România îşi va asuma o ţintă de energie regenerabilă în jurul valorii de 35% pentru anul 2030, însă producţia de energie verde în noile capacităţi nu ar mai trebui subvenţionată, a declarat Doru Vişan, secretar de stat în Ministerul Energiei, în cadrul unei conferinţe pe tema strategiei energetice a României.
„Vorbim de creşterea cotei de resurse regenerabile în mixul energetic al României, în funcţie de ţinta pe care şi-o va asuma România pentru anul 2030. Să ştiţi că există negocieri destul de dure şi poate ţinta nu va fi chiar 35% (cum a decis Parlamentul European – n.r.), dar cu certitudine va fi pe lângă această valoare”, a spus oficialul, potrivit Agerpres.
În opinia sa, tehnologiile de generare a energiei verzi, în special în sectorul energiei eoliene, au evoluat foarte mult în ultima perioadă, astfel că acestea pot să reziste în piaţă şi fără subvenţii.
„Resursele regenerabile de energie trebuie definite ca o opţiune deja luată, ca o necesitate pentru care omenirea a optat, iar Uniunea Europeană este lider în promovare, iar noi ca stat membru ne conformăm. Trebuie privită ca o energie scumpă, acesta este adevărul, dar necesară. Cu un aport foarte bun şi în această iarnă. Dar în acelaşi timp trebuie să recunoaştem deschis că, pe lângă aceste beneficii, sursele regenerabile aduc o mare problemă cu care ne confruntăm: dezechilibrul. Ele trebuie gestionate şi abordate diferit pe viitor. Mie mi-e clar că această tehnologie a evoluat foarte mult, mai ales în zona eolienelor. E clar că orice abordare de schemă de sprijin nu mai are atâta susţinere. Ele pot să stea în piaţă (fără subvenţii – n.r.). Tehnologia a evoluat foarte mult şi, ca atare, pot să stea singure. De asemenea, vom avea şi primele rezultate ale evaluării duratei de viaţă şi vom vedea cum se realizează primele programe de mentenanţă şi ce rezultă: situaţii negre, în sensul că se renunţă şi se pune alta în loc, sau efectiv se configurează un program de mentenanţă coerent, pe durată lungă. Subliniez încă o dată că energia regenerabilă trebuie să stea singură în piaţă, întrucât poate”, a susţinut Vişan.
Parlamentul European a aprobat în luna ianuarie Directiva privind promovarea surselor regenerabile de energie, potrivit căreia ţările membre trebuie să ajungă, până în anul 2030, la o ţintă de 35% din consum care să provină din surse regenerabile. Iniţial, Comisia Europeană propusese un target de 27%.
În următoarea perioadă vor exista negocieri privind ţinta pe care şi-o va asuma fiecare stat, însă această ţintă nu poate să difere cu mai mult de 10% faţă de cea votată de Parlamentul European, adică nu va fi mai mică de 31,5%.
România are un target de energie regenerabilă de 24% pentru anul 2020, pe care l-a atins deja încă din anul 2016.
Termocentralele, oprite șase luni
De asemenea, conformarea României la noile standarde europene de mediu privind producţia de energie pe cărbune ar însemna o perioadă de oprire de cel puţin şase luni pentru fiecare grup din Oltenia, însă autorităţile române vor cere o derogare pentru centralele Turceni şi Rovinari, mai spune oficialul.
”Decizia Comisiei Europene (privind limitele de noxe pentru anul 2021 – n. r.) permite valori de conformare destul de restrictive privind emisiile, chiar extrem de restrictive, interpretarea fiind diferită de la stat la stat, la fel şi abordarea. Polonia şi Bulgaria au contestat deja procedural această decizie. Dar cel mai important lucru care rezultă de aici este următorul: o analiză primară a valorilor-limită de emisii corelată cu instalaţiile pe care le avem arată că în toate cazurile nu sunt suficiente măsuri secundare, ca atare abordarea este de a se lua măsuri primare, care înseamnă efort investiţional foarte mare şi, mai important, o perioadă de oprire de minimum şase luni pentru fiecare grup energetic. Vorbim de schimbarea arzătoarelor în noua tehnologie”, a arătat Vişan.
Potrivit acestuia, România se pregăteşte să ceară derogări pentru centralele Rovinari şi Turceni, însă acest lucru nu este posibil pentru centrala de la Craiova, unde există deja un infringement pentru probleme de mediu.
”Avem situaţii deosebite. Putem vorbi de astfel de derogări în cazul centralelor de la Rovinari şi Turceni, dar avem deja infringement zonal la Craiova, deci aici va trebui să ne conformăm cerinţelor europene până în 2021”, a susţinut secretarul de stat.
El a precizat că va fi realizat un studiu privind indentificarea măsurilor ce trebuie luate şi ce vor însemna acestea din punct de vedere tehnic şi investiţional.
”Un alt element esenţial este că aceste ţinte sunt valabile pentru toate statele, deci din păcate va fi îngrămădeală, ca să folosesc un termen accesibil, privind achiziţia acestor noi arzătoare. Foarte puţine firme în lume au tehnologia pusă la punct”, a adăugat Vişan.
Oficialul ministerial a mai spus că România va propune Comisiei Europene un program de conformare la noile standarde de mediu, astfel încât să nu fie oprite centralele din Oltenia.
”Noi elaborăm un grafic în acest sens. Am înfiinţat un grup de lucru împreună cu ANRE, cu Ministerul Mediului şi cu Transelectrica şi vom duce în Guvern şi, apoi, la Comisia Europeană, un program concret de conformare, în condiţiile în care nu ne putem în niciun moment gândi că vom opri aproape 1.600 de MW în Oltenia, în fiecare moment, şi să avem în acelaşi timp cu ce asigura siguranţa în sistemul energetic”, a mai spus acesta.
În luna iulie 2017, Sorin Boza, directorul general al Complexului Energetic Oltenia, preciza că noile standarde europene de mediu ar însemna închiderea tuturor termocentralelor pe cărbune din România.
Acest pachet (de directive europene – n. r.) prevede reducerea emisiilor la 550 grame de dioxid de carbon pe kWh produs. Astăzi, Complexul Energetic Oltenia şi producătorii pe lignit au undeva la 940 de grame. Însă trebuie să ştim toţi că, dacă mâine am construi o centrală nouă pe lignit, n-ar putea să producă sub 700 de grame. Tehnic, este imposibil. Este important să înţelegem de ce 550 şi nu 750. Ne limitează tehnic”, a arătat Boza.
Potrivit acestuia, CE Oltenia a investit un miliard de euro din fonduri proprii pentru instalaţii care să reducă poluarea.
”Pachetul de directive europene ar elimina cărbunele, iar România nu este pregătită să renunţe de tot la cărbune”, a susţinut oficialul CE Oltenia.
Gazele din Marea Neagră, pentru Deva
România ar putea folosi o parte din gazele din Marea Neagră pentru a produce electricitate într-o nouă centrală la Deva, zonă pe unde va trece şi viitoarea conductă BRUA, mai spune Doru Vişan.
Vişan a argumentat că există un dezechilibru de producţie a energiei între partea de nord şi cea de sud a ţării.
”Pe lângă capacitatea de la Iernut (centrală pe care o construieşte Romgaz – n.r.), va trebui să păstrăm unul-două grupuri pe cărbune la Deva, în funcţie de constrângerile de mediu, dar, foarte important, să dezvoltăm o investiţie nouă acolo, un ciclu mixt, similar cu cel de la Iernut, pe gaze, în contexul derulării proiectului BRUA, care va trece prin acea zonă. Folosirea gazelor din Marea Neagră trebuie să o asigurăm şi în aceste capacităţi”, a mai spus Vişan.
El a dat asigurări că Ministerul Energiei va finaliza noua strategie energetică a României până la sfârşitul acestui an.
