Acasă EconomieBanci & Asigurari România are nevoie de digitalizare

România are nevoie de digitalizare

de M G

Ţara noastră are nevoie de mai mulţi absolvenţi în ştiinţe, tehnologie, inginerie şi matematică, astfel încât să crească gradul de digitalizare la nivel naţional, este de părere Sergiu Oprescu, preşedintele Consiliului Director al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB). Potrivit acestuia, România are deja construite “autostrăzile digitale”, dar trebuie să pună maşini pe acestea, să existe obiective, să se ştie cum se merge de la punctul A la punctul B şi cu ce eficienţă, a mai spus acesta, în cadrul conferinţei de prezentare a unui studiu realizat de PricewaterhouseCoopers (PwC) referitor la implementarea guvernării digitale în România.

„Noi credem că este nevoie de o educaţie digitală în România. Impactul unei guvernări digitale trebuie să aibă un sens. Când mă gândesc la sens, mă gândesc la abrevierea cuvântului SENS. Adică trebuie să aibă un impact asupra statului, economiei, naturii umane şi societăţii. Din păcate, România se înscrie pe ultimele locuri în oricare dintre studiile de specialitate pe tema digitalizării. Acest lucru ne dă, însă, oportunitatea de a creşte, de a avea acea viteză de croazieră pentru a ajunge pe locuri fruntaşe. În privinţa beneficiilor digitale, studiul PwC arată că o ţară care are un nivel de digitalizare ridicat faţă de celelalte ţări, se poate demonstra că îşi poate creşte PIB-ul potenţial. Pe lângă creşterea economică poate să colecteze la bugetul statului mai mult decât celelalte ţări, care au un nivel de digitalizare mai scăzut. Deci, un nivel de digitalizare ridicată nu ne poate pune decât într-o poziţie mai bună. Noi, în zona digitalizării, avem autostrăzile digitale construite deja. Mai trebuie să punem maşinile şi să avem obiective, cum să mergem de la A la B şi cu ce eficienţă”, a spus Oprescu.

Potrivit oficialului ARB, România trebuie să crească numărul de absolvenţi în ştiinţe, inginerie şi matematică pentru a putea performa din punct de vedere digitalizării.

„Avem nevoie să creştem numărul de absolvenţi de ştiinţă, inginerie şi matematică. Aici, stăm un pic mai bine. În privinţa contribuţiei pe care sistemul bancar o poate aduce la creşterea digitalizării, noi, sistemul bancar, putem să fim facilitatori, nu neapărat liderii schimbării. Noi, sistemul bancar, suntem foarte bine dezvoltaţi din punct de vedere al digitalizării”, a menţionat Sergiu Oprescu.

Primul pas în direcţia e-guvernării este legat de leadership, a mai spus Oprescu. „Desemnarea unei instituţii guvernamentale care să se ocupe de digitalizare este necesară. Este un element pe care nu îl avem şi care ar trebui să apară. Este un subiect care trebuie asumat politic. Această instituţie trebuie să asigure cooperarea între instituţiile în sarcina cărora intră implementarea mecanismelor necesare e-guvernării şi să coordoneze, să supervizeze întreaga activitate”, a adăugat preşedintele ARB.

Instituţii de acest tip există, deja, în mai multe ţări, care au un nivel de digitalizare ridicat, un exemplu în acest sens fiind Estonia. Printre instituţiile care au un rol în implementarea e-guvernării se numără Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Justiţiei, Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii.

“În final, în privinţa contribuţiei pe care sistemul bancar o poate aduce la creşterea nivelului de digitalizare, noi, sistemul bancar, putem să fim facilitatori, nu neapărat liderii transformării. Putem, însă, să punem la dispoziţie infrastructura tehnologică pentru că sis­temul bancar e foarte bine dezvoltat din acest punct de vedere”, a adăugat Sergiu Oprescu.

Capitalul uman din bănci ar putea avea un rol consultativ pentru societate şi decidenţii politici în momentul în care discutăm despre implementarea unor iniţiative precum e-guvernarea.

Codaşii Europei

Conform studiului privind implementarea guvernării digitale în România, la nivel internaţional există o serie de cercetări care analizează gradul de digitalizare al unei ţări, iar în aceste ierarhii România se situează pe ultimele locuri, a precizat Bogdan Belciu, Partner, PwC.  Astfel, într-un studiu întocmit de ONU în 2018, ţara noastră se clasează pe locul 67 din 193 de state, dar pe ultimul loc în cadrul ţărilor membre din Uniunea Europeană (UE). De asemenea, în raportul DESI din acest an, România se află pe poziţia 28 din 28 în Uniunea Europeană, în timp ce în clasamentul IMD World 2018 ne aflăm pe locul 54 din 63 de ţări, la nivel mondial, respectiv pe penultimul loc în rândul statelor membre UE.

Din studiul realizat de PwC reiese faptul că, în calea implementării guvernării digitale în România, stau obstacole precum migraţia specialiştilor IT, o legislaţie nearmonizată cu reglementările europene, lipsa competenţelor digitale de bază, atât în rândul cetăţenilor, cât şi în rândurile angajaţilor din structurile publice. Specialiştii din cadrul PwC susţin că printre beneficiile guvernării digitale se numără reducerea costurilor administraţiei cu 12%, până în anul 2020; creşterea numărului de locuri de muncă cu 11% şi o majorare de 13% a PIB-ului, precum şi scăderea evaziunii fiscale. Astfel, creşterea plăţilor electronice ar putea genera un impact de 10% în PIB pe un orizont de timp de şapte ani, arată studiul.

Potrivit lui Bogdan Belciu, progresele ar putea să apară, măcar în punctele-cheie, într-un orizont de timp de circa patru ani, dacă ţinem cont de bunele practici ale statelor care fac astfel de demersuri de ani de zile, însă parcursul nu se sfârşeşte acolo, pentru că tehnologia evoluează constant.

Măsurile ce ar trebui luate în sensul implementării guvernării digitale se referă, printre altele, la desemnarea unei instituţii care să aibă ca obiectiv susţinerea implementării strategiei digitale a României şi care să fie subordonată direct Cabinetului primului-ministru; extinderea educaţiei financiare şi în domeniul utilizării tehnologiilor digitale; actualizarea acordului între bănci şi ANAF, în vederea schimbului de informaţii şi a semnăturii digitale etc., au mai spus reprezentanţii PwC.

„Toate acestea ar contribui la reducerea economiei gri, care în România are o pondere însemnată, prin comparaţie cu alte state din UE”, a mai spus Bogdan Belciu.

Potrivit PwC, numeroase studii dovedesc gradul ridicat de corelare între ponderea tranzacţiilor electronice în economie şi dimensiunea economiei gri, plăţile în numerar reprezentând un factor care contribuie la stimularea acesteia, traseul banilor fiind mult mai greu de urmărit.

Implementarea unui set de măsuri pentru stimularea plăţilor electronice ar putea genera o creştere economică suplimentară de 1-1,5 puncte procentuale, ca procent din PIB, în următorii şapte ani, sunt de părere specialiştii.

În acelaşi timp, realizatorii studiului arată că România continuă să se confrunte cu o lipsă a competenţelor digitale de bază, care să permită utilizarea tehnologiilor avansate, atât de către cetăţeni, cât şi de către angajaţii structurilor publice. De asemenea, un alt blocaj se referă la costurile pentru servicii digitale relativ mari în România, raportat la puterea de cumpărare. În acest sens, studiul PwC notează că pentru emiterea şi reînnoirea de certificate digitale taxa este de aproximativ 40 de euro, în timp ce în Estonia serviciul este gratuit pentru persoanele fizice.

În acelaşi timp, la capitolul E-tax, este nevoie de implementarea unei soluţii care să permită persoanelor juridice să depună, vizualizeze şi corecteze declaraţiile de TVA, precum şi să depună cereri de rambursare a TVA, facilitând astfel colectarea mai rapidă a taxelor la bugetul de stat printr-un sistem securizat şi eficient.

Studiul PwC evidenţiază, totodată, faptul România are nevoie de o platformă online „one stop shop” pentru integrarea tuturor documentelor personale (certificatele de naştere, permis de conducere, licenţele digitale, informaţii din sectorul public sau privat) într-un singur portal. În setul de măsuri se mai regăsesc înregistrarea online a companiilor şi realizarea unui portal online pentru achiziţii publice.

“Oamenii trebuie să înţeleagă că efectul tehnologiei nu este acela de a desfiinţa locuri de muncă, ci de a schimba profilul oamenilor şi a-i orienta spre activităţi cu o valoare adăugată (mai) mare”, a conchis Sergiu Oprescu.

Asociaţia Română a Băncilor (ARB) a organizat conferinţa de prezentare a studiului privind implementarea guvernării digitale în România. Asociaţia a fost constituită în anul 1991 şi are în prezent 36 de membri. Instituţia este membră în 26 de organisme naţionale lucrative de dezvoltare şi perfecţionare a cadrului economic, iar comunitatea bancară pune la dispoziţie peste 800 de specialişti care participă la cele 23 de comisii tehnice ale ARB.

din aceeasi categorie