie de indicatori. “De exemplu, PIB/locuitor. Dacă vorbim cât este prețul creditului, cât este prețul energiei, ne luptăm pentru priorități și vom fi respinși tot timpul. Când vorbim într-o strategie întreagă că trebuie să ajungem la un PIB/locuitor ca în Germania, veți vedea că se subrogă celelalte discuții acestui indicator, PIB/locuitor. Și că acolo trebuie să funcționeze ce spune industria energiei, industria bancară, ce spune agricultura samd. Și atunci va funcționa ca un proces totul. Nu va mai fi nevoie să ne luptăm. Există o corelație de 80% între creditarea unei țări și PIB/locuitor. Este un impact colosal cu privire la nivelul bunăstării. În România este acum de 26%, după ce a scăzut de la 40%, în perioada ultimilor ani, când s-au dat 50 de legi în domeniul bancar. Bune, rele, drepte, nedrepte. Vorbim de starea economiei și impredictibilitatea dată investitorilor. Media europeană este de 90%. Germania are 170%, mai mare decât PIB-ul. Aceasta este legătura între economie și decizie. Data viitoare vrem să mergem cu dvs de mână când avem un subiect. Și invers. Pentru că altfel nu vom reprezenta economia, și doar bucăți din economie, care vor fi discutate separat și respinse separat“, a mai spus Dănescu.

Marian Năstase: “Trebuie impusă o taxă CO2 la granița UE”

“Este nevoie de introducerea unei taxe CO2 la granița Uniunii Europene, pentru compensarea pierderii de competitivitate cu care se confruntă industria europeană în raport cu companiile din state din afara UE, cu legislații de protecție a mediului mult mai laxe și mai puțin costisitoare“, a declarat, în cadrul conferinței “Prețurile la energie și influențele asupra economiei românești“, Marian Năstase (foto), președintele Asociației Marilor Consumatori de Energie și președinte al Consiliului de Administrație al producătorului de aluminiu Alro Slatina, cel mai mare consumator de energie electrică din economia românească.

Acesta a afirmat că, după alegerile europarlamentare, Camera Americană de Comerț din România (AmCham), din care face parte și Alro, a încercat să organizeze o întâlnire cu europarlamentarii români, la care să fie supus atenției acestora și acest subiect, însă demersul a eșuat, pentru că, în cele din urmă, un singur ales român a fost dispus să participe la întâlnire. „Întâlnirea a fost programată din timp. La un moment dat am primit un mesaj de la AmCham că nu pot să vină toți. Până la urmă a rămas un singur eurodeputat, de la USR. În condițiile în care, de la AmCham, se înscriseseră pentru întâlnire 200 de reprezentanți! Evident că întâlnirea a fost anulată! Adică ai un singur europarlamentar din 32 și 200 de persoane de la diferite companii membre AmCham care ar fi vrut să aibă acest dialog. Asta e de fapt problema cu care ne confruntăm. Am votat, am trimis reprezentanții României acolo și, de fapt, când se duc acolo, se duc după niște sinecuri și mai vedem peste 4 ani. În drumurile mele pe la Bruxelles mă mai întorceam joia la București. Joia se întorc europarlamentarii români de la Bruxelles, seara, și auzi în avion niște discuții de ți se ridică părul în cap. Adică cum să mai chiulești de la comisii, dar în așa fel încât să fii bifat că ai fost prezent, ce pantofi se mai găsesc pe unde, ce restaurante de bonton mai sunt etc.”, a punctat Marian Năstase.

„Unul dintre subiectele pe care intenționam să le discutăm cu europarlamentarii români era necesitatea introducerii unei taxe CO2 la granița Uniunii Europene, care să egalizeze terenul de joc din punct de vedere al concurenței cu industrii și companii din state din afara UE, unde legislația de mediu nu este la fel de strictă și de costisitoare, taxă despre care se discută la nivelul Uniunii. Adică vrei să vinzi produse din Turcia sau din China, atunci amprenta de carbon a producției respective, dacă nu coincide cu standardele europene, să fie compensată financiar, prin plata unei taxe. E o dezbatere foarte puternică pe această temă, iar noi o să avem reprezentanți în Comisia de Comerț a Parlamentului European. Ei trebuie să știe aceste lucruri, pentru că asta va avea un impact profund în economia românească. Europa e purtătorul de stindard al luptei împotriva schimbărilor climatice, dar, ca purtători de stindard, suntem cam rupți în fund, ca Gavroche, iar dacă nu punem această taxă de mediu la granița UE, de fapt muncim degeaba”, a declarat Năstase.

Sunt unii care iau „taxă de șmecher” la graniță dacă vrei să imporți curent

Marian Năstase a mai spus că, pe fondul scumpirii curentului electric pentru consumatorii noncasnici, compania a vrut să cumpere din import, ocazie cu care a constatat că există firme care fac trafic cu capacități de transport de energie, pe care le închiriază fără să intenționeze să vândă sau să cumpere efectiv electricitate și le dau mai departe contra cost, ceea ce, în opinia sa, nu face decât să majoreze artificial prețurile.

„La graniță, trebuie să închiriezi ATC (n.r. – Available Transfer Capacity – capacitate disponibilă de interconexiune). Se fac licitații pentru asta, dar știți ce e curios? Sunt niște firme care închiriază ATC fără să aibă nici cumpărător, nici vânzător de energie. Deci e ca și cum la mine în curte, dacă vreau să ies sau vreau să vină cineva la mine, trebuie să plătesc o taxă unui nene care stă la poartă. Am ridicat problema și la Consiliul Concurenței. De altfel, în piață, așa se vorbește, că aia e «taxa de șmecher», pe care trebuie să o plătești la graniță dacă vrei să aduci energie în țară din import, eu, în calitate de consumator”, a spus șeful CA-ului Alro.

Năstase a arătat că această situație constituie o problemă, pentru că, în acest fel, prețul energiei crește artificial. „Umblă în piață vorba că e o firmă cu 4 angajați care are 36 milioane euro profit. Poate legislația europeană e greșită. Poate că ea a fost gândită cu un anumit scop, dar noi suntem foarte «creativi». Poate trebuie schimbată și asta, poate trebuie să știe și europarlamentarii noștri. Poate va fi analizată la ANRE și se vor lua măsuri”, a punctat Marian Năstase.

„Ce trebuie să știm este că, dincolo de prețul energiei, noi vorbim de foarte multe taxe care se tot adaugă: taxe de cogenerare, certificate verzi, urmează CFD (n.r. – contracte pentru diferență), despre care se tot vorbește cu panică prin piață, despre un posibil ajutor de stat pentru CE Oltenia etc. Deși nu-mi place, aș fi bucuros să-l dau pentru că, dacă dispare Oltenia, o să ajungem în black-out-uri”, a mai spus șeful ABIEC.

Trebuie gestionate costurile cu dezechilibrele

Prezent la cea de-a XXXIII-a ediție a Conferințelor Focus Energetic, în cadrul căreia s-au dezbătut problemele legate de “Prețurile la energie și influențele asupra economiei românești“, Petre Stroe, director general al MET România Energy, a subliniat că prețul la energie electrică are mai multe componente.

“M-aș lega de o sigură componentă acum: costul dezechilibrelor în prețul final al energiei. Cunosc acest aspect foarte bine, având în vedere că, prin companiile pe care care le-am condus, acum prin MET România Energy, am furnizat și furnizăm energie electrică celor mai multe dintre companiile membre ABIEC (n.r. – Asociația Marilor Consumatori de Energie Electrică). Vă pot spune că banda de dezechilibre pe care o avem în vedere la semnarea unui contract de furnizare este de plus/minus 15%. Acesta este un cost care trebuie luat în considerare! Pentru că +/- 15% înseamnă și un plus de 15% la prețul energiei din cauza dezechilibrelor! De aceea acest cost ar trebui și poate fi gestionat! Deși mulți dintre membrii asociației dvs o fac (nu vorbesc numai despre Alro, care este un caz special și care gestionează cel mai bine aceste costuri cu dezechilibrele), sunt alți membri ai asociației, tot mari consumatori, care, din păcate,  nu o fac! Acesta este un subiect de dezbatere între furnizori și consumatori și, bineînțeles, cu autoritățile. Aș propune să ne gândim la acest subiect pentru că, practc, stă în mâinile noastre, actorii din piață – consumatori, furnizori, operatori de piață, Transelectrica – să gestionăm această situație!“, a mai spus Petre Stroe.

Este nevoie de investiții

„A fost solicitat un studiu de adecvanță. În ultima perioadă, adecvanța sistemului energetic național s-a înrăutățit. De aceea este nevoie de investiții, de investiții eficiente. Transelectrica susține investițiile în capacități noi de producere de energie electrică”, a declarat Virgil Ivan (foto), membru în directoratul Transelectrica, în cadrul dezbaterilor “Prețurile la energie și influențele asupra economiei românești“.  “Referitor la întâlniri, parteneriate între furnizori și consumatori (care sunt în concordanță cu prevederile europene), toate sunt binevenite. Regulamentele europene impun acum trecerea la decontarea la 15 minute, ceea ce poate conduce la creșterea dezechilibrelor. Dacă consumatorii, clienții finali nu sunt pregătiți pentru trecerea la decontarea la 15 minute, pregătiți în sensul în care să fie conștientizați, să fie activi, să discute cu furnizorul, costurile vor crește. Și sunt foarte importante aceste discuții, dezbateri între parteneri“, a mai spus Virgil Ivan.

OUG 114 a afectat grav consumatorii industriali

“Noi, românii, avem o vorbă: un nebun aruncă o piatră într-o baltă și 10 înțelepți se chinuie să o scoată. OUG 114 se înscrie foarte bine în acest proverb. Nu numai cu energia avem probleme. S-a discutat despre ratele dobânzilor“, a spus Adrian Dumitriu (foto), directorul financiar al Nuclearelectrica, operatorul centralei nucleare de al Cernavodă.

“OUG 114 a afectat extrem de grav consumatorii industriali, pentru că, în  2019, prețul în piață a crescut, în special pentru consmatorii industriali, ca urmare a dezechilibrelor dintre cererea și oferta din piață. ANRE ne-a scos din oferta de energie 16-18 milioane de MWh pentru a acoperi un consum de vreo 9 milioane MWh (n.r. – obligația Hidroelectrica și Nuclearelectrica de a livra către consumatorii casnici). Ceea ce înseamnă că a creat o piață de energie în 2019 și mai ales pentru 2020 care nu este acoperită de ofertă. În condițiile în care există un deficit între cerere și ofertă, crește prețul! Nimeni nu se uită la consumatorul industrial! Cât privește consumatorul casnic, nu știu de ce avem atât de multe discuții. Dacă te uiți pe statistici, consumul de energie mediu, la nivel de persoană, este de aproximativ 600 kWh pe an, adică 0,6 MWh. Dacă înmulțim cu 100 de lei, mai mult decât este acum, înseamnă undeva la 60 lei pe an, adică 5 lei de persoană pe lună. Chiar și la nivel de gospodărie, după părerea mea, impactul este extrem de mic! În schimb, impactul este extrem de mare pe partea industrială. Și dacă avem nevoie de o țară cu creștere de PIB, avem nevoie de investiții, avem nevoie de economie. Pe actualul preț al energiei, este evident că avem o industrie în suferință“, a punctat Adrian Dumitriu.

În România, cadrul legislativ, de reglementare și de taxare este instabil, impredictibil și neprietenos pentru investiții

“La această conferință reprezint Federația Patronală Petrol și Gaze (FPPG), o federație cu 15 companii membre, care au 28.000 angajați și 10 miliarde euro cifră de afaceri în 2018“, a spus Franck Neel, președintele FPPG și membru în directoratul OMV Petrom.

“Regretăm hotărârea BEI de a nu mai finanța proiecte din petrol, gaze, combustibili fosili, dar salutăm decizia România de a vota împotriva acestei decizii. Noi, FPPG, credem că gazul va reprezenta combustibilul de tranziție (n.r. – până ce un alt combustibil va lua locul petrolului ca principală sursă de energie a lumii) atât în Europa, cât și în România. Credem că gazele naturale vor lua locul cărbunelui în privința producției de energie electrică, așa că vom avea beneficii și în ceea ce privește emisiile de CO2. Gazele naturale ar trebui utilizate mai mult; de exemplu, ar trebui conectați la rețele mult mai mulți consumatori: în România doar aproximativ 35% din populație este racordată la rețelele de gaze naturale, față de 85% în Ungaria, de exemplu. Poate unii se încălzesc cu combustibili fosili, așa că trecerea pe gaze va însemna și o reducere a emisiilor de CO2. În ceea ce privește cogenerarea de înaltă eficiență, constatăm, din statistici, că România este în urma țărilor din vestul Europei. Prin cogenerare s-ar putea reduce facturile consumatorilor. România ar putea accesa bani din fondul european de dezvoltare, dar trebuie să discutăm cu autoritățile dacă acest lucru se va putea întâmpla, mai ales că avem proiecte în acest sens împreună cu diverși beneficiari“, a mai spus Franck Neel.

Pe de altă parte, acesta a punctat că gazele din Marea Neagră ar putea ajuta la dezvoltarea sectorului petrochimic, dezvoltarea industriei, la crearea de noi locuri de muncă. “S-a mai spus, dar, repet, dacă va începe exploatarea în Marea Neagră, România va deveni cel mai mai mare producător de gaze naturale din Uniunea Europeană (n.r. – după Brexit). Deloitte a estimat un venit pentru statul român de 70 miliarde dolari. Orice miliard de dolari investit în Marea Neagră, în industria de petrol și gaze, înseamnă 3 miliarde de dolari beneficiu pentru economia românească și pentru statul român. Vorbim despre 30.000 de noi locuri de muncă, pentru întreg potențialul de hidrocarburi din Marea Neagră. Avantajele nu se opresc aici: România poate deveni exportator net, ceea ce înseamnă că se va reduce presiunea pe preț! De ce nu demarează producția? Pentru că în România cadrul legislativ, de reglementare și de taxare este instabil, impredictibil și neprietenos pentru investiții. Pentru a investi trebuie să ai vizibilitate asupra cadrului legislativ, precum și asupra a ceea ce poți să faci cu produsul tău. De remarcat că taxarea în România este foarte mare, redevențele având cel mai mare nivel din Europa, ceea ce nu favorizează investitorii să ia decizia finală de investiție. De asemenea, prețul gazului este reglementat și există obligații privind vânzarea centralizată a gazelor. Practic, un investitor, nu știe cui și cum poate să vândă gazele“, a mai spus președintele FPPG.

Pe de altă parte, acesta a făcut referire și la infrastructura de transport, internă, dar și în ceea ce privește interconexiunile cu alte țări, precizând că Transgaz a depus toate eforturile pentru realizarea gazoductelor.

“În 2019 am vazut o discriminare între consumatorii casnici și non-casnici, producătorii fiind obligați să vândă la prețuri reglementate pentru consumatorii casnici. Am constatat o creștere a importurilor, o creștere a obligațiilor de înmagazinare a gazelor naturale, iar aceste costuri în plus au fost suportate de către industrie și de către consumatorii non-casnici. Am discutat aceste aspecte cu reprezentanții ACUE, care apără interesele pieței consumatorilor casnici și cu care avem puncte de vedere diferite privind beneficiile economiei românești. ACUE vede beneficii în inflație (n.r. – scăderea sau măcar menținerea la același nivel a indicelui prețurilor de consum). Noi nu credem în aceasta; se menține un anumit nivel al prețurilor pentru populație, dar, crescând prețurile pentru industrie, acesta se va reflecta în prețul produselor și, în final, în inflație“, a mai spus Neel.

Potrivit acestuia, România are nevoie de investiții în infrastructura de gaze, de creșterea capacităților de interconectare, precum și de piață liberă. “Noi, industria, credem că, cu cât mai repede se re-liberalizează piața, cu atât mai bine! Credem că trebuie eliminat plafonul de preț, că trebuie definit consumatorul vulnerabil, care trebuie protejat nu numai în România, ci și în Europa de vest și aceste lucruri ar trebui să se întâmple rapid“, a punctat președintele FPPG.

“Piața angro de gaze nu este la fel de lichidă precum cea a energiei electrice, de aceea cred că ar trebui modificate regulile și dorim să discutăm cu reprezentanții ANRE în acest sens. O piață lichidă dă un semnal de preț corect. Ne dorim o creștere a lichidității, o creștere a competiției și a vizibilității pentru că, numai în acest fel vor putea scădea prețurile“, a mai spus Franck Neel.

Acesta a precizat că FPPG salută semnarea acordului de cooperare între Transgaz și CEGH, pentru că românii vor putea beneficia de experiența occidentală. Reamintim, în septembrie, Transgaz, operatorul de transport și sistem din România, și Austrian Central European Gas Hub AG (CEGH), Operatorul Punctului Virtual de Tranzacționare de la Baumgarten, Austria, au semnat  un Acord de Cooperare în vederea înființării societății române pe acțiuni ”Romanian Gas Hub”, societate mixtă ce va avea ca obiectiv operarea Punctului Virtual de Tranzacționare din România (PVT). Ulterior, vor începe demersurile pentru înființarea “Romanian Gas Hub”, societate ce va furniza servicii de hub gazier pentru România (inclusiv servicii de comercializare și servicii conexe) și va avea ca scop operarea Punctului Virtual de Tranzacționare din România (PVT). Transgaz va deține 51% din acțiuni, iar CEGH 49%.

Trebuie să gândim echilibrat

”Ducându-ne înapoi la industria de regenerabile, de care cred că este nevoie pentru planetă, haideți să ne aducem aminte că România a avut o cotă de 24%, una dintre cele mai ambițioase din UE”, a spus Mihaela Popescu, directorul general al Tenaris și membru în conducerea ABIEC.

”Țările industrializate, Franța, Germania, au avut cote între 15% și 17%. România a vrut să fie mai ambițioasă. Întrebarea este de ce? Mai mult, România a vrut să fie una dintre puținele țări în care schema de compensare a fost suportată de către consumatori. În celelalte țări, guvernele au compensat parțial, iar subvenția a fost plătită de Guvern împreună cu consumatorii. Încă ceva. România și-a îndeplinit cota cu 7 ani înainte de termen, în timp ce alte țări sunt pe cale să o îndeplinească. Nu știm dacă vor reuși. Se vorbește în Europa cum să se compenseze de la cei care și-au îndeplinit, la cei care nu și-au îndeplinit. Care sunt țările care nu și-au îndeplinit vă las să aflați singuri. Germania, Franța, care nu și-au îndeplinit, dar sperăm că până în 2020 își vor îndeplini această cotă. Acum, noi vrem și mai mult. Ne dorim cât mai mult pentru planetă, dar trebuie să gândim în mod echilibrat. Pentru că, taxe în plus, înseamnă costuri mai mari pentru consumatorii non-casnici, pe care, cel mai probabil, nu le vor putea suporta. Aș vrea să știu cine o să plătească producătorii, dacă nu mai sunt consumatori!”, a punctat Mihaela Popescu.

Este pentru prima dată în 30 de ani când stau față în față reprezentanții autorităților, ai industriei energetice și ai consumatorilor

”Este pentru prima dată în 30 de ani când stau față în față reprezentanții autorităților, ai industriei energetice și ai consumatorilor”, a declarat Petru Ianc, reprezentantul organizației patronale UniRomSider, la cea de-a XXXIII-a ediție a Conferințelor FOCUS ENERGETIC.

Potrivit acestuia, din punct de vedere energetic, România este percepută ca o țară bogată în energie. Are hidrocarburi, are ape, are energie atomică, are soare, vânt, biomasă. De altfel, la nivelul UE, România este percepută ca una dintre primele patru țări cu potențial energetic. Pe de altă parte, din punct de vedere al resurselor, România este o țară bogată: are rezerve de gaze naturale, țiței, minerale, cupru, plumb, zinc, mangan, grafit, resursele naturale din agricultură etc.

”Din păcate, niciuna dintre resursele naturale ale României nu mai este prelucrată în țară. Se prelucrează în alte țări. Țițeiul se oprește în România la benzină și la nafta, toate produsele de piroliză sunt importate. Gazul natural se oprește la ardere; nu mai vorbim de produse care merg până la medicamente. Mineralele, minereul de cupru pleacă în afară sub formă de pământ îmbogățit cu cupru și este prelucrat la mii de kilometri, iar România importă pe bani mulți produse din cupru. Sarea, altă rezervă naturală, nu mai este prelucrată în țară. Pieile crude pleacă și se prelucrează în afară și se importă piei prelucrate sau sub formă de confecții. Grâul pleacă în afară și România importă pâine congelată. Deci, valoarea adăugată este în afara României. Aici vorbim de dezechilibre macroeconomice, de influența importurilor, de micimea exporturilor etc. Dacă analizăm situația, o să vedem că, în condițiile în care, înainte de ‘90, tehnologia era secretă, azi tehnologia este la dispoziția tuturor. Atunci te întrebi cum de resursele natuale ale României sunt rentabil de prelucrat în afară, la sute și mii de km, ceea ce înseamnă costuri suplimentare cu transportul, și în România nu. Analizând o structură de costuri, vedem că în structura de costuri elementele cu ponderea cea mai importantă o reprezintă materia primă, care este din țară, este forța de muncă, care, trebuie să recunoaștem, este încă ieftină și acesta este motiivul exodului muncitorilor, și energia! De 30 de ani, în numele securității enregetice, politica energetică a fost decuplată de politica de dezvoltare economică a României. A făcut o politică autonomă. În nicio țară europeană nu auziți această chestiune. Toate țările europene au făcut o politică energetică în armonie cu politica de dezvoltare economică”, a spus Petru Ianc.

Acesta a reamintit că, recent, s-au închis Uzinele Sodice Govora, din cauza prețului energiei. Mai înainte s-a închis Oltchim, din cauza închiderii pirolizei și a lipsei etilenei, care nici nu poate fi importată, pentru că este foarte inflamabilă. ”Și mai înainte s-a închis Soda Ocna Mureș, în care gazul este în curtea fabricii și ocna de sare este peste drum. Din cauza prețului sării și a energiei!”, a punctat Petru Ianc.

Acesta a mai spus că, înainte de 1990, capacitatea de producție a oțelului în România era de 17 milioane de tone, iar astăzi mai există o capacitate de doar 3,5 milioane de tone. ”Eu cred că și din cauza gazului și a energiei!”, a mai spus reprezentantul UniRomSider.

”Astăzi, în ultimul moment, cei care au supraviețuit celor 30 de ani de economie de piață pot să se salveze prin niște măsuri relativ simple. Până în 2012, certificatele CO2 erau gratuite pentru toată lumea. Din 2012, producătorii de energie din hidrocarburi trebuie să-și cumpere certificatele de pe piață, în echivalentul emisiilor. Evident, aceste costuri sunt băgate în prețul energiei pe care îl plătește consumatorul. Treaba nu se oprește aici. Pentru că ceilalți producători, care nu au nicio legătură cu emisiile de CO2, precum Hidroelectrica, își aliniază prețul la prețul termo, astfel că industria plătește prețul multiplicat cu aceste certificate. UE vine în întâmpinarea acestor situații și, prin Directiva din 2003, permite statelor membre să compenseze aceste costuri la consumatorul industrial. În Directivă, la art. 10, se spune că se pot folosi banii din vânzarea certificatelor CO2 la compensarea costurilor consumatorilor industriali. România adoptă OUG 115/2010 (n.r. – privind Fondul pentru Mediu), dar uită să treacă art. 10 din Directivă! Industria face eforturi disperate să remedieze situația”, a mai spus Petru Ianc.

”Rugămintea este ca de săptămâna viitoare, când se așează structura Ministerului Economiei, să se preia această problemă, să fie modificată OUG 115, să fie preluat art. 10 din Directivă și să fie compensate costurile cu CO2”, a mai spus reprezentantul UniRomSider.

Pe de altă parte, acesta a reamintit că legislația internă obligă producătorul de gaz să vândă minim 50% din producție pe bursă. Astfel, posibilitățile consumatorului industrial de a negocia direct cu producătorul sunt mult diminuate. ”Consumatorii industriali, mai ales cei mari, au nevoie de proiecte pe termen lung. Ar fi și în beneficiul producătorului de gaz, pentru că ar putea face garanții bancare cu aceste contracte. De asemenea, OUG 114/2018 obligă consumatorul industrial să plătească sau să se aprovizioneze cu gaz din import. Mai este și taxa de 2%. Iată câteva chestiuni care ar putea fi rezolvate rapid”, a punctat Petru Ianc.

În ceea ce privește gazele din Marea Neagră, acesta este de părere că ar trebui dublate de eforturi pentru a găsi investitori pentru procesarea acestora lui în țară. Pentru că, altminteri, România va rămâne un furnizor de gaz natural pentru țările care procesează gazul. ”La noi, procesarea gazului se oprește la ardere. Iar gazul este pricesat în țările dezvoltate, cu tehnologia pe care am avut-o și pe care putem să o avem – până la medicamente”, a mai spus Petru Ianc.

România trebuie să lupte pentru competitivitate

”Nu o să vorbesc despre cum facem energie, despre cum o distribuim, pentru că știm că sunt pierderi în rețea, mai sunt și întreruperi, care afectează grav activitatea producătorilor de componente auto. O să vă spun doar un sigur lucru: România trebuie să lupte pentru competitivitate”, a declarat secretarul general al Asociației Constructorilor de Automobile din România (ACAROM), Adrian Sandu, la cea de-a XXXIII-a ediție a Conferințelor FOCUS ENERGETIC.

Potrivit acestuia, înainte existau mai multe criterii care avantajau România: costul forței de muncă, costul utilităților, disponibilitatea forței de muncă etc. ”Acum vedem că toate acestea trei au cam dispărut. Pentru atragerea de noi investiții, suntem în luptă nu numai cu țări europene, dar și cu țări din alte zone, cum ar fi Ucraina, Maroc, Rusia. Trebuie să facem în așa fel încât să ne asigurăm că în România încă există oportunități și vom avea și infrastructură. Dacă le punem pe toate la un loc, ajungem la un grad de competitivitate care să atragă noi investiții, să le mențină pe cele care există și să le dezvolte”, a mai spus Adrian Sandu.

”Costul energiei este foarte important pentru firmele auto, și nu numai. Dacă va mai crește mult, s-ar putea să ne trezim cu alte probleme, în toată industria prelucrătoare. O firmă care face componente injectate din mase plastice suferă pe două planuri: o dată din cauza costului energiei, iar apoi din cauza capacității de transport a energiei electrice, care duce la dese opriri. O oră de oprire în acest sector este foarte scumpă. Deci, trebuie să avem grijă”, a punctat reprezentantul ACAROM.

Este o idee bună ca autoritățile să ne cheme când vor să facă ceva

”Este o idee bună ca autoritățile să ne cheme când vor să facă ceva sau dacă vor afle dacă mai trăim sau nu. Noi nu suntem oponenții Guvernului, niciodată nu am fost”, a declarat Mihai Rohan, președintele patronatului din industria cimentului (CIROM), la dezbaterea organizată de publicația Focus Energetic, ”Prețurile energiei și influențele asupra economiei românești”.

”Produsele noastre sunt produse necesare. După apă, betonul este cel mai folosit produs din lume. Din totalul producției mondiale de ciment, Europa produce foarte puțin; majoritatea este în China – 56%. Dacă noi reducem al jumătate emisiile de CO2, nici nu se prea simte în lumea asta că se întâmplă ceva! Dacă noi nu se protejăm cu niște perdele anti-CO2, vom ajunge să nu mai putem produce aici nici oțel, nici aluminiu, nici ciment. Toate se vor reloca ușor, ușor”, a mai spus Mihai Rohan.

Potrivit acestuia, oamenii petrec aproximativ 90% din timp în clădiri din beton. Circa 70% din totalul clădirilor sunt din beton. ”Avem nevoie de beton în clădiri, în baraje, în amenajări împotriva inundațiilor samd. Nu vreau să fac o pledoarie pentru beton, dar nu vom putea trăi fără el cel puțin în următoarele sute de ani. Este folosit de peste 2000 de ani, de la romani încoace. Există deja tehnologii care captează CO2 (n.r. – în procesul de producție). Sunt foarte scumpe. Dacă o fabrică de ciment cu o capacitate de un milion de tone costă 150 – 200 de milioane de euro, o instalație de captare a CO2 costă 80-100 de milioane. Și dacă facem o astfel de investiție, noi o să consumăm mai multă energie electrică, pentru că aceste instalații consumă energie ca să extragă CO2”, a mai spus șeful CIROM.

Potrivit acestuia, prețul energiei electrice a crescut în România, în ultimul an, cu 24%, ceea ce îl face cu 30% mai scump față de Turcia (unul dintre cei mai importanți competitori pentru producția internă de ciment). De asemenea, importurile pe primele 9 luni ale anului au crescut la 175.000 tone, față de 40.000 în 2016. ”Este numai efectul creșterii prețului energiei! Încă nu suntem afectați de alte lucruri care apar: CO2, manoperă etc.”, a precizat Mihai Rohan.

”Suntem țară de graniță (n.r. – a Uniunii Europene), suntem primii afectați de orice schimbare în ceea ce privește prețurile din zona noastră. Avem produse care circulă internațional. Pierdem nu numai competiția internațională, dar o pierdem și pe cea din țară. Vin ceilalți peste noi. Până la urmă vom ajunge să importăm ciment din zonele din care se produce (n.r. – țări în care nu există condiționalități de mediu și costuri în plus cauzate de certificatele CO2).  Nu luăm în calcul nici emisiile de CO2 produse din transport. Nimeni nu se uită la treaba asta. Hai să facem în așa fel încât să producem aici, să reducem CO2 cât putem de mult și, gradual, să ajungem la o reducere a emisiilor cu 50% în 2030. În același timp, să ne facem o perdea de protecție împotriva CO2. Dacă vine CO2 din afară peste noi, per total planetă pierdem. În concluzie, tuturor producători de aici ne-ar trebui un fel de schemă de ajutor pentru suportarea CO2 indirect, deci cel din energie; cei din energie au și ei nevoie de ajutor, pentru că altfel mor ei înaintea noastră; suntem legați unii de alții. Solicităm ca autoritățile să se aplece nu numai asupra produsului nostru. Sunt 10 produse de bază mari consumatori. Chemați-ne la masă. Hai să vedem cum facem ca să fie bine pentru toată lumea, inclusiv pentru energia electrică”, a conchis Mihai Rohan.

În Maroc se pun panouri fotovoltaice şi pe moschei

Ţările africane instalează panouri fotovoltaice până şi pe moschei, în timp ce, în România, consumatorii care vor să producă energie din surse regenerabile renunţă din cauza legislaţiei, a declarat Viorel Lefter, preşedintele Organizaţiei Producătorilor de Energie din Surse Regenerabile din România (PATRES), la cea de-a XXXIII-a ediție a Conferințelor FOCUS ENERGETIC.

Acesta s-a referit la faptul că, după ce, în iunie, prosumatorii (n.r. – persoanele fizice care produc energie electrică din surse regenerabile și pe care o consumă acasă) au fost exceptaţi de la obligaţia de a obţine autorizaţie de construcţie, Parlamentul a modificat recent legislaţia, iar această exceptare a fost eliminată.

„Este ceva incredibil. A fost ocolită Comisia de industrii şi servicii cu altă prevedere, legată de rezistenţa acoperişului. Sunt atât de încâlcite interesele… Ne iau înainte ţările africane. Un coleg a fost în Maroc: până şi pe moschei pun panouri fotovoltaice, iar prosumatorii la noi, de trei ori cu certificat fiscal luat, renunţă. Ţara lui Papură Vodă…”, a spus Lefter.

El a amintit şi de faptul că România şi-a propus o ţintă de 27% pentru energia regenerabilă pentru anul 2030, iar Comisia Europeană ne-a recomandat să creştem această ţintă până la 34%. „Acesta este viitorul. Vrem, nu vrem, energia regenerabilă dă tonul. Altfel spus, nu întâmplător se propune creşterea ţintei”, a arătat preşedintele PATRES.

Să pornim de la acest moment zero un proiect economic: România competitivă

„Vrem, nu vrem, legislația de mediu va impacta prețurile în domeniul energetic, în ansamblul lui. Și energie termică, și energie electrică și, implicit, și industria transport etc.”, a spus  Carmen Neagu, specialist în domeniul energetic, la dezbaterea „Prețurile energiei și influențele asupra economiei românești”.

Potrivit acesteia, Uniunea Mondială a Meteorologiei a lansat raportul privind emisiile de gaze cu efect de seră, iar rezultatele sunt foarte îngrijorătoare. „Cu toate activitățile desfășurate, cu tot ce s-a întâmplat, nu sunt scăderi majore. Ca urmare, se așteaptă reglementări foarte dure în problemele de restricționări de mediu la nivel global, iar Europa, fiind purtător de stindard al acestei lupte în domeniul mediului, va avea un rol important. Să nu așteptăm și să ne pregătim. Să ne pregătim privind această provocare ca pe o potențială oportunitate pentru a dezvolta ceea ce poate gândi în economia românească. Ca industrii în domeniul de mediu. Ce am putea să facem ținând cont de ceea ce avem azi”, a spus Carmen Neagu.

”O direcție importantă este această adunare a tuturor actorilor economici, pentru un proiect economic de țară, bazat pe competitivitate. Dar în care să ne spunem toate punctele de vedere, să punem pe masă toate aspectele, să pornim de la acest moment zero, deși acest moment zero are o istorie în spate. Această istorie impactează prețurile. Trebuie să fim conștienți de acest lucru! OUG 114 va avea un efect pe termen mediu și lung. Pentru că investitorii mari vor privi cu mai puțin interes România. (…) Poate că noua organizare a Guvernului este un cadru de a ne așeza la masă. Pentru că, până acum, nu ne-am așezat. Fiecare asociație de consumatori s-a dus și a încercat să obțină avantaje pentru industria respectivă. Faptul că nu am stat cu toții la masă ne-a afectat pe toți. Pentru că, în ultimii ani, nu s-a investit suficient și, ca urmare, ne aflăm cu zona de generare într-o inadecvanță cu sistemul energetic, cu nevoile sistemului energetic, iar toate aceste lucruri își vor avea impact în preț. Energetica este o zonă în care predictibilitatea este esențială. Ca urmare, va fi important să facem analize și studii. Industria energetică este la baza dezvoltării economice. Cel mai probabil, prețurile nu vor mai scădea. Pentru că sunt două scenarii: fie nu se fac investiții (și atunci costurile de menținere în funcțiune și de asigurare a rezilienței sistemului, mentenanță, vor impacta prețurile și nu știm în ce direcție vor merge – adică prețurile vor crește, dar nu știm până unde), fie se vor face investiții (iar acele investiții trebuie să se recupereze într-un fel sau altul). ANRE va avea un rol important la această masă! Va trebui să gândim mecanismele cele mai pertinente pentru a asigura un proiect economic: România competitivă!”, a mai spus Carmen Neagu.

 

 

 

din aceeasi categorie