Progresul semnificativ înregistrat în proiectul Neptun Deep reprezintă, în mod clar, un pas crucial pentru securitatea energetică a Europei, susţine Cristian Signoretto, preşedintele Eurogas, principala asociaţie care reprezintă sectorul european al gazelor naturale. Şeful Eurogas a afirmat și că rezilienţa şi securitatea energetică a Europei depind de existenţa unor opţiuni: mai multe surse, mai multe rute, mai mulţi furnizori, mai multe căi de decarbonizare. El susţine și investiţiile în sistemele de captare şi stocare a carbonului.
„Eurogas consideră producţia internă drept un activ strategic. Progresul semnificativ înregistrat în proiectul Neptun Deep reprezintă, în mod clar, un pas crucial pentru securitatea energetică a Europei”, a declarat Cristian Signoretto, în cadrul evenimentului Eurogas Annual Regional Conference 2026, gtransmite Agerpres.
Potrivit acestuia, politica energetică şi competitivitatea sunt „două feţe ale aceleiaşi monede”.
„Europa a învăţat acest lucru pe calea cea grea, de două ori în decurs de patru ani. În 2022, aşa cum ştim, livrările semnificative de gaze prin conducte au fost întrerupte. Dar şi în acest an, o rută de transport maritim – care asigura, practic, 20% din fluxul global de gaz natural lichefiat a fost complet blocată, complet închisă. În ambele situaţii, Europa şi industria au reacţionat destul de bine şi de rapid, însă cred că încă nu am învăţat lecţia corectă din aceste crize”, a spus Signoretto.
El a adăugat că electrificarea, care este crucială, nu este, însă, nici suficientă, nici suficient de rapidă pentru a rezolva interacţiunea complexă dintre securitatea aprovizionării, accesibilitatea preţurilor şi decarbonizare. În realitate, rezilienţa şi securitatea depind de existenţa unor opţiuni: mai multe surse, mai multe rute, mai mulţi furnizori şi, de fapt, mai multe căi de decarbonizare.
Signoretto a pledat, în discursul său, pentru extinderea capacităţii de producţie a centralelor pe gaze în ciclu combinat (CCGT) pentru a acoperi cererea de energie.
Şeful Eurogas susţine, pe de altă parte, investiţiile în sistemele de captare şi stocare a carbonului.
„Trebuie să dezvoltăm producţia acelor molecule ‘curate’ de care Europa are mare nevoie pentru a parcurge drumul către decarbonizare – molecule pe care le putem produce noi înşine, pornind de la biometan. De asemenea, trebuie să facilităm şi să investim în sisteme de captare şi stocare a carbonului, care sunt esenţiale pentru ca industriile noastre să rămână viabile pe parcursul procesului de decarbonizare. Cred că România oferă un cadru excelent pentru toate aceste elemente”, a subliniat preşedintele Eurogas.
Conform acestuia, România va deveni, prin proiectul Neptun Deep, un exportator net de gaze către Uniunea Europeană.
„Dacă ne referim la proiectul Neptun Deep, descoperit în 2012, trebuie să recunoaştem că, încă de atunci, atât în Europa, cât şi în România, au existat numeroase voci care s-au opus dezvoltării acestui zăcământ, din diverse motive. Cu toate acestea, România a mers mai departe şi, dacă totul decurge conform planului – aşa cum tocmai am auzit -, anul viitor vom avea producţie la Neptun Deep, ceea ce va dubla practic producţia României şi va asigura transformarea ţării într-un exportator net de gaze către Uniunea Europeană, un pas extrem de important pentru securitatea noastră energetică”, a menţionat Signoretto.
În viziunea sa, aceasta ilustrează un aspect critic specific acestei industrii: este un sector cu o perspectivă pe termen lung.
„Pentru a realiza astfel de proiecte, trebuie să gândeşti pe termen lung şi să înţelegi că gazele naturale vor rămâne un pilon esenţial al securităţii energetice pentru deceniile următoare. De aceea este necesară dezvoltarea resurselor interne”, consideră preşedintele Eurogas.
Vorbind despre decarbonizare, Signoretto a spus că securitatea, competitivitatea şi decarbonizarea nu trebuie să fie obiective care se exclud reciproc.
„În urmă cu trei săptămâni, în discursul privind Starea Uniunii, preşedinta von der Leyen a declarat – şi o voi cita – că trebuie să ne intensificăm eforturile în direcţia energiei curate produse pe plan intern, fie că este vorba despre surse regenerabile şi energie nucleară, despre biometan sau altele, menţinând însă o abordare neutră din punct de vedere tehnologic. Susţinem pe deplin această idee. Ne-am dori să vedem o abordare mult mai neutră din punct de vedere tehnologic în materie de reglementare şi dorim ca acest lucru să se reflecte în politica energetică. Aceasta deoarece, pe de o parte, observăm ambiţii, obiective şi un cadru clar pentru dezvoltarea sectorului electricităţii – un aspect crucial, aşa cum am menţionat deja”, a transmis oficialul european.
El a menţionat că România este un partener-cheie în acest demers şi „în această ambiţie de decarbonizare”.
„Regiunea dispune de un potenţial semnificativ în domeniul biometanului, bazat pe materii prime agricole disponibile la scară largă, care pot genera o cantitate importantă de biometan. Este clar că, în prezent, capacitatea de producţie nu este încă la nivelul necesar, deoarece ne lipsesc stimulentele şi sprijinul adecvat pentru fermieri şi pentru industrie în vederea dezvoltării acestei pieţe. Un alt aspect pe care aş dori să-l menţionez este ambiţia legată de captarea şi stocarea carbonului. Cred că României îi revine o parte importantă din obligaţia de stocare la nivel european”, a mai spus Signoretto.
Hesseling (AIE): Neptun Deep va schimba dinamica regională; pune la dispoziţie o cantitate mai mare de gaze
De asemenea, Dennis Hesseling, şeful Diviziei Pieţe de Gaze, Cărbune şi Energie din cadrul Agenţiei Internaţionale a Energiei (AIE), prezent la evenimentul Eurogas Annual Regional Conference 2026, a afirmat că proiectul Neptun Deep va schimba dinamica regională a resurselor energetice, întrucât va pune la dispoziţie o cantitate mai mare de gaze din producţia internă, inclusiv pentru export.
„Proiectul Neptun Deep va schimba dinamica regională, întrucât va pune la dispoziţie o cantitate mai mare de gaze din producţia internă, inclusiv pentru export. Acest lucru va afecta, desigur, întregul echilibru regional al gazelor”, a spus reprezentantul AIE.
Conform acestuia, în Europa Centrală şi de Est aprovizionarea cu gaze naturale a scăzut semnificativ în perioada 2022-2023, elementul major fiind gazele ruseşti livrate prin conducte.
„Ceea ce a compensat nu a fost atât un flux direct de energie către regiune, ci mai degrabă numeroase fluxuri de la vest la est. Europa de Vest dispune de mai multe facilităţi energetice şi de o infrastructură comercială deja stabilită pentru aducerea gazelor, iar acestea au fost direcţionate în cantităţi mai mari către regiunea Europei Centrale şi de Est”, a explicat Hesseling.
El a vorbit şi de conducta Baltic Pipe, care transportă gaze norvegiene prin Danemarca până în Polonia, aceasta jucând „un rol esenţial în aprovizionarea regiunii cu gaze”.
„Se observă că cererea de gaze este mult mai scăzută faţă de nivelul de dinaintea crizei anterioare. Totuşi, anticipăm o creştere a cererii de gaze în această regiune, ceea ce o diferenţiază de alte părţi ale Europei. În timp ce în alte zone europene preconizăm un declin structural, aici ne aşteptăm la o oarecare creştere, datorită posibilităţii de a trece de la cărbune la gaze naturale”, a arătat reprezentantul Agenţiei Internaţionale a Energiei.
El consideră, de asemenea, că pot fi luate în considerare şi contractele pentru gaz natural lichefiat (GNL).
„Renunţarea la gazele ruseşti transportate prin conducte necesită volume suplimentare de GNL pentru a acoperi deficitul, precum şi, desigur, producţia internă. Care este situaţia? Dacă privim regiunile europene care încheie noi contracte pentru GNL, zona de nord-vest, sud-vestul Italiei şi, respectiv, Europa Centrală şi de Est, observăm că, în primii ani, activitatea a fost foarte limitată. Nu există un istoric solid al contractării de GNL în această regiune. Totuşi, începând cu anul 2025, se remarcă o intensificare a acestor activităţi. Desigur, gazele pot ajunge în regiune prin Croaţia, Grecia sau Polonia; există astfel de posibilităţi. Deşi nu este întotdeauna cea mai directă sau cea mai ieftină rută, aceasta este o opţiune viabilă şi necesară în absenţa altor alternative”, a adăugat Dennis Hesseling.
Eurogas, în colaborare cu Federaţia Patronală a Energiei (FPE), a organizat, la Bucureşti, evenimentul Eurogas Annual Regional Conference 2026 – „Advancing security, delivering sustainability: Romania’s role in building a resilient and competitive energy transition in Eastern Europe”.
Conferinţa a reunit reprezentanţi ai instituţiilor europene şi naţionale, ai industriei şi experţi din sectorul energetic pentru a discuta rolul României în consolidarea securităţii şi accesibilităţii aprovizionării cu energie în Europa, precum şi perspectivele regionale privind tranziţia energetică şi competitivitatea industrială.
