Directorul general al Transgaz, Ion Sterian, dă asigurări că iarna ce urmează nu va crea probleme în aprovizionarea cu gaze naturale, chiar dacă va crește consumul, mai ales având în vedere prognozele privind finalizarea unor termocentrale pe gaze, precum și reluarea activității la Azomureș. Prețurile, însă, ale gazelor naturale ar putea determina o anumită sensibilitate în piață, dar mai ales populației vulnerabile. Pe 9 noiembrie, Focus Energetic va organiza, pentru al 14-lea an, dezbaterea privind pregătirile pentru sezonul rece, ”Provocările iernii 2026 – 2027 pentru Sistemul Energetic Național”.
„Iarna viitoare nu vom avea, în niciun caz, o criză în aprovizionarea cu gaze naturale. Nu va fi niciun pericol ca populația și agenții economici să rămână fără gaze în sezonul rece, inclusiv CET-urile care produc agent termic pentru populație. Pentru iarna care va veni s-au asigurat stocuri, până la această oră, de circa 2,5 miliarde de metri cubi (mc) și, conform prognozei pe care am făcut-o la Transgaz, stocurile vor ajunge la 2,8 – 2,9 miliarde mc la finalul ciclului de înmagazinare. Ținând cont că și cei de la Depogaz au în derulare investiții pentru creșterea capacității de injecție, în zona Bilciurești, dar, în același timp, și pentru mărirea capacității de extracție din depozite, vor mai veni 2-3 milioane de metri cubi de gaze, în plus, pe zi, pe lângă cele din producția internă și din înmagazinări. Gazele pe care le avem stocate ne vor ajuta să trecem cu bine o iarnă normală. Dacă este o iarnă mult mai geroasă față de iarna trecută, care și ea a fost suficient de rece, avem posibilități să importăm gaze. În astfel de zile, cu temperaturi mai mici de minus 10 grade în țară, există posibilitatea de a apela la importuri”, a declarat Ion Sterian.
Consumul de gaze naturale al României pe 23 septembrie a fost de 18 milioane metri cubi, din care, prin sistemul național de transport (SNT) 16 milioane mc, cantitate asigurată exclusiv din producția internă.
În ceea ce privește consumul de gaze naturale al României, directorul general Transgaz a precizat: „Consumul de gaze naturale al țării noastre va crește considerabil în perioada următoare, pentru că vor intra în funcțiune mai mulți consumatori mari, iar rețeaua de gaze este în plină extindere. Centrala pe gaze de la Mintia a intrat în faza de teste. La centrala electrică pe gaz de la Câmpia Turzii, prima etapă urmează să devină operațională până la sfârșitul anului 2026. De asemenea, sunt cele două CET-uri modernizate prin PNRR de la Constanța și Arad, care au intrat în funcțiune. Este vorba și de noua centrală de cogenerare construită pe platforma Petromidia Năvodari, care și ea este în funcțiune. Ținând cont de anunțurile Romgaz potrivit cărora combinatul de îngrășăminte chimice Azomureș va intra în funcțiune la începutul primăverii anului viitor, vom avea un nou consumator mare de gaze naturale. Pe de altă parte, sunt localitățile care continuă să se racordeze la rețeaua de gaze prin Programul Anghel Saligny, Programul European Operațional Infrastructură Mare (POIM)”.
Astfel, va exista o creștere considerabilă a cererii interne. România, însă, nu va avea probleme cu asigurarea consumului, mai ales că, în prima parte a anului viitor, se așteaptă primele cantități de gaze din zăcământul Neptun Deep.
”Producția internă, înmagazinările și posibilitatea de a importa fac din România una dintre cele mai sigure țări în privința aprovizionării cu gaze naturale. În momentele în care ceea ce avem în țară nu este de ajuns – chiar dacă pentru o perioadă scurtă de timp – se vede importanța proiectelor făcute de Transgaz: Coridorul Vertical și accesul la gazele naturale lichefiate, BRUA, gazoductul Tuzla – Podișor, interconectările cu toți vecinii (unele inclusiv în regim reverse flow), dezvoltarea infrastructurii interne de transport al gazelor, toate acestea ne dau siguranța că nu vom rămâne fără gaze în cele mai dificile momente. Acum avem și mai multe surse de aprovizionare, și mai multe rute de transport. Dar, pentru a avea această siguranță, Transgaz a investit, în ultimii 13 ani, nu mai puțin de 3 miliarde de euro în dezvoltarea și punerea în funcțiune a acestor investiții strategice pentru creșterea siguranței și securității energetice naționale, regionale și europene. Și vom continua! Următorul Plan de Dezvoltare al SNT pentru perioada 2026-2035 aflat în curs de aprobare la ANRE, este și mai ambițios, peste 9,1 miliarde euro, din care aproximativ 5 miliarde de euro pentru proiecte menite să dezvolte, modernizeze și să extindă infrastructura de transport al gazelor și să asigure accesul cetățenilor și firmelor la rețeaua de gaze, să asigure securitate energetică și flexibilitate în aprovizionarea cu gaze naturale”, a mai spus Ion Sterian.
România și-a atins ținta de înmagazinare a gazelor impusă de Bruxelles
Uniunea Europeană impune statelor membre, pentru anul 2026, să își umple depozitele la cel puțin 80% din capacitate până la 1 noiembrie, față de nivelul impus anterior, de 90%.
La data de 23 septembrie 2026, stocul de gaze în depozitele subterane era de 2,52 miliarde mc, reprezentând 79,6% din capacitatea depozitelor, peste media europeană de 70,24% și foarte aproape de nivelul pragului impus de UE. Totuși, în raport cu anii anteriori, se înregistrează o scădere cu 394,4 milioane mc față de anul 2025 (când stocul a fost de circa 2,92 miliarde mc) și o scădere cu 634,6 milioane mc față de anul 2024 (când stocul a fost de circa 3,16 miliarde mc). În ritmul de înmagazinare curent, la o medie zilnică a lunii septembrie din ultimii 5 ani, de 10,6 milioane mc și o medie zilnică a lunii octombrie din ultimii 5 ani, de 6,2 milioane mc, am putea ajunge la un stoc în depozite de 2,8 miliarde mc la data de 31 octombrie 2026.
Accesul la GNL se vede în preț: Grecia și Bulgaria au cele mai mici prețuri la gaze naturale
Pe toate piețele europene, prețurile la gazele naturale au crescut. Totuși, cele mai mici prețuri se înregistrează în Grecia și Bulgaria, care, deși, practic, nu produc aproape deloc gaze naturale, au acces atât la gaze naturale aduse prin conducte din zona caspică și a Orientului Mijlociu, cât și la cele lichefiate (GNL), aduse în terminalele grecești în special din zona nord-americană. Altminteri spus, diversificarea surselor de aprovizionare, precum și a rutelor de transport creează competiție în piață, iar aceasta se vede în preț.
România, care este și un important producător de gaze naturale și își poate asigura aproape întreg necesarul din producția internă, are abia al patrulea cel mai mic preț la gazelor pe bursă. De menționat, Ungaria are cel de-al treilea cel mai mic preț din UE, dar încă importă cantități însemnate de gaze naturale din Rusia.
În România, în timp ce populația beneficiază de protecția oferită de prețurile reglementate până la 31 martie 2027, companiile industriale trebuie să suporte majorările de pe piață. Printre sectoarele afectate se numără și producătorii de energie electrică.
Inspecție la gazoductul Tuzla – Podișor
Directorul general al Transgaz, Ion Sterian, a fost într-o vizită de lucru la Stația de Robinete nr.2 (SR2) a companiei, care este punctul de plecare al gazoductului Tuzla – Podișor și, totodată, punctul de intrare al gazelor naturale din perimetrul Neptun Deep în această conductă. Vizita de lucru a continuat cu Stația de Măsurare Gaze (SMGN) de la Tuzla (a OMV Petrom), care este punctul de intrare pentru gazele din Neptun Deep, care merg, apoi, în SR2 a Transgaz și, de aici, în conducta de transport gaze naturale Tuzla – Podișor, respectiv în Sistemul Național de Transport Gaze Naturale. Parametrii tehnici ai Stației de Măsurare Gaze Naturale a OMV Petrom de la Tuzla indică un debit de operare nominal 22,3 milioane mc/zi și un debit maxim de 26,9 milioane mc/zi..
Gazoductul Tuzla – Podișor, în lungime de 308,3 km, în valoare de aproximativ 500 milioane euro, care după gazoductele, BRUA și Onești-Ungheni-Chișinău este cel mai important proiect de infrastructură gazieră pe care Transgaz l-a construit, este un proiect strategic, vital, pentru securitatea energetică, consolidarea acesteia și dezvoltarea sustenabilă a economiei naționale. Conducta de transport gaze naturale “Țărmul Mării Negre – Podișor” a fost finalizată în iunie 2025 și pusă în funcțiune la începutul lunii octombrie 2025, conform graficului de execuție și este pregătită să preia gazele naturale din Marea Neagră pentru ca acestea să intre în SNT și să ajungă la operatorii economici și la gospodăriile din localitățile racordate la sistem.
