România poate folosi cărbunele pentru a produce energie, însă, în acelaşi timp, trebuie să respecte normele legate de poluare, a declarat comisarul european pentru Energie, Miguel Arias Canete, într-o întâlnire la Bruxelles cu reprezentanţii sectorului energetic românesc, transmite Agerpres.
„Trebuie să fiu sincer cu dumneavoastră. Statele membre au dreptul la un mix de energie, iar o ţară poate să producă energie din cărbune dacă vrea, dar, în acelaşi timp, trebuie să atingă targeturile de reducere a emisiilor. România va plăti pentru a folosi cărbunele, pentru că intră în schema ETS, ceea ce va afecta mai departe sectoare precum transporturile şi agricultura”, a spus comisarul.
Reamintim, ETS (n.r. – Emissions Trading System) este schema europeană de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră (CO2), mecanism de reducere a poluării, aplicat la nivelul Statelor Membre ale Uniunii Europene, care se bazează pe principiul „limitare – tranzacţionare”. În prezent, un certificat CO2 se vinde pe bursa de la Leipzig (www.eex.com) cu aproximativ 10 euro. Astfel, la costul unui megawatt produs într-o termocentrală pe cărbune se adaugă şi preţul unui certificat CO2, ceea ce scumpeşte energia electrică produsă într-o astfel de centrală.
Canete a subliniat că standardele europene de mediu nu pot fi atinse fără investiţii în sectorul cărbunelui.
„Este clar că toate statele trebuie să-şi atingă standardele, dar România poate folosi cărbunele în planul său de acţiune. Există un anumit gram de flexibilitate. Dacă un stat decide să producă energie din cărbune, o poate face, dar noi nu putem, în acelaşi timp, să avem obiective ambiţioase legate de mediu şi să continuăm pe acelaşi drum cu cărbunele. Trebuie să aibă o limită de emisii”, a precizat oficialul european.
Potrivit lui Canete, dacă Uniunea Europeană nu va face ceva în acest sens, cărbunele european va pierde teren în faţa resursei aduse din alte zone, care deja iau măsuri inovative.
„Mă surprinde că anumite state nu sunt foarte inovative, dar China şi Canada au măsuri inovatoare pentru a reduce emisiile. Noi, în UE, dacă nu mai facem ceva, nu mai putem fi competitivi pe piaţa globală. Şi Australia, şi SUA pot deveni exportatori. Dacă Qatar sau cărbunele din Africa intră pe piaţă, vom avea probleme mari. Companiile îşi doresc un preţ cât mai bun, iar Comisia Europeană îşi doreşte o energie sigură, la preţuri competitive, deci problema utilizării cărbunelui revine fiecărui stat”, a susţinut comisarul.
Reamintim, la finele săptămânii trecut, Doru Vişan, secretar de stat în Ministerul Energiei, declara că România va cere Comisiei Europene prelungirea, din 2021, până în 2024, a termenului până la care termocentralele pe cărbune se pot conforma noilor cerinţe europene de mediu.
„Comisia Europeană a adoptat noile BAT-uri (n.r. – best available techniques – cele mai bune tehnici disponibile) privind limitele de noxe care sunt mult mai restrictive. Conform noilor cerinţe, este nevoie de un complex de măsuri, atât tehnice, cât şi la nivel investiţional. Tehnic înseamnă măsuri primare, înseamnă opriri de grupuri energetice, care pentru termocentralele din Oltenia ar fi de minimum şase luni, şi atunci trebuie făcută o eşalonare, un grafic de oprire pe fiecare capacitate, corelat cu asigurarea operării celorlalte grupuri privind siguranţa sistemului energetic, respectiv asigurarea cash-flow-lui pentru companie”, a arătat oficialul ministerial.
Potrivit lui Vişan, Ministerul Energiei a demarat un studiu din care să reiasă necesarul de investiţii pentru conformarea la noile cerinţe de mediu.
„Investiţional, aceasta înseamnă un efort foarte mare şi am demarat achiziţia unui studiu care să ne dea aceste dimensiuni. Am cerut Ministerului Mediului şi Ministerului de Externe să ne ducem să cerem o derogare, o prelungire din 2021 până în 2024 ca să ne conformăm”, a adăugat Vişan.
La mijlocul lunii februarie, într-un interviu pentru Agerpres, ministrul Energiei, Anton Anton, a declarat că va prezenta Comisiei Europene, cu argumente, faptul că România nu se poate conforma în termenul impus de Bruxelles privind emisiile centralelor pe cărbune. „Eu nu cer derogări. Eu nu mă duc la Comisia Europeană să cer derogări. Eu mă duc şi spun: ăsta e planul meu şi asta pot eu să fac. Asta nu înseamnă derogare, asta înseamnă că mă duc cu nişte studii, documentat, şi spun: asta pot să fac. Pe mine mă deranjează că toată lumea are senzaţia că mergem la Comisia Europeană şi ne rugăm de ei. Nu, nu! Suntem membri în Uniunea Europeană cu aceleaşi drepturi pe care le are toată lumea şi membri raţionali şi, cum să vă spun, responsabili. Nu suntem aşa, acolo, de formă şi de umplutură”, a afirmat ministrul.
În luna iulie 2017, Sorin Boza, directorul general al Complexului Energetic Oltenia, preciza că noile standarde europene de mediu ar însemna închiderea tuturor termocentralelor pe cărbune din România. „Acest pachet (de directive europene – n. r.) prevede reducerea emisiilor la 550 grame de dioxid de carbon pe kWh produs. Astăzi, Complexul Energetic Oltenia şi producătorii pe lignit au undeva la 940 de grame. Însă trebuie să ştim toţi că, dacă mâine am construi o centrală nouă pe lignit, n-ar putea să producă sub 700 de grame. Tehnic, este imposibil. Este important să înţelegem de ce 550 şi nu 750. Ne limitează tehnic”, a arătat Boza. Potrivit acestuia, CE Oltenia a investit un miliard de euro din fonduri proprii pentru instalaţii care să reducă poluarea. „Pachetul de directive europene ar elimina cărbunele, iar România nu este pregătită să renunţe de tot la cărbune”, a susţinut oficialul CE Oltenia.
Ajutor de stat pentru Hunedoara
În timp ce la Bruxelles se punea problema costurilor pentru utilizarea, în continuare, a cărbuneli, la Bucureşti a fost lansat în dezbatere publică un proiect de Hotărâre de Guvern prin care Complexul Energetic Hunedoara ar putea primi un ajutor de stat de 184,316 milioane lei pentru închiderea minelor de cărbune necompetitive Lonea şi Lupeni.
Ajutorul de stat va fi suportat de la buget, prin Ministerul Energiei. Pentru produsul huilă energetică livrat de unităţile intrate în proces de închidere definitivă, ajutorul de stat va fi în sumă de 116,537 milioane lei şi se va acorda sub forma unui grant direct, pentru o cantitate maximă livrată de 247.300 tone şi o putere calorifică minimă de 3.200 kcal/kg, ajutorul de stat per Gcal fiind de 138,83 lei. Pentru unităţile intrate în proces de închidere definitivă, se va acorda ajutor de stat pentru suportarea de cheltuieli excepţionale în sumă de 67,779 milioane de lei, cheltuieli care nu sunt legate de producţia curentă.
Ministerul Energiei va monitoriza nivelul de acordare a ajutorului de stat, astfel încât preţul cărbunelui livrat de unităţile producătoare de cărbune care beneficiază de ajutor să nu fie mai mic decât preţul cărbunelui de o calitate similară provenit din terţe state.
Conform Notei de fundamentare a proiectului, în urma analizei situaţiei tehnico-economice a minelor din cadrul Societăţii Complexul Energetic Hunedoara SA s-a stabilit că din cele patru exploatări miniere aflate în structura sa este necesar să intre în program de închidere două unităţi miniere şi anume EM Lonea şi EM Lupeni.
În perioada octombrie 2016 – martie 2017, au existat întârzieri legate de viteza de avansare a abatajelor aflate în exploatare la EM Lupeni cauzate în special de unele accidente tectonice, anume apariţia unor falii şi a unor infiltraţii de apă intempestive, care au condus la prelungirea termenelor stabilite pentru finalizarea exploatării rezervelor pregătite la EM Lupeni.
De asemenea, în cursul lunii mai 2017, la EM Lupeni, în proximitatea unui abataj aflat în exploatare, au apărut fenomene de autoîncălzire a cărbunelui, fapt pentru care au fost întârziate lucrările de exploatare a cărbunelui şi se lucrează la lichidarea acestui fenomen în vederea continuării activităţii de producţie în condiţii de securitate. Acest lucru a determinat prelungirea termenului de exploatare a cărbunelui în zona abatajului menţionat anterior până la epuizarea resurselor de cărbune pregătite.
În acest context, a fost necesară prelungirea duratei de exploatare la EM Lupeni până la finele anului 2018. „EM Lonea şi EM Lupeni sunt printre cele mai vechi exploatări miniere din bazinul carbonifer al Văii Jiului având o structură de lucrări miniere extinsă pe mai multe niveluri de exploatare cu mai multe incinte care şi-au pierdut utilitatea odată cu creşterea adâncimii de exploatare a cărbunelui. Ca urmare a acestui fapt s-a constatat în ultima perioadă agravarea fenomenelor de subsidenţă, şi anume deformări ale suprafeţei datorate exploatării cărbunelui efectuate în subteran, care au determinat modificări ale Planurilor de încetare a activităţii, atât pentru EM Lonea, cât şi pentru EM Lupeni. Această situaţie a dus la decalarea termenelor de închidere a unităţilor miniere după finalizarea activităţii de producţie stabilită pentru data de 31 decembrie 2018”, se menţionează în Nota de fundamentare.
Aceasta subliniază că, în contextul în care închiderea celor două unităţi trebuie să se facă în condiţii de siguranţă cu conservarea straturilor de cărbune şi evitarea unor eventuale accidente care ar putea apărea în condiţiile în care nu s-ar respecta procedura de închidere a minelor în conformitate cu prevederile legale, s-a constatat că este necesară prelungirea termenelor de închidere subterană până la finele anului 2020 pentru EM Lonea şi până în luna iulie 2021 pentru EM Lupeni.
Însă, pentru a accesa ajutorul de stat acordat conform legislaţiei europene, CEH SA a întocmit un nou plan de închidere şi documentaţia de finanţare a costurilor de închidere pentru cele două exploatări miniere, documentaţii care au făcut obiectul Renotificării transmise la Comisia Uniunii Europene.
„Noul Plan de închidere prevede ca încetarea activităţii de producţie pentru EM Lonea şi EM Lupeni să fie data de 31 decembrie 2018”, se precizează în Nota de fundamentare.
Şi bani europeni pentru Valea Jiului
Valea Jiului ar putea fi prima zonă din România care să beneficieze de sprijin acordat în baza Platformei pentru regiunile carbonifere în tranziţie, una dintre principalele măsuri ale pachetului „Energie curată pentru toţi europenii”. Proiectele vizează diversificarea economică, îmbunătăţirea calităţii aerului şi a tehnologiilor, care vor contribui la decarbonizarea economiei europene, a reieşit în urma întâlnirii pe care ministrul Fondurilor Europene, Rovana Plumb, a avut-o cu vicepreşedintele Comisiei Europene Maros Sefcovic.
Potrivit unui comunicat al Ministerului Fondurilor Europene, Rovana Plumb a avut programate întâlniri cu comisarul european pentru ocupare şi afaceri sociale, Marianne Thyssen, şi cu vicepreşedintele Comisiei Europene, Maros Sefcovic, comisar pentru Uniunea energetică.
„Ne întâlnim cu oficialii europeni pentru a stabili împreună măsuri concrete care să sporească atragerea şi eficienţa cheltuirii fondurilor europene în România”, a afirmat Rovana Plumb.
În cadrul întrevederii cu Marianne Thyssen s-a discutat despre implementarea Programului Operaţional Capital Uman (POCU), despre posibile măsuri pentru evitarea dezangajării de fonduri, de la finalul acestui an, dar şi despre aplicarea baremelor standard la nivelul Programului.
De asemenea, oficialii analizează includerea, la nivelul POCU, a unor instrumente financiare care vor contribui la crearea de noi locuri de muncă în întreprinderile mici şi mijlocii.
În ceea ce priveşte implementarea POCU, ministrul român anunţă lansarea, în cursul acestui an, a apelurilor aferente sumelor încă nealocate, în valoare totală de aproximativ 2,8 miliarde euro.
La rândul ei, Marianne Thyssen a susţinut că investiţia în oameni este cea mai relevantă, fiind necesară pentru societate în ansamblul ei, o societate tot mai dinamică.
„În viitor, vor exista tot mai multe perioade de tranziţie pe parcursul vieţii oamenilor şi este important să punem bazele unor noi oportunităţi. Trebuie să dăm oamenilor posibilitatea să se reorienteze şi să le uşurăm aceste perioade de tranziţie”, a afirmat comisarul european pentru ocupare şi afaceri sociale.
La întâlnirea cu vicepreşedintele Comisiei Europene Maros Sefcovic, subiectul principal l-a constituit aderarea României la Platforma pentru regiunile carbonifere în tranziţie, una dintre principalele măsuri ale pachetului „Energie curată pentru toţi europenii”. Această platformă, lansată la finalul anului 2017, urmăreşte dezvoltarea de proiecte şi strategii pe termen lung în regiunile carbonifere, ca răspuns la dificultăţile sociale şi de mediu.
„Pe baza evaluărilor preliminare, Valea Jiului ar putea fi prima zonă din România care să beneficieze de sprijinul acestei iniţiative, prin proiecte care vizează diversificarea economică, îmbunătăţirea calităţii aerului şi a tehnologiilor care vor contribui la decarbonizarea economiei europene. În acest sens, România şi-a exprimat deja aderarea la această platformă, inclusiv prin scrisoarea transmisă de doamna prim-ministru, Viorica Dăncilă, în această lună”, se menţionează în comunicat.
La întâlnirile cu reprezentanţii Comisiei Europene a fost prezent şi secretarul de stat în Ministerul Fondurilor Europene, Mihaela Toader.
