Cea mai mare provocare pentru România este de a identifica instrumentele financiare pentru a susţine proiectele de eficienţă energetică a clădirilor pe care trebuie să le implementeze, în contextul în care, de la 1 ianuarie 2019, toate clădirile publice nou construite trebuie să respecte normele de proiectare nZEB (near Zero Energy Buildings), a declarat vicepreşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), Zoltan Nagy-Bege, în cadrul forumului “România eficientă“.
„Cred că cea mai mare provocare, cel puţin în România, este să se identifice măsuri, instrumente financiare pentru a susţine toate aceste proiecte. Aceste directive europene privind performanţa energetică a clădirilor trebuie transpuse în legislaţia naţională până în 10 martie anul viitor şi deja pe site-ul Ministerului Dezvoltării a existat un proiect, a existat un grup de lucru care a lucrat la un proiect de lege”, a afirmat Zoltan Nagy-Bege.
Acesta a adăugat că UE recomandă proiectarea, din 2025, a clădirilor rezidenţiale noi cu prize pentru maşini electrice.
„La nivelul UE se doreşte folosirea unor tehnologii moderne, smart, în clădiri, se pregăteşte terenul pentru un boom în ceea ce priveşte mobilitatea electrică şi deja se recomandă la proiectarea clădirilor, inclusiv la clădirile rezidenţiale, ca în viitor, după anul 2025, să se permită un anumit număr minim de încărcătoare pentru maşini electrice. Se are în vedere sănătatea şi bunăstarea utilizatorilor acestor clădiri, încă din faza de proiectare, aceste clădiri urmând să aibă posibilitatea să fie ventilate corespunzător, pentru a asigura un climat cât mai sănătos pentru utilizatori. Se încearcă împingerea normelor de proiectare către nZEB (near Zero Energy Buildings) şi deja au fost introduse nişte obligaţii, deja din 1 ianuarie 2019 toate clădirile publice noi trebuie să fie în categoria nZEB”, a menţionat Zoltan Nagy-Bege.
Acesta a explicat că Uniunea Europeană are dezideratul de a decarbona consumul de energie din clădiri până în 2050.
„Încă din iulie 2018, primul act normativ aprobat în cadrul pachetului legislativ Energie Curată pentru Toţi Europenii a fost directiva europeană privind performanţa energetică a clădirilor şi acesta a fost un semnal foarte important din punct de vedere politic din partea UE către toate statele membre, pentru că, la nivel european, aproape 40% sau în jur de 40% din consumul de energie vine din consumul de energie al clădirilor. La nivelul României, acest procent este şi mai mare, undeva la 45%, şi, totodată, aproape o treime din emisiile de CO2 vin din consumul de energie. Această directivă vine cu un set de noutăţi prin care se încearcă decarbonarea consumului de energie în clădiri până în anul 2050, aşa cum şi în ţinta privind producerea de energie electrică până în anul 2050 există o preocupare a Comisiei, a Uniunii Europene de a decarbona producţia de energie electrică. Acelaşi deziderat există şi pentru consumul de energie din clădiri”, a precizat Zoltan Nagy-Bege.
Pe de altă parte, acesta şi-a exprimat speranţa că noua echipă guvernamentală de la Ministerul Economiei va finaliza până la sfârşitul anului varianta revizuită a Planului Naţional Integrat Energie-Schimbări Climatice (PNIESC), prin care România îşi propune ţinte de energie regenerabilă şi de eficienţă energetică a clădirilor.
„Am speranţa că după ce vom avea un Minister al Economiei 100% funcţional vom reuşi să finalizăm planul revizuit aşa cum a solicitat Comisia Europeană şi vom reuşi să propunem eventual câteva procente în plus faţă de propunerea iniţială şi vom închide acest capitol până la sfârşitul anului 2019, urmând ca eventualele politici pentru punerea în aplicare a acestui plan să fie elaborate în cursul anului viitor”, a precizat Zoltan Nagy-Bege.
Vicepreşedintele ANRE a amintit că ţintele cerute de UE pentru România până în 2030 privind ponderea regenerabilelor din energie sunt mai mari decât media ţintei la nivel european.
„Autorităţile române au elaborat încă din decembrie anul trecut şi au înaintat Comisiei Europene un proiect de Plan Naţional Integrat de Energie-Schimbări Climatice pentru perioada 2021-2030, plan care trebuie finalizat până la sfârşitul acestui an. În acest plan naţional, România şi-a asumat faţă de UE o ţintă de regenerabile de 27,9%, iar pentru eficienţa energetică – o ţintă de 37,5%. Comisia a avut o primă reacţie în luna iunie. Comisia recomandă României să mai ia măsuri pentru creşterea nivelului de ambiţie pentru anul 2030, atât în privinţa eficienţei energetice, cât şi în privinţa regenerabilelor. Ni se solicită o ţintă de cel puţin 37% ca pondere a regenerabilelor, ţintă care este peste ţinta europeană de 32%, dar şi pentru 2020 ţinta noastră naţională a fost peste ţinta Uniunii Europene, 24% faţă de 20%”, a afirmat Zoltan Nagy-Bege.
Potrivit acestuia, cele două subiecte – cota de regenerabile din energie şi eficienţa energetică a clădirilor – sunt foarte delicate pentru consumatorii români, din cauza impactului financiar asupra facturilor la utilităţi.
„Mai ales în cazul României, unde este un subiect foarte-foarte delicat impactul în factura finală a consumatorilor a acestor politici şi a acestor ţinte, trebuie să analizăm foarte atent acest subiect, iar participarea consumatorilor, casnici şi industriali, la această tranziţie energetică e foarte importantă şi sper că putem să elaborăm, ca ţară, politici prin care să putem atrage şi să implicăm consumatorii de energie în aceste ţinte”, a adăugat vicepreşedintele ANRE.
Schimbarea obiceiurilor
Atingerea unei eficienţe energetice nu necesită investiţii extrem de mari în industrie sau în locuinţele oamenilor, ci se poate obţine prin schimbarea de către consumatorii casnici a obiceiurilor şi comportamentelor de consum energetic, în contextul în care planeta este pe moarte, a mai spus Zoltan Nagy-Bege.
„Cel mai important lucru în contextul eficienţei energetice, mai ales la consumatorii casnici, e schimbarea mentalităţii şi schimbarea percepţiei privind eficienţa energetică, schimbarea unor obiceiuri pe care consumatorii casnici le au. (…) Vă întreb: câţi de aici din sală stingeţi de fiecare dată un bec când ieşiţi din cameră? Câţi dintre dumneavoastră opriţi apa când vă spălaţi pe dinţi? Câţi dintre dumneavoastră închideţi geamul în momentul când e foarte cald afară? Câţi dintre dumneavoastră explicaţi copilului cum să se comporte şi cum să aibă grijă de planeta asta a noastră, care e pe moarte; uşor-uşor se stinge? Deci comportamentul trebuie schimbat în primul rând, şi doar prin schimbarea comportamentului, fără să facem investiţii grandioase, atât în industrie, cât şi acasă la noi, se pot obţine rezultate spectaculoase”, a afirmat vicepreşedintele ANRE.
Acesta a criticat persoanele, companiile sau instituţiile care îşi declară interesul pentru eficienţa energetică, însă nu îşi transformă afirmaţiile în acţiuni concrete.
„Era un comisar, Gunther Oettinger, care avea o vorbă foarte interesantă şi foarte adevărată. Oettinger a fost comisar pe Energie cred că până în 2014, şi dânsul spunea că eficienţa energetică este exact ca şi credinţa. Duminica, când mergem la biserică, toată lumea acolo crede, îşi spune rugăciunile, îşi propune să fie un om bun, să aibă grijă de semeni, iar în momentul în care ieşim din biserică uităm totul. Aşa şi eficienţa: când suntem la conferinţe, toată lumea vede avantajele, fiecare este convins că eficienţa energetică este viitorul şi trebuie să facem totul pentru eficienţă, şi când am ieşit din sala de conferinţă am uitat totul”, a menţionat Zoltan Nagy-Bege.
Vicepreşedintele ANRE a estimat că finanţarea prin intermediul Guvernului a consumatorilor casnici care nu au posibilităţi financiare va juca un rol important în atingerea de către România a ţintelor de eficienţă energetică pentru anul 2030.
„România are o şansă de a-şi atinge ţintele de eficienţă energetică pentru 2030, aşa cum şi pentru 2020 ne-am atins ţinta privind eficienţa energetică, probabil că cu politicile adecvate şi cu o strategie bine gândită şi bine implementată vom atinge şi pentru 2030. Sigur, politicile vor avea un rol important, iar sursele identificate de către Guvern, care ar putea fi alocate pentru susţinerea unor categorii de consumatori care nu au posibilităţi financiare să-şi facă ei investiţii în acest domeniu, vor fi iarăşi importante”, a afirmat Zoltan Nagy-Bege.
El a susţinut că politicile naţionale ale României pentru energie din următorii ani trebuie coordonate cu modalităţile de finanţare europeană pe perioada 2021-2027.
„Noi, în calitate de Autoritate de Reglementare în Domeniul Energiei, dar şi de autoritate responsabilă pentru eficienţa energetică în România, nu suntem autoritatea responsabilă pentru transpunerea directivei privind performanţa energetică a clădirilor; aceea este Ministerul Dezvoltării. Dar am fost implicaţi, am participat la grupul de lucru care a lucrat la acest proiect de lege şi, dacă ni se cere ajutorul şi expertiza, cu siguranţă participăm la orice fel de discuţii. Ar fi foarte important ca asemenea politici sau planuri naţionale privind eficienţa energetică sau energia în general să fie armonizate şi cu perioade de finanţare şi modalităţile de finanţare ale fondurilor europene – acum mă refer strict la următoarea perioadă de finanţare, 2021-2027, ca în momentul în care solicităm bani de la Uniunea Europeană pentru a finanţa proiecte să avem în vedere că am făcut o lege privind performanţa energetică a clădirilor, eventual să avem o strategie pe termen lung privind performanţa energetică a clădirilor, un plan naţional integrat de climă şi energie. Dacă am ratat pe actuala perioada de finanţare, măcar pentru 2021-2027 să avem în vedere acest lucru, şi să pornim discuţiile cu forurile europene pe această perioadă ştiind şi având în vedere aceste planuri şi strategii”, a adăugat vicepreşedintele ANRE.
România trebuie să transpună Directiva privind performanța energetică a clădirilor până în martie 2020
Până în martie 2020, România trebuie să transpună în legislația națională Directiva 2018/844/UE privind performanța energetică a clădirilor, care va impune constructorilor și proprietarilor de clădiri reguli importante, precum obligația de a instala echipamente pentru alimentarea vehiculelor electrice și sisteme de automatizare și control al consumului de energie, a declarat, la rândul său, Radu Dudău, director al Energy Policy Group (EPG), think-tank specializat în domeniul energiei și coordonator al proiectului România Eficientă.
„Eficiența energetică a clădirilor este o prioritate a politicilor UE privind energia și schimbările climatice, dar și securitatea aprovizionării cu energie și combaterea sărăciei energetice. Sectorul european al clădirilor este responsabil pentru 40% din consumul final de energie și 36% din emisiile de gaze cu efect de seră. Revizuirea Directivei privind performanța energetică a clădirilor a adus cerințe noi de promovare a infrastructurii de electromobilitate și de introducere de tehnologii inteligente în clădiri, accentuând dimensiunea de sănătate publică și de calitate a vieții pentru utilizatorii clădirilor”, a explicat Radu Dudău, director și co-fondator al EPG.
Prin transpunerea Directivei 2018/844/UE în legislația națională, apare obligativitatea investitorilor/proprietarilor/administratorilor, după caz, de a asigura echiparea clădirilor noi, precum și a clădirilor existente care sunt supuse unei renovări majore cu puncte de reîncărcare și infrastructură încastrată pentru vehiculele electrice. Măsura se va aplica clădirilor care au mai mult de zece locuri de parcare, în cazul în care parcarea se situează în interiorul clădirii sau este adiacentă fizic clădirii.
În cazul clădirilor rezidențiale noi, precum și în cazul renovării majore a clădirilor rezidențiale existente, care au mai mult de zece locuri de parcare, investitorii sau proprietarii acestora, după caz, ar putea fi obligați să asigure instalarea tubulaturii încastrate pentru cabluri electrice pentru fiecare loc de parcare, astfel încât să permită instalarea într-o etapă ulterioară a punctelor de reîncărcare pentru vehicule electrice.
În plus, la întocmirea proiectului tehnic de execuție și/sau a documentației de avizare a lucrărilor de intervenție, pot fi luate în considerare și aspecte privind securitatea la incendiu asociată vehiculelor electrice și infrastructurii de încărcare; infrastructura de parcare dedicată bicicletelor electrice și mijloacelor de transport destinate persoanelor cu mobilitate redusă; contorizarea inteligentă; facilitarea utilizării bateriilor vehiculelor electrice ca sursă de energie.
Sistem obligatoriu de control al temperaturii în fiecare încăpere
De asemenea, pentru clădirile noi și clădirile existente supuse renovării majore s-ar putea introduce obligativitatea montării unor dispozitive de autoreglare și sisteme de automatizare și control al consumului de energie. De pildă, pentru clădirile noi, al căror certificat de urbanism a fost emis după data de 10 martie 2020, investitorii vor fi obligați să asigure echiparea acestora cu dispozitive care permit reglarea distinctă automată a temperaturii în fiecare încăpere a clădirii și/sau a unității de clădire, dacă acest lucru este fezabil din punct de vedere tehnic și economic.
Aceste prevederi sunt incluse în proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 372/2005 privind performanța energetică a clădirilor, pus în dezbatere publică de Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei, în calitatea acestuia de autoritate competentă. Proiectul transpune la nivel național prevederile Directivei 2018/844/UE de modificare a Directivei 2010/31/UE privind performanța energetică a clădirilor.
În România sunt peste 8.300.000 de clădiri, din care cele mai multe sunt construite înainte de 1990 și au pierderi energetice de 2-3 ori mai mari decât clădirile moderne. Măsurile de eficiență energetică pot reduce cu până la 40% consumul de energie al unei clădiri. Energia termică pentru încălzire și apă caldă reprezintă aproximativ 70% din consumul unui imobil rezidențial. Prin izolarea termică corespunzătoare și prin implementarea unor soluții eficiente de încălzire, consumul de energie poate fi redus la jumătate, se arată într-un comunicat de presă.
România Eficientă este un proiect privat, de interes public național, derulat de Energy Policy Group (EPG) în parteneriat cu OMV Petrom, companie care contribuie financiar cu o sponsorizare a programului în valoare de 4 milioane de euro până în 2022. Proiectul a demarat în vara anului 2019 și constă în derularea unui program național multianual de eficiență energetică, cel puțin până în 2022. România Eficientă își propune să ajute atingerea țintelor de eficiență energetică ale României stabilite prin Directivele UE pentru anul 2030 în privința reducerii emisiilor de carbon și a creșterii eficienței energetice, atât prin campanii de informare și educare, cât și prin realizarea unor proiecte concrete de renovare profundă a unor clădiri publice, în diferite regiuni ale țării.
