România nu se poate interconecta cu nicio ţară, în ceea ce priveşte transportul de gaze natural, din cauza diferenţelor mari de presiune, a declarat Artur Stratan, preşedintele Asociaţiei Române a Companiilor de Explorare şi Producţie Petrolieră – Ropepca, într-o conferinţă de specialitate.
“Un pilon important al Uniunii Energetice Europene este integrarea regională şi interconectivitatea. Aici România va avea de lucrat foarte mult, pentru că, în momentul de faţă, nu ne putem interconecta cu nimeni, din cauza diferenţelor mari de presiune. De exemplu, reţeaua din Ungaria operează la o presiune mult mai mare decât cea din România şi, pentru a putea realiza fizic export de gaze naturale din România în Ungaria, ar trebui să ne facem un upgrade la reţeaua naţională de transport de gaz natural. Asta înseamnă staţie de de compresoare, care costă destul de mult. Acelaşi lucru va fi valabil şi pentru interconectarea cu Moldova, Ucraina, Serbia, Bulgaria şi aşa mai departe”, a explicat Stratan, conform Agerpres.
El este de părere că România poate deveni un jucător important pe piaţa de gaze dacă se confirmă rezervele din Marea Neagră.
“Dacă rezervele din Marea Neagră se confirmă şi România va deveni un jucător important pe piaţa de gaze, atunci se va realiza ce se doreşte prin Uniunea Energetică Europeană, un hub regional, o cursă regională a gazului natural şi să sperăm că România va fi în poziţia să dicteze preţul pe bursă”, a explicat reprezentantul Ropepca.
Pe de altă parte, acesta a declarat că bazinele sedimentare sunt acoperite în proporţie de 10% cu tehnologie modernă seismică 3D. “Compania Prospecţiuni a făcut un studiu. S-ar putea ca cifrele să şocheze un pic. Au ajuns la concluzia că doar 10% din suprafaţa totală a bazinelor sedimentare din România sunt acoperite cu tehnologie modernă, adică seismică 3D. Pentru anul 2015 cifra este foarte greu de crezut. Marea Nordului, de exemplu, este acoperită în totalitate, 100% cu tehnologie modernă. Sunt unele zone, perimetre, unde acoperirea este de 130%, pentru că tehnologia evoluează de la un al la altul, iar tehnologia de acum 2 ani poate nu mai este atât de performantă ca aceea dezvoltată anul acesta. Sunt companii care investesc, fac achiziţie seismică nouă, pentru a descoperi noi acumulări de hidrocarburi”, a spus Stratan.
Potrivit acestuia, România are nevoie de miliarde de dolari pentru “a descătuşa” potenţialul de hidrocarburi.
“Deci, de la 130% la 10%, vedeţi ce diferenţă mare este şi de câte miliarde de dolari această ţară ar avea nevoie pentru a descătuşa potenţialul de hidrocarburi al României. Acest lucru nu se va întâmpla dacă nu creăm un cadru fiscal adecvat, astfel încât să atragem investiţiile străine“, a mai afirmat oficialul Ropepca.
Impozitare adiţională la hidrocarburi
Statul propune impozitarea adiţională a profiturilor industriei petroliere, respectiv un impozit petrolier, a mai spus Artur Stratan.
“Din informaţiile noastre, nu va exista mărire fizică, nominală, a procentelor de redevenţă. Se pare că vor rămâne cele vechi, dar statul propune impozitarea adiţională a profiturilor industriei petroliere, un aşa-zis impozit petrolier. Încă nu ştim care va fi procentul acestui impozit petrolier pentru a putea face simulări. Fără aceste simulări, făcute de ambele părţi, nu putem şti care va fi rezultatul final. Această lege a redevenţelor deocamdată a fost amânată, pentru că FMI va reveni în România în martie-aprilie. Discuţiile vor fi purtate atât cu Ministerul de Finanţe, cât şi cu asociaţia Ropepca, operatorii din industria de petrol şi gaze”, a spus Stratan.
El a precizat că, în acest an, România nu va avea o nouă lege a redevenţelor.
“Ne apropiem de sfârşitul lui 2015 şi nu vom avea o nouă lege a redevenţelor. În această lege a redevenţelor sunt foarte multe elemente care trebuie luate în calcul. Nu intră în discuţie doar procentul, nivelul redevenţelor. De exemplu, la preţul de referinţă stabilit de Agenţia Naţională de Resurse Minerale (ANRM), la care se calculează nivelul trimestrial al redevenţelor, este o formulă de calcul în discuţie. ANRM a comandat două studii la Universitatea de Petrol şi Gaze din Ploieşti, care trebuie să asimileze o cantitate medie a ţiţeiului din România ca un blend, un amestec, cu altă cantitate ce poate fi asimilată. Al doilea studiu trebuie să propună o nouă formulă de calcul”, a mai afirmat reprezentantul Ropepca.
Potrivit acestuia, nu pot fi realizate simulări până când aceste două studii nu sunt finalizate.
“Până ce aceste două studii nu vor fi finalizate, până în luna aprilie-mai 2016, nu putem face simulări, nici noi, operatorii din industria petrolieră, nici Ministerul de Finanţe, nici Fondul Monetar Internaţional. Deci nu putem stabili un nivel de redevenţe, nu putem discuta de nişte procente exacte atâta timp cât nu avem toate elementele în formulă”, a precizat Stratan.
