România încearcă să vândă obligaţiuni în valoare de două miliarde de euro, urmând să ofere, în premieră, eurobonduri cu maturitatea de 20 de ani, au declarat pentru Bloomberg surse din apropierea ofertei, transmite Agerpres. De remarcat, România era, la sfârşitul anului 2014, printre ţările comunitare cu cea mai scăzută datorie publică şi cu cel mai mic deficit bugetar. Conform ultiimelor date transmise de Banca Naţională a României (BNR), la sfârşitul lunii august 2015, datoria externă totală a României se ridica la 89,8 miliarde euro, din care datoria publică, garantată publică şi a BNR era de aproape 31,5 miliarde euro. Pe de altă parte, conform ultimelor date publicate de Ministerul Finanţelor Publice (MFP), execuția bugetului general consolidat la sfârșitul primelor opt luni ale anului 2015 s-a încheiat cu un excedent de 6,5 miliarde de lei, echivalentul a 0,92% din PIB, față de un deficit de -1,6 miliarde de lei, echivalentul a -0,24% din PIB, înregistrat la finele aceleași perioade din anul 2014. Veniturile bugetului general consolidat au însumat 150 miliarde de lei, reprezentând 21,4% din PIB, fiind cu 9,7% mai mari în termeni nominali față de aceeași perioadă a anului precedent, iar ca pondere în PIB – cu 0,9 puncte procentuale.
Potrivit surselor Bloomberg, care au dorit să-şi păstreze anonimatul, Ministerul de Finanţe încearcă să vândă eurobonduri cu maturitatea la 20 de ani la un preţ de 250 puncte de bază peste mid swaps (n.r. – nivel de referinţă) în valoare de 750 milioane de euro şi bonduri cu maturitatea la 10 de ani la un preţ de 200 puncte de bază peste mid swaps în valoare de 1,25 de miliarde de euro. Oferta, prima de acest fel derulată de România în 2015, este intermediată de Citigroup Inc, HSBC Bank PLC, Raiffeisen Bank International AG şi UniCredit SpA, a precizat sursa.
“Cred că fondurile strânse astăzi vor fi utilizate şi pentru a prefinanţa 2016 şi nu cred că România va reveni pe pieţe în acest an“, a declarat Martin Marinov, care gestionează obligaţiuni de pe pieţele emergente în valoare de un miliard de dolari la Raiffeisen Kapitalanalage GmbH.
Urmând exemplul Poloniei şi Lituaniei, care au accesat pieţele internaţionale de obligaţiuni, România vrea să profite de creşterea apetitului pentru bonduri emise de statele emergente şi are de gând să strângă aproximativ două miliarde de euro de pe pieţele internaţionale în acest an. Chiar dacă randamentele pentru obligaţiuni au scăzut, după ce în iunie au atins valori ridicate din cauza tensiunilor dintre Grecia şi creditorii internaţionali, Guvernul de la Bucureşti a decis să vândă obligaţiuni fără a beneficia de plasa de siguranţă oferită de un acord cu Fondul Monetar Internaţional, o premieră după 2009.
“Investitorii aşteaptă de mult timp ca România să revină pe piaţă. Aceştia au indicat că sunt interesaţi în maturităţi mai lungi şi mă aştept să văd o cere bună pentru această emisiune”, a declarat Roxana Hulea, analist la Societe Generale SA.
La finele lunii septembrie, Diana Popescu, director general adjunct al Trezoreriei Statului, declara că România intenţionează să vândă, până la sfârşitul anului, bonduri de 1 – 1,5 miliarde de euro (1,69 miliarde de dolari). Ministerul Finanţelor intenţioneze să împrumute, în 2015, două miliarde de euro de pe pieţele internaţionale, dar încă nu a demarat strângerea de fonduri de pe pieţele străine, în principal din cauza volatilităţii cauzate de problemele din Grecia şi a temerilor privind creşterea economiei Chinei. “Suntem în etapa în care monitorizăm condiţiile de pe piaţă, astfel încât să alegem momentul potrivit pentru lansarea emisiunii de obligaţiuni. În următoarea perioadă intenţionăm să emitem eurobonduri de 1 – 1,5 miliarde de euro”, a afirmat, atunci, Diana Popescu.
Anul trecut, România s-a împrumutat de pe pieţele externe de patru ori, strângând echivalentul a peste cinci miliarde de dolari din vânzarea de obligaţiuni pe 10 şi 30 de ani.
România beneficiază de un rating “Baa3” din partea Moody’s şi de un calificativ “BBB minus” de la Standard & Poor’s şi Fitch.
Datorie publică mai mică în 2014
Datoria publică a zonei euro (EA19) a înregistrat o uşoară creştere în 2014, până la 92,1% din PIB, de la 91,1% din PIB în 2013, iar în UE28 datoria publică a urcat la 86,8%, de la 85,5%, conform celei de-a doua estimări publicate de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat).
La sfârşitul lui 2014, cea mai scăzută datorie publică, ca procentaj din PIB, se înregistra în Estonia (10,4%), Luxemburg (23%), Bulgaria (27%), România (39,9%), Letonia (40,6%) şi Lituania (40,7%). În 2013, România înregistra o datorie de 38% din PIB.
Un număr de 16 state membre ale UE înregistrau, anul trecut, un nivel al datoriei mai ridicat decât plafonul de 60% din Produsul Intern Brut cerut de Uniunea Europeană, cel mai mare fiind în Grecia (178,6%), Italia (132,3%), Portugalia (130,2%), Cipru (108,2%), Irlanda (107,5%) şi Belgia (106,7%).
În 2014, cheltuielile guvernamentale în zona euro se ridicau la 49,4% din PIB, iar veniturile guvernamentale se situau la 46,8% din PIB. În UE28, cheltuielile guvernamentale se ridicau anul trecut la 48,2% din PIB, iar veniturile guvernamentale se situau la 45,2% din PIB.
În cazul României, cheltuielile guvernamentale în 2014 se ridicau la 34,9% din PIB, iar veniturile guvernamentale la 33,5% din PIB.
Pe de altă parte, deficitul bugetar al României a scăzut în 2014 la 1,4% din PIB (9,218 miliarde lei), faţă de 2,2% din PIB în 2013 (13,847 miliarde lei) şi 3,2% din PIB în 2012 (18,802 miliarde lei), conform Eurostat.
România a înregistrat şi în 2014 un deficit sub limita oficială de 3% din Produsul Intern Brut prevăzută în Tratatul de la Maastricht.
Deficitul bugetar al UE a fost anul trecut de 3% din PIB, după ce, în 2013, se situa la 3,3% din PIB. În zona euro, deficitul bugetar a fost mai redus decât la nivelul UE în ultimii ani, evoluând de la 3% din PIB în 2013, la 2,6% din PIB în 2014.
În 2014, cel mai scăzut deficit bugetar ca procentaj din PIB se înregistra în Lituania (0,7%), România (1,4%), Letonia (1,5% din PIB), în timp ce Danemarca (1,5%), Luxemburg (1,4%), Estonia (0,7%) şi Germania (0,3%) au înregistrat excedent bugetar.
14 state membre ale UE au raportat anul trecut un deficit bugetar mai mare de 3% din PIB, respectiv Cipru (8,9%), Portugalia (7,2%), Spania (5,9%), Bulgaria (5,8%), Marea Britanie (5,7%), Croaţia (5,6%), Slovenia (5%), Irlanda şi Franţa (ambele cu 3,9%), Grecia (3,6%), Polonia şi Finlanda (ambele cu 3,3%), Belgia (3,1%) şi Italia (3%).
